PROTOCOL CLINIC INSTITUŢIONAL SALPINGOOFORITA

Save this PDF as:
 WORD  PNG  TXT  JPG

Size: px
Start display at page:

Download "PROTOCOL CLINIC INSTITUŢIONAL SALPINGOOFORITA"

Transcription

1 APROB DIRECTOR al IMSP IM si C S.Gladun INSTITUTIE MEDICO-SANITARA PUBLICA INSTITUTUL MAMEI SI COPILULUI PROTOCOL CLINIC INSTITUŢIONAL SALPINGOOFORITA Chişinău, 2017

2 A. PARTEA INTRODUCTIVĂ A.1. Diagnosticul: Exemple de diagnostice clinice: 1. Salpingooforită acută 2. Salpingooforită cronică în stadiu de acutizare sau remisie. A.2. Codul bolii (CIM - 10): N 70 Salpingită şi ooforită N 70.0 Salpingită şi ooforită acută N 70.1 Salpingită şi ooforită cronică N 70.9 Salpingită şi ooforită de geneză neclară A.3. Utilizatorii: IMSP Institutul Mamei şi Copilului Secţia de internare Secţia ginecologie A.4. Scopurile protocolului: 1. Ameliorarea calităţii examinării pacientelor cu salpingooforită 2. Ameliorarea calităţii tratamentului pacientelor cu salpingooforită 3. Majorarea incidenţei copiilor cu salpingooforită pe parcursul ultimilor ani. 4. Posibilă influenţă a consecinţelor salpingooforitei asupra funcţiei reproductive. A.5. Data elaborării protocolului: Martie A.6. Data următoarei revizuiri: Martie Autorii care au participat la elaborarea Protocolului : 1.Veaceslav Rezneac sef sectie ginecologie. 2. Victor Ciobanu conferinciar universitar. A.7. Definiţiile folosite în document Salpingooforita este cea mai frecventă localizare a inflamaţiilor organelor genitale feminine (trompe uterine şi ovare), care se manifestă în cazul răspîndirii infecţiei din vagin, organele adiacente (apendix, rect) şi pe cale hematogenă. Salpingooforita este provocată de agenţi patogeni şi facultativ patogeni, fiind dificilă diagnosticarea separată a salpingite şi ooforitei după simptomele clinice, primordial fiind lezate trompele uterine. Descriere (măsuri) Motive (repere) B. PARTEA GENERALĂ Pasi (modalităţi şi condiţii de realizare) Spitalizarea Obligatoriu: Spitalizare în secţia ginecologie infantilă conform criteriilor de spitalizare

3 2. Diagnosticul 2.1. Confirmarea diagnosticului de salpingooforită, aprecierea nivelului de control al maladiei, evaluarea severităţii acesteia Aprecierea formelor după clasificare salpingooforitei Confirmarea salpingooforitei rezistente la tratament cu evidenţierea cauzelor. Anamneza permite suspectarea salpingooforitei în caz de: Susceptibilitate la infecţii Acuze la Dureri în regiunea inferioară a abdomenului Subfebrilitate /febră Meteorism Eliminări vaginale seropurulente, cu miros neplăcut Derelări CM (oligo-, poli-, dismenoree) Modificări ale organelor genitale la examenul ecografic. Examenul fizic permite diagnosticarea salpingooforitei prin aprecierea criteriilor de diagnostic. Investigaţii obligatorii: Anamneza ginecologică şi somatică Examen fizic Examen paraclinic Termometrie la fiecare 3 h AGS AGU PCR Frotiu vaginal Bacteriologia eliminărilor din vagin Tuşeu recto-abdominal şi /sau Tuşeu vaginal Ecografia organelor genitale Ecografia organelor interne Diagnostic diferenţial Evaluarea severităţii patologiei şi aprecierea nivelului de control Recomandat: Examenul la mase fecale Consultul specialiştilor (chirurg, gastroenterolog, pediatru, dermatovenerolog, psihoterapeut) Histeroscopie RMN Investigaţii la recomandarea specialiştilor. De atras atenţia la: Aderarea slabă la tratament Eşec în modificarea stilului de viaţă Diagnostic alternativ. 3. Tratamentul medicamentos Salpingooforita este o maladie cronică, astfel necesită tratament atît în perioada de acutizare, cît şi în perioada de remisie. Scopul terapiei salpingooforitei constă în diminuarea manifestărilor clinice ale maladiei, micşorarea frecvenţei acutizărilor, ameliorarea calităţii vieţii pacientei, prevenirea recidivelor şi complicaţiilor posibile. Pentru atingerea acestui scop se utilizează un şir de remedii de acţiune sistemică şi topică, se efectuează corecţia patologiei concomitente. Severitatea salpingooforitei variază de la uşoară la severă, volumul intervenţiilor terapeutice şi /sau chirurgicale fiind determinat de exprimarea manifestărilor clinice.. Descriere (măsuri) Motive (repere) Paşi (modalităţi şi condiţii)

4 3.1. Tratamentul medicamentos Scopul tratamentului este diminuarea manifestărilor clinice ale maladiei, micşorarea frecvenţei acutizărilor Obligatoriu: Antibacteriene Antifungice Antiinflamatorie Antihistaminice Imunomodulatoare 4. Externarea, nivelul primar, tratament continuu şi supraveghere Asigurarea continuităţii tratamentului început în staţionar. Obligatoriu: Extrasul va conţine: Diagnosticul confirmat detaliat Rezultatele investigaţiilor efectuate Recomandările explicite pentru pacientă şi familia acesteia Recomandările pentru medicul de familie. C.1. ALGORITM DE CONDUITĂ C Algoritmul de diagnostic Anamnestic Examen clinic Examen paraclinic (de laborator şi instrumental) Obiectivele procedurilor de diagnostic C Algoritmul de tratament Scopul tratamentului este diminuarea manifestărilor clinice ale maladiei, micşorarea frecvenţei acutizărilor. C.2. DESCRIEREA METODELOR, TEHNICILOR ŞI A PROCEDURILOR C.2.1. Clasificarea maladiei: Salpingooforita poate fi clasificată în funcţie de următoarele criterii: evoluţia şi stadiile de manifestare a patologiei. Clasificarea salpingooforitei în funcţie de evoluţia patologiei: Salpingooforita acută Salpingooforita cronică în stadiul de acutizare sau remisie. Clasificarea salpingooforitei acute în funcţie stadiile de evoluţie a procesului patologic: Endometrita şi salpinga acută fără semne de inflamaţie ale organelor bazinului mic Endometrita şi salpinga acută cu semne de inflamaţie ale organelor bazinului mic Salpingooforită acută cu ocluzia trompelor uterine şi dezvoltarea abcesului tubo-ovarian Ruptura abcesului tubo-ovarian. C.2.2. Factorii de risc Trecerea procesului patologic de pe organele cavităţii abdominale în bazinul mic (pentru salpingită) Răspîndirea procesului (pentru abces tubo-ovarian) Dereglarea vascularizaţiei trompei (pentru salpingită) Reactivitatea scăzută pe fon de hipotermie, stres (pentru endometrită) Prezenţa focarelor inflamatorii cronice (pentru endometrită)

5 Măsuri neadecvate de igienă. Microorganismele frecvent apreciate sunt: Staphylococcus aureus, Escherichia coli, Mycoplasmataceae, Bacteroides, Chlamydia trachomatis, Trichomonas vaginalis). C.2.3. Conduita pacientei cu salpingooforită C Anamneza Factori anamnestici: Apendicită acută (pentru salpingită), purulentă (pentru abces tuboovarian) Intervenţii chirurgicale suportate în cavitatea bazinului mic, apendicectomie Torsiunea trompei sau a ovarului (pentru salpingită) Infecţii respiratorii cronice (pentru tonzilită) Colită (pentru endometrită) Vulvovaginită (pentru endometrită). C Examenul fizic Criteriile de diagnostic: ACUZE Salpingooforită acută Dureri în regiunea inferioară a abdomenului cu intensificare în dinamică Subfebrilitate /febră Meteorism Salpingooforită cronică în acutizare Dureri în regiunea inferioară a abdomenului Eliminări vaginale sero-purulente, cu miros neplăcut Derelări CM (oligo-, poli-, dismenoree) Endometrită Dureri în regiunea inferioară a abdomenului Eliminări purulente abundente Dereglări de CM cu trecere în sângerare vaginală Subfebrilitate /febră. Examen obiectiv local Participare limitată a abdomenului în actul respirator Semne peritoneale pozitive Termometrie la fiecare 3 h Tuşeu recto-abdominal şi /sau Tuşeu vaginal Salpingită (pastozitate în regiunea anexelor, durere la palpare) Abces tuboovarian (formaţiune în regiunea anexelor, fără contur clar, sensibilă la palpare) Endometrită (uter sensibil la palpare, uşor mărit în dimensiuni, consistenţă moale) C Investigaţiile paraclinice AGS (leucocitoză cu creştere în dinamică, VSH crescut) AGU PCR Frotiu vaginal Bacteriologia eliminărilor din vagin Ecografia organelor genitale Ecografia organelor interne Examenul la mase fecale (pentru helminţi, enterobioză) Consultul specialiştilor (chirurg, gastroenterolog, pediatru, dermato-venerolog)

6 Histeroscopie (pentru endometrită) RMN (pentru ureter ectopic, malformaţii mulleriene). C Diagnosticul diferenţial Diagnosticul diferenţial se efectuează cu următoarele nozologii: Sindrom de abdomen acut Apendicită acută Sarcină extrauterină Sarcină uterină. C Criteriile de spitalizare Acutizarea salpingooforitei, asociată cu dereglarea stării generale Infecţie recurentă Salpingooforita în asociere cu alte maladii Ineficienţa terapiei standard efectuate. C Tratamentul Salpingooforotă acută Antibacteriene Gentamicină 1,00 de 2-3 ori, i.m., 5-7zile + Ceftriaxonă 1,0gr. de 2 ori in zi, 5-7 zile i.v. sau i.m. Metronidazol 500mg-100ml 5-7 zile, i.v. Antifungice Fluconazo l50 mg la a 3 si a 6 zi de tratament. Antiinflamatorie Diclofenac 50 mg 1 dată /zi, 7 zile p.r. sau Indometacină Terapie infuizonală: soluţii saline şi coloide, volum 2000ml. Salpingooforită cronică Antibacteriene Cefazolina 1,0 de 2 ori i/m 7 zile. Doxaciclină 10mg 2 prize, 7 zile sau Metronidazo 250 mg. 3 prize /zi, 7zile. C Evoluţia Salpingooforita evoluează spre: Evoluţia bolii este benignă Se supune tratamentului conform protocolului Prognosticul reproductiv este pozitiv în caz de tratament adecvat. BIBLIOGRAFIE Eckert L., Lentz G. Infections of the lower genital tract: vulva, vagina, cervix, toxic shock syndrome, endometritis, and salpingitis. In: Lentz G. et al, eds. Comprehensive Gynecology. 6th ed. Philadelphia, Pa: Mosby Elsevier; chap 23, 2012

7 McCormack W. Vulvovaginitis and cervicitis. In: Mandell G. et al. Principles and Practice of Infectious Diseases. 7th ed. Philadelphia, Pa: Elsevier Churchill Livingstone; chap 107, 2009 Moşin V., Ginecologia endrocrinologică juvenilă. Ed. ARC. Chisinău, 2003 Гуркин Ю.А. Детская и подростковая гинекология. Москва 2009 Уварова E. Детская и подростковая гинекология. Москва 2009.

8