Săptămâna Europeană de Prevenire a Cancerului de Col Uterin Ediţia a 11-a, ianuarie 2017

Similar documents
Electroencephalography (EEG) alteration in Autism Spectum Disorder (ASD)

Utilizare ecard in aplicaţie de raportare pentru medicii de Dializa

The role of physical training in lowering the cardio-metabolic risk

C A N C E R U L U I D E P I E L E. Puncte de vedere cu privire la atitudinile și percepțiile în România și în întreaga lume

CHANGES OF THE VAGINAL BIOCENOSIS IN CERVICAL DYSPLASIC LESIONS

19-21 octombrie 2017 Hotel Ramada Parc/Ramada Plaza, București PACHETE DE PROMOVARE

Asociatia pentru Servicii Mobile de Ingrijire Paliativa in 2010

PHYSICAL EXERCISES FOR DIABETIC POLYNEUROPATHY

CANCERUL. A. Impactul bolii -perspectiva a sanatatii publica

EVALUATION OF ATTITUDES REGARDING CONTRACEPTIVE METHODS

PACHETE DE PROMOVARE

EVOLUŢIA LEZIUNILOR DISPLAZICE ALE COLULUI UTERIN ÎN URMA TRATAMENTULUI EXCIZIONAL CONSERVATOR

THE INFLUENCE OF SMOKING ON TOLERANCE TO FRUSTRATION AND ON ATTENTION

The opinion of Romanian male tennis players about the importance of mental trainining

CHANGES INDUCED BY THE ADDED FAT IN THE BROILERS FODDER ON THE SERIQUE LEVELS OF THE GALL PIGMENTS

VACCINATION AGAINST THE HPV POSSIBLE PRIMARY PREVENTION FOR NEOPLASIA

GESTATIONAL LENGTH, BIRTH WEIGHT AND LATER RISK FOR DEPRESSION

Rate scazute de raspuns virusologic rapid la pacienti infectati cronic VHC naivi din punct de vedere terapeutic

Rolul Hepcidinei in Anemia din bolile cronice o abordare translationala. Grigoras Adelina Grigorescu Beatrice-Adriana Hluscu Otilia

Sc. Parasit., 2009, 1-2, 26-31

COMPARATIVE ASSESSMENT OF POLLUTION LEVEL IN TWO INDUSTRIAL AREAS USING BIOINDICATORS

CONSUMERS AND PHARMACISTS VIEW ON COMMUNITY PHARMACY SERVICES IN THE REPUBLIC OF MOLDOVA

Timisoara Physical Education and Rehabilitation Journal

Promovarea unei vieti sanatoase pentru pacientii cu Parkinson prin intermediul unei Retele Sociale ICT de Educare si Formare profesionala

Use of images in a surgery consultation. Will it improve the communication?

METFORMIN IN PREVENTIA

University of Medicine and Pharmacy, Tîrgu-Mureș, Romania

PARTURIENTS LEVEL OF KNOWLEDGE REGARDING LABOUR ANALGESIA IN A UNIVERSITY HOSPITAL LOCAL EXPERIENCE

PROCESUL DE NURSING între teorie și parctică

de cancer mamar: premiză pentru terapia metastazelor limfonodale

Physical therapy after total mastectomy surgery in breast cancer

RESEARCH ON THE AMINO-ACID CHANGES IN THE WHEAT GRAIN AFTER INFESTATION BY RHIZOPERTA DOMINICA

TRATAMENTUL TUMORILOR VEZICALE NONINVAZIVE MUSCULAR (TVNIM) PRIN INSTILAŢII ENDOVEZICALE CU BCG (BACILLUS CALMETTE-GUERIN)

Aceste informaţii sunt despre cancerul mamar şi tratamentele aferente.

RAPORT DE EVALUARE A TEHNOLOGIILOR MEDICALE

Injury frequency and body composition of elite Romanian rugby players

Knežević-Pogančev M. Trombocitopenie izolată provocată de Valproat în urma episoadelor febrile...

Date privind epidemia de gripa tip A (H1N1) varianta 2009

Obezitatea şi factorii de risc cardiovascular la persoanele cu diabet zaharat tip 2 nou depistat

Date privind epidemia de gripa tip A (H1N1) varianta 2009

NECK PAIN AND WORK RELATED FACTORS AMONG ADMINISTRATIVE STAFF OF PRAVARA INSTITUTE OF MEDICAL SCIENCES

BIOCHEMICAL MARKERS OF CALCIUM AND BONE METABOLISM IN THE MONITORING OF OSTEOPOROSIS TREATMENT

a retrospective study studiu retrospectiv Abstract Rezumat Clinical study 10 ROMANIAN JOURNAL of CLINICAL and EXPERIMENTAL DERMATOLOGY Keywords:

Palestrica of the third millennium Civilization and Sport Vol. 17, no. 1, January-March 2016, 14 18

Tulburări cognitive în boala Parkinson

Contribution of aerobic step and Pilates exercises to life quality increase

STRUCTURE OF FOOD CONSUMPTION IN ROMANIA DURING , COMPARED TO THE E.U.

GHIDUL TERAPIEI ANTIRETROVIRALE LA COPIL 2013 ȘCOALA MEDICALĂ DE VARĂ IUNIE IAȘI

SCREENINGUL ÎN CANCERUL COLORECTAL

Aceste informaţii sunt despre cancerul de colon şi tratamentele aferente.

Ramona Maria Chendereş 1, Delia Marina Podea 1, Pavel Dan Nanu 2, Camelia Mila 1, Ligia Piroş 1, Mahmud Manasr 3

EXPERIMENTAL RESEARCH CONCERNING THE EFFECT OF ALUMINIUM COMPOUNDS ON ANXIETY IN MICE

Cancerul de col uterin Recomandările ESMO pentru diagnosticare, tratament şi monitorizare

ELEMENTE DE DIAGNOSTIC AL CANCERULUI COLO-RECTAL EREDITAR NON-POLIPOZIC

Romanian Journal of Cardiology Vol. 27, No. 4, 2017

FARM MIXTURES AND SLOW BREEDING BROILERS

MODIFICĂRI ALE COMPOZIŢIEI CORPORALE LA PACIENŢII CU MUCOVISCIDOZĂ, DUPĂ PROGRAME COMPLEXE DE KINETOTERAPIE RESPIRATORIE

ASSESSMENT OF VACCINE EFFICACY FOR DISEASES INCLUDED IN THE NATIONAL IMMUNIZATION PROGRAM FOR PRESCHOOL CHILDREN

` Autismul. Generalitati


Effectiveness of a home-based physical therapy program in patients with chronic low back pain

Leucemia limfocitară cronică: Ghidurile ESMO de practică clinică pentru diagnostic, tratament şi urmărire

THE EFFECT OF TWO - ELEMNETED PROBIOTIC PREPARATE ON BASIC FATTENING PARAMETERS OF HYBRID HUBBARD JV

Durerea și fatigabilitatea în scleroza multiplă și impactul lor asupra prognosticului evolutiv al bolii

Curs de ortodontie - Orthodontic seminars of California - Dr. Larry Brown

Date privind epidemia de gripa tip A (H1N1) swl Nota 2

NITRATE TOXICITY AND DRINKING WATER STANDARDS A REVIEW

National Study on the Physical Activity Level as a Means of Preserving Health

Sex differences in HIV-1 viral load and absolute CD4 cell count in long term survivors HIV-1 infected patients from Giurgiu, Romania

Sprijin financiar ajutoare

EVOLUŢIA INFECŢIEI HIV/SIDA ÎN ROMÂNIA 30 IUNIE 2014

Rezumat (continuare) Rezultate INTRODUCTION Fig. 1

POSTERIOR PELVIC EXENTERATION FOR ADVANCED, UNRESPONSIVE TO RADIATION THERAPY CERVICAL CANCER A CASE REPORT

Centrul de Diagnostic şi Tratament Dr. Victor Babeş, Bucureşti 2. Universitatea de Medicină şi Farmacie Carol Davila, Bucureşti REZUMAT

ISOPA PRODUS PROGRAM STEWART. Walk the Talk. Clorura de Metilen

Subjects with Elevated CRP Levels and Asymptomatic PAD Prone to Develop Cognitive Impairment

PROSPECT: INFORMAŢII PENTRU UTILIZATOR. Granisetron Kabi 1 mg/ml, soluţie injectabilă Granisetron

FARMACIA, 2013, Vol. 61, 1

Limfadenectomia ca factor de prognostic în cancerul gastric

Titlu: DIETA CARE VINDECA DIABETUL

Ghiduri de profilaxie a hemoragiei digestive superioare (HDS) si a ulcerului de stress la pacientul critic

INTOXICATION DEATH: A TEN YEARS SURVEY

THE ROLE OF PHYSICAL EXERCISES IN PRISON ENVIRONMENTS CASE ANALYSIS: MAXIMUM-SECURITY PRISON

THE IMPACT OF SELF-MEDICATION WITH NSAIDS / ANALGESICS IN A NORTH-EASTERN REGION OF ROMANIA

Helicobacter pylori Infection, Gastric Cancer and Gastropanel

MANCAREA CONTEAZA - Adevarul despre SANATATE! - FOOD MATTERS - The Truth About HEALTH!

RELATIONSHIP BETWEEN AGGRESSIVE DRIVING, PAIN PERCEPTION AND PERSONALITY TRAITS AT DRIVERS

Rezultatele investigatiilor de laborator pentru gripa realizate in sezonul particularitati

PREVALENCE OF WHITE COAT EFFECT IN TREATED HYPERTENSIVE PATIENTS FROM CARAS SEVERIN COUNTY

Raport al comitetului Societǎţii Europene de Cardiologie privind moartea subitǎ cardiacǎ

THE CONCEPT OF SUBCONSCIOUS A THEORETICAL EVOLUTION SYNTHESIS

SCREENING-UL DISFUNCŢIILOR TIROIDIENE UN SUBIECT CONTROVERSAT

PROSPECT: INFORMAŢII PENTRU UTILIZATOR

Delia Corina Mercea¹, Călin Pop¹, Dana Pop 2, Daniel Leucuţa 2, Dumitru Zdrenghea 2. ¹Spitalul Judeţean de Urgenţă Dr. Constantin Opriş, Baia Mare 2

Craiova Medicală Vol 9, Nr 2, 2007

Prospect: Informaţii pentru utilizator

Acetaminophen effect on reaction speed and lower limbs power

Cancerul ovarian epitelial Recomandările ESMO pentru diagnostic, tratament şi urmărire

Accuracy of clinical risk indices and quantitative ultrasound as screening tools for DXA referral

Spirometry quality in patients with COPD exacerbation, related to the frequent exacerbator phenotype

Transcription:

MINISTERUL SĂNĂTĂŢII INSTITUTUL NAȚIONAL DE SĂNĂTATE PUBLICĂ CENTRUL NAŢIONAL DE EVALUARE ȘI PROMOVARE A STĂRII DE SĂNĂTATE CENTRUL REGIONAL DE SĂNĂTATE PUBLICĂ TIMIȘOARA Săptămâna Europeană de Prevenire a Cancerului de Col Uterin Ediţia a 11-a, 22-28 ianuarie 2017 Direcţia de Sănătate Publică Hunedoara - Deva Evaluarea, Promovarea Sănătăţii şi Educaţie pentru Sănătate

STOP cancerului de col uterin SCOPUL campaniei Creşterea gradului de conştientizare a populaţiei asupra cancerului de col uterin şi cum poate fi acesta prevenit. TEMA campaniei Promovarea metodelor şi a programelor pentru prevenirea cancerului de col uterin.

SLOGAN STOP cancerului de col uterin Logo-ulcampaniei internaţionale SIMBOLUL Perla Înţelepciunii Logo-ul campaniei naţionale

OBIECTIVE Populaţia trebuie să înţeleagă beneficiile screeningului pentru cancerul de col uterin şi ale vaccinării anti-hpv, pentru a fi motivată să utilizeze aceste servicii, acolo unde acestea sunt disponibile. Medicii, asistentele medicale şi alţi furnizori de servicii medicale trebuie să deţină informaţii corecte şi actualizate privind screeningul pentru cancerul de col uterin şi vaccinarea anti-hpv, astfel încât să poată răspunde la întrebările pacienţilor şi să-i încurajeze să utilizeze aceste servicii. Liderii politici trebuie informaţi în privinţa beneficiilor screeningului pentru cancerul de col uterin şi ale vaccinării anti-hpv, astfel încât să înţeleagă importanţa prioritizării acestor programe.

Mesaje cheie Programele eficiente de screening pentru cancerul de col uterin şi de vaccinare anti- HPV pot preveni aproape toate cazurile de cancer de col uterin. Nu există altă formă de cancer pentru prevenirea căreia impactul metodelor de prevenire să fie atât de dramatic!

Campania naţională debuteaza în data de 22 ianuarie 2017, odată cu Săptămâna Europeană de Prevenire a Cancerului de Col Uterin şi va continua în cursul lunii februarie 2017 în cadrul Lunii Naţionale de Prevenire a Cancerului. Cu ajutorul dumneavoastră, aproape fiecare caz de cancer de col uterin poate fi prevenit. Programele de screening pentru cancerul de col uterin şi de vaccinare anti-hpv sunt instrumente foarte eficiente pentru prevenirea cancerului de col uterin. ECCA (European Cervical Cancer Association Asociaţia Europeană pentru Prevenirea Cancerului de Col Uterin) a lansat în anul 2002 campanii de educare şi advocacy pentru creşterea gradului de conştientizare a ceea ce înseamnă cancerul de col uterin şi cum poate fi acesta prevenit. Perla Înţelepciunii este un elemen cheie al acestor campanii, deoarece, aceasta ne îmbunătăţeşte capacitatea de a comunica cu populaţia.

Cancerul de col uterin La nivel mondial, cancerul de col uterin este a 3-a cauză de malignitate la femei, după cancerul de sân si cancerul colo-rectal ; In fiecare an, aproximativ 500.000 de femei se îmbolnăvesc şi 250.000 mor, din această cauza. Pe continentul european, 60.000 femei suferă de această boală şi 30.000 femei mor anual ca urmare a cancerului de col uterin. România are cea mai înaltă rată de incidenţă standardizată pe vârstă din Europa - 28,93 cazuri noi la 100.000 femei în 2010, situaţie similară cu cea existentă în ţări subdezvoltate din Africa, Asia şi America de Sud. Statisticile anuale inregistreaza peste 40.000 de romance avand diagnosticul de cancer de col uterin; multe din ele sufera fizic si emotional, impreuna cu cei dragi lor, deoarece sunt supuse investigatiilor, terapiei, alterarii modului de viata. Mai mult, la peste 3.000 de cazuri noi diagnosticate anual se inregistreaza peste 2.000 de decese din cauza acestui tip de cancer, una dintre explicatii fiind aceea ca diagnosticul se pune abia in stadiile tardive ale bolii. Cele mai multe cazuri apar în zone ale lumii în care nu există screening sau screeningul nu este eficient. Susţineţi Campania de Prevenire a Cancerului de Col Uterin! Contribuiţi la creşterea gradului de conştientizare cu privire la prevenirea cancerului de col uterin.

Cancerul de col uterin în Europa şi în România Pentru anul 2012, în Europa s-au estimat 58.373 cazuri noi de cancer de col uterin, cu o rată de incidenţă standardizată pe vârstă (RSI) de 11,4 la 100.000 şi 24.385 de decese, cu o rată standardizată de mortalitate (RSM) de 3,8. Cancerul de col uterin ocupă locul 6 în rândul localizărilor neoplazice la sexul feminin în Europa şi locul 2 în rândul femeilor cu vârsta cuprinsă între 15 şi 44 de ani. De asemenea, este a 7-a cauză de mortalitate prin cancer la femeile de pe continentul nostru şi a 2-a în rândul tinerelor între 15 şi 44 de ani. Pentru anul 2014, dintre statele care au furnizat date, se estimează că cele mai mari rate de incidenţă au fost în România (31,51 la 100.000), Bulgaria (27,41) şi Letonia (25,01), iar cea mai mică în Malta (4,21). Cele mai mici rate de mortalitate au raportat Finlanda (1,25), Malta (1,4), Spania (1,78) şi Norvegia (1,79). România a raportat cea mai crescută rată de mortalitate (11,94 la 100.000), fiind urmată de Republica Moldova (8,48), Lituania (8,29) și Serbia (8,15). România îşi menţine ratele înalte de incidenţă şi mortalitate prin cancer de col uterin. Este a patra cauză de mortalitate prin cancer la femeile din România, după cancerul mamar, colorectal şi cel pulmonar, dar prima în rândul femeilor tinere, între 15 şi 44 de ani.

Aproape toate cazurile de cancer de col uterin sunt determinate de infectii persistente cu tulpini oncogenice ale virusului HPV4, asa cum a fost evidentiat si in studiile clinice ale prof. german Harald zur Hausen, care a primit Premiul Nobel pentru Medicina in 2008 pentru aceasta descoperire. Tipurile de HPV care favorizează apariția cancerului de col uterin sunt, de obicei, transmise prin contact sexual.hpv cuprinde un grup de peste 200 de virusuri înrudite, dintre care cel puţin 12 sunt asociate cu patologia neoplazică. HPV 16 este asociat cu aproximativ 55-60% din cazurile de cancer de col uterin, iar HPV 18 este implicat într-un procent de 10-15% din cazuri. Alte opt subtipuri (31, 33, 35, 45, 51, 52, 56 şi 58) sunt asociate cu majoritatea celorlalte cazuri de cancer cervical. Infecţia cu HPV subtipurile 16 şi 18 poate creşte riscul de dezvoltare a neoplaziei cervicale intraepiteliale de 11 până la 16,9 ori. Factori de risc pentru aparitia cancerului de col uterin Infecţia cu HPV apare cel mai frecvent la adolescente şi femei tinere, la debutul deceniului 3 de viaţă. Prevalenţa infectiei creşte de la vârsta de 14 până la 24 de ani, dar apoi scade treptat până la 59 de ani. La femeile tinere, în special sub 21 de ani, infecţia este tranzitorie, iar majoritatea leziunilor de col uterin asociate se vor rezolva spontan, în aproximativ 8 luni. De asemenea, cele mai multe anomalii de col uterin asociate se vor rezolva în mod spontan în rândul acestor femei. În cazul persistenţei infecţiei cu HPV, creşte şi riscul dezvoltării leziunilor maligne. Infecţia HPV este foarte răspândită şi majoritatea adulţilor se infectează cu HPV la un moment-dat în cursul vieţii. Aproape toate infecţiile cu HPV dispar de la sine fără vreun tratament şi fără ca persoana să ştie că a fost infectată. Totuşi, unele infecţii HPV persistă şi pot duce la modificări anormale ale celulelor colului uterin care progresează spre cancer de col uterin, pe o perioadă de 10 ani sau mai mult. În prezent, nu se poate preciza care dintre infecţiile cu HPV vor persista şi care vor dispărea de la sine.

Imunosupresia: Femeile care primesc terapie imunosupresoare pentru boli autoimune, neoplazice sau pentru transplant de organe, cele cu HIV/SIDA, prezintă risc crescut de progresare a displaziilor de col uterin în leziuni canceroase. Fumatul: crește riscul pentru mai multe tipuri de cancer, inclusiv pentru cel de col uterin. Numărul mare de sarcini: Trei sau mai multe sarcini la termen par să crească riscul de a dezvolta cancer de col uterin. În plus, femeile a căror primă sarcină la termen a avut loc înainte de 17 ani, sunt aproape de două ori mai susceptibile de a dezvolta cancer de col uterin mai târziu în viaţă, comparativ cu femeile a căror primă sarcină a avut loc la 25 de ani sau peste această vârstă. Contraceptivele orale: Consumul contraceptivelor orale pe perioade lungi de timp pare să crească riscul de cancer cervical. Un studiu a raportat dublarea riscului pentru femeile ce au utilizat aceste produse timp de peste cinci ani, dar şi revenirea la normalitate după 10 de ani de la întrerupere. Comportamentul sexual: Debutul timpuriu al activităţii sexuale, în timpul pubertăţii sau înainte de 18 ani; existenţa mai multor parteneri sexuali; existenţa unui partener de sex masculin care a avut multipli parteneri sexuali, toate cresc riscurile de cancer de col uterin. Prezervativele oferă un anumit grad de protecţie pentru infecţia cu HPV şi alte boli cu transmitere sexuală, atunci când sunt utilizate constant şi corespunzător.

Greutatea corporală: Un studiu observațional pe 1125 femei cu vârste între 18-65 de ani care prezentau infecții cu HPV a arătat că femeile supraponderale au un risc cu 25% mai mare de a dezvolta cancer de col uterin, iar femeile cu obezitate moderată au un risc cu 70% mai crescut. De asemenea, femeile supraponderale și obeze au un risc foarte crescut de deces cauzat de cancerul de col uterin. Antecedentele heredo-colaterale de cancer de col uterin: Femeile a căror mamă sau soră au avut cancer de col uterin, au un risc de apariţie a bolii de două până la trei ori mai mare. Bolile cu transmitere sexuală: Femeile cu antecedente de boli cu transmitere sexuală au un risc crescut de displazie de col uterin şi cancer. Un alt factor de risc cunoscut este statutul socio-economic precar. Infecţia cu Chlamydia este la fel de dăunătoare ca şi virusul HPV. Chlamydia este o bacterie relativ frecventă, care se transmite pe cale sexuală şi care poate infecta sistemul genital feminin. În multe cazuri infecţia nu dă simptome şi poate fi detectată doar în timpul controalelor de rutină. Infecţia cu HIV se numără şi ea printre principalii factori de apariţie a cancerului de col uterin. HIV este virusul care cauzează SIDA. Acest virus slăbeşte sistemul imunitar, în consecinţă, creşte riscul de infecţie cu HPV. Un sistem imunitar puternic ar ajuta la încetinirea dezvoltării şi răspândirii celulelor canceroase pe când un organism infectat cu HIV este un mediu propice de trasformare a precancerului în cancer.

Cancerul de col uterin omoara in conditiile in care se ajunge tarziu la medic. Infectiile cu HPV sunt asimptomatice: nu inteapa, nu dor, nu sangereaza, iar cand ajung sa aiba aceste manifestari, vorbim de cancer invaziv. Testul Babes- Papanicolau verifică modificările celulelor cervicale cauzate de HPV, ceea ce permite identificarea şi tratarea celulele atipice cu mult înainte ca orice simptom să apară, motiv pentru care screening-ul este atât de important. Rezultatul testului poate fi (clasificarea Bethesda): normal; modificari atipice cu semnificatienedefinita (infectii vaginale); leziuni intraepiteliale scuamoase de nivel scazut (test suspect, celulele pot deveni invazive); leziuni intraepiteliale (scuamoase) cu nivel ridicat (in lipsa unui tratament, aceste celule pot deveni canceroase); cancer invaziv. Prin vaccinarea anti-hpv a adolescentelor, urmata de testare periodica Babes Papanicolaou, riscul de cancer de col uterin este redus cu 94%.

Simtomatologia clinică: Stadiile timpurii nu cauzează adesea semne sau simptome evidente. După cancerizarea celulelor cervicale şi invadarea ţesuturilor învecinate, cel mai frecvent simptom este sângerarea vaginală anormală. Sângerările pot apărea între menstre regulate sau pot să apară după contacte sexuale, duşuri sau examene pelvine. Sângerarea menstruală poate fi mai lungă şi/sau mai intensă decât de obicei. Sunt semnificative şi sângerarea postmenopauză, secreţia vaginală neobişnuită, durerea pelvină şi dispareunia. Din această cauză este foarte importantă testarea periodică în vederea depistării anumitor leziuni potențial canceroase și efectuarea cel puțin o dată pe an a testului Papanicolau. Alte teste pentru a confirma diagnosticul de cancer de col uterin includ:colposcopia;conizaţia si după caz, a unei biopsii ţintite.

Aproape fiecare caz de cancer de col uterin ar putea fi prevenit prin screening şi prin vaccinare împotriva HPV. Cu toate acestea, multe femei din Europa nu au acces la aceste programe, deoarece guvernele nu au prioritizat implementarea acestora. În plus, chiar şi acolo unde sunt disponibile screeningul pentru cancerul de col uterin şi vaccinarea anti-hpv, multe femei nu le utilizează, deoarece nu au fost sensibilizate cu privire la beneficiile acestor programe asupra sănătăţii. Prin urmare, este esenţială creşterea gradului de conştientizare a populaţiei privind screeningul pentru cancerul de col uterin şi vaccinarea anti-hpv, în vederea reducerii numărului de cazuri de cancer de col uterin în Europa. Cu ajutorul dumneavoastră, aproape fiecare caz de cancer de col uterin poate fi prevenit. Programele de screening pentru cancerul de col uterin şi de vaccinare anti-hpv sunt instrumente foarte eficiente pentru prevenirea cancerului de col uterin. Susţineţi Campania de Prevenire a Cancerului de Col Uterin! Contribuiţi la creşterea gradului de conştientizare cu privire la prevenirea cancerului de col uterin.

Metode de prevenire pentru cancerul de col uterin Cancerul de col uterin necesită mulţi ani pentru a se dezvolta şi trece printr-o serie de stadii precanceroase înainte de a deveni cancer invaziv.programele eficiente de screening pot preveni până la 80% din cazurile de cancer de col uterin. Screeningul cervical constă în depistarea fazelor precanceroase, atunci când aceste zone pot fi înlăturate fără internare, şi dezvoltarea cancerului poate fi oprită. Stadiile precanceroase nu cauzează nici un simptom şi, de aceea, acestea pot fi depistate doar prin screening. Este foarte important ca toate femeile să participe la programele de screening, cu regularitate, chiar dacă se simt perfect sănătoase. Campania de vaccinarea impotriva cancerului de col uterin a fost un eşec in Romania, părinţii fetelor refuzând administrarea. Vaccinul HPV este destinat prevenirii infectiilor cu tulpinile oncogenice HPV 16 si 18 care determina cel putin 70% din toate cazurile de cancer de col uterin; recent s-a descoperit ca vaccinarea poate oferi protectie si dincolo de aceste tulpini. În Europa sunt licenţiate două vaccinuri antihpv profilactice: unul tetravalent Gardasil (Sanofi Pasteur MSD) / Silgard (Merck Sharp & Dohme) şi unul bivalent Cervarix (GlaxoSmithKline Biologicals). Ambele sunt vaccinuri subunitare, cu reactogenitate redusă şi eficienţă mare asupra subtipurilor HPV 16, 18. Produsele tetravalente protejează şi faţă de subtipurile 6 şi 11. În faza a III-a a trialurilor, ambele vaccinuri au prevenit peste 90% din leziunile precanceroase asociate cu subtipurile 16 şi 18, în rândul femeilor neexpuse anterior HPV. În mai 2012, vaccinarea era recomandată în 22 din 29 de ţări versus 12 din 27 în februarie 2008.

Există două teste care pot fi utilizate pentru depistarea precoce: 1. Testul Papanicolau (testul Babeş- Papanicolau) identifică celulele precanceroase care se pot transforma în cancer de col uterin. - Dacă testul este normal, femeile vor fi invitate să revină pentru screening după 3-5 ani. Screening-ul regulat, la fiecare 3-5 ani, reprezintă cea mai bună protecţie împotriva cancerului de col uterin. - Dacă sunt detectate celule precanceroase, se vor recomanda investigaţii suplimentare (alt test Papanicolau, testul pentru HPV sau o colposcopie), pentru a se stabili dacă este necesar tratamentul. - Consiliul Uniunii Europene şi Parlamentul European au recomandat ca toate ţările Uniunii Europene să implementeze programe bine organizate de screening pentru cancerul de col uterin. 2. Testul HPV are scopul de a depista tipurile de HPV cu risc sporit care pot duce la dezvoltarea cancerului de col uterin. - Dacă virusurile HPV cu risc crescut nu sunt depistate, riscul de a dezvolta cancerul de col uterin este redus şi femeia va reveni pentru un nou screening peste 3-5 ani. Efectuarea screening-ului cu regularitate, o data la 3-5 ani, asigură cea mai bună protecţie împotriva cancerului de col uterin. - Dacă sunt detectate tipuri de HPV cu risc crescut, atunci sunt recomandate teste ulterioare (testul Papanicolau sau o colposcopie) pentru a vedea dacă este necesar tratamentul. - Testul HPV nu este recomandat femeilor cu vârsta de până la 30 de ani deoarece infecţiile HPV, deşi sunt des întâlnite la femeile mai tinere, dispar de la sine.

Recomandări privind screening-ul pentru cancerul de col uterin, emise de Congresul American de Obstetrica și Ginecologie din 2013: Debutul screening-ului pentru cancerul de col uterin este la vârsta de 21 de ani; femeile și fetele mai tinere de 21 de ani nu trebuie examinate; Femeile între 21 şi 29 de ani trebuie să repete testul Papanicolau la fiecare trei ani; Femeile între 30 şi 65 de ani trebuie să repete testul Papanicolau şi un test HPV la fiecare cinci ani. În cazul în care rezultatele ambelor teste sunt normale, posibilitatea ca să se dezvolte o displazie uşoară sau moderată în următorii patru până la şase ani, este foarte scăzută. Este acceptabil şi doar un test Papanicolau la fiecare trei ani; Oprirea screening-ului la femeile de peste 65 de ani, cu excepţia celor ce au antecedente de displazie moderată/severă sau cancer. Chiar şi la acestea se renunţă la screening dacă au avut fie trei rezultate negative consecutive la testul Papanicolau, fie două negative la testarea HPV + Papanicolau în ultimii 10 ani, cu cel mai recent test efectuat în ultimii cinci ani. Dacă screening-ul a fost oprit după 65 de ani, acesta nu mai trebuie reluat; Ritmul de testare al femeilor cu antecedente de cancer de col uterin, infecţie HIV, imunosupresie va fi decis de către clinician; tot acesta va lua decizia continuării screening-ului la pacientele histerectomizate subtotal; În cazul în care o femeie are un rezultat anormal la testul de depistare a cancerului de col uterin pot fi indicate teste suplimentare sau tratament. Medicul acesteia va stabili când poate reveni la screening-ul de rutină; Pentru femeile cu vârsta cuprinsă între 30-65 ani, combinația unui test Papanicolau plus un test de HPV poate prezice dacă displazia va fi diagnosticată în următorii câțiva ani, chiar și în cazul în care rezultatele testului Papanicolau sunt normale. În cazul în care rezultatele testelor HPV și Papanicolau sunt normale, sansa ca displazia ușoară sau moderată să se dezvolte în următorii patru-șase ani este foarte scăzută. În cazul în care o femeie a avut o histerectomie care a conservat colul uterin, aceasta ar putea avea nevoie în continuare să fie supusă screening-ul pentru cancerul de col uterin. Dacă o femeie are nevoie să continue să efectueze teste de screening, depinde de motivul histerectomiei, dacă a fost îndepărtat colul uterin, și dacă are antecedente de displazie moderată sau severă. Femeile în această situație ar trebui să se consulte cu medicul lor. Educaţia populaţiei feminine, creşterea accesului şi îmbunătăţirea calităţii programelor de screening în grupul femeilor cu risc ridicat de peste 30 de ani, sunt componentele cheie ale eficientizării programelor pentru depistarea precoce a cancerului de col uterin.

Situatia PN IV.1 - de depistare precoce a Cancerului de Col Uterin in jud. Hunedoara 2014 2015-2016 Indicatorii (conform Machetei de raportare a indicatorilor elaborată potrivit prevederilor Ord. MS nr. 988/2013,- Anexa nr. 8: Indicatorii realizaţi cumulaţi de la începutul anului 2014: cazuri testate Babeş-Papanicolaou cu formular FS1 completat în integralitate sunt 4082 cazuri, (negative=3766 ;pozitive = 316 ) astfel: a) Spitalul Judeţean de Urgenţă Deva = 2095 (negative =1987, pozitive =108 ); b) Spitalul Municipal Al.Simionescu Hunedoara = 708 (negative = 683, pozitive = 25 ); c) Spitalul de Urgenţă Petroşani = 750 (negative =673, pozitive=77 ); d) Spitalul Municipal Lupeni = 529 (negative =423, pozitive = 106 ); Indicatori realizaţi cumulat de la începutul anului 2015 = 1283, cazuri testate Babeş-Papanicolaou cu formular FS1 completat în integralitate, (negative = 1085; pozitive = 198 ), astfel: a) Spitalul Judeţean de Urgenţă Deva =479 (negative =431, pozitive =48 ) b) Spitalul Municipal Al.Simionescu Hunedoara =321(negative =306,pozitive =15) c) Spitalul de Urgenţă Petroşani =248 (negative =177, pozitive =71 ) d) Spitalul Municipal Lupeni = 235 (negative =171, pozitive =64 ) Indicatori realizaţi cumulat de la începutul anului 2016 = 566, cazuri testate Babeş- Papanicolaou cu formular FS1 completat în integralitate, (negative =519; pozitive = 47), astfel: a) Spitalul Judeţean de Urgenţă Deva =231 (negative =220, pozitive =11 ) b) Spitalul Municipal Al.Simionescu Hunedoara =150 (negative =140, pozitive =10) c) Spitalul de Urgenţă Petroşani =88 (negative =76, pozitive =12 ) d) Spitalul Municipal Lupeni = 97 (negative =83, pozitive =14 )

Susţineţi Campania de Prevenire a Cancerului de Col Uterin! Contribuiţi la creşterea gradului de conştientizare cu privire la prevenirea cancerului de col uterin. Număr de femei testate (Frotiu Babes Papanicolau) 2016 2015 2014 566 1283 4082 Rezultat pozitiv 47 198 316 Cancer de col 60 63 79

e cca Virusul Papilloma si cancerul de col uterin Asociatia Europeana pentru Cancerul de Col Uterin lupta pentru reducerea cazurilor de cancer de col uterin din Europa prin promovarea constientizarii asupra mijoacelor de preventie. Pe baza datelor obtinute din cercetarile de expertiza ale clinicienilor si organizatiilor de sanatate publica din intreaga Europa, Asociatia Europeana pentru Cancer de Col Uterin a pregatit urmatoarele informatii: Pliantele: Screening-ul cancerului de col uterin; Virusul Papilloma si cancerul de col uterin; Urmarirea si tratamentul unui test Papanicolau anormal; Vaccinarea impotriva Papilloma virus si a cancerului de col uterin; Brosuri: Ce trebuie sa stii ca sa eviti cancerul de col uterin Ce trebuie sa stii daca testul Pap a obtinut rezultate anormale Informatii suplimentare: : Viziteaza website-ul nostru: www.ecca.info + Trimite intrebarile tale la: info@ecca.info L2_RO_RO _A Crédit photos : Getty Image / Stockbyte Cancerul de col uterin este cauzat de un virus numit Virusul Uman Papilloma (HPV). HPV se raspandeste prin contact sexual. Majoritatea adultilor au fost infectati cu HPV la un moment dat in viata lor. Majoritatea infectiilor cu HPV nu prezinta simptome si se vindeca de la sine. Totusi, unele femei nu se vindeca, ele avand un risc crescut de aparitie a cancerului de col uterin. Vaccinul este acum disponibil pentru a reduce riscul aparitiei cancerului de col uterin, dar acesta nu exclude participarea la screening. Impreuna, screening-ul si vaccinarea vor oferi cea mai eficienta protectie contra cancerului de col uterin. Ce cauzeaza cancerul de col uterin? Cum apare infectia cu HPV? Cum va puteti proteja? Poate fi tratat virusul genital HPV? Va afecta virusul HPV sarcina? Ce este testul HPV? Ce semnifica rezultatul testului pentru depistarea HPV? Virusul PaPilloma si cancerul de col uterin ECCA 2006 Asociatia Europeana pentru Cancerul de Col Uterin

C e c a uze a za c a nc e r ul d e c o l ute r in? Cancerul de col uterin este cauzat de cateva tipuri de virus Papiloma Uman (HPV). Exista peste 100 de tipuri de virusi HPV si aproximativ 15 dintre acestia determina aparitia celulelor de col anormale, care pot sa se transforme intr- un cancer de col uterin. Majoritatea femeilor infectate cu HPV se vindeca de la sine in 6 pana la 24 luni, fara a stii ca l-au avut. Unele insa, nu se pot vindeca, iar aceste femei au un risc mai mare de a dezvolta cancerul de col uterin. Cum apare infectia cu HPV? Virusul uman Papiloma (HPV) In general, virusul genital HPV se transmite prin contact sexual. El se poate transmite de la o persoana la alta si prin contact cu pielea, nu numai prin contact sexual. HPV-ul este un virus foarte comun si marea majoritate a adultilor l-au avut odata in viata lor. C um v a p uteti p r o te ja? Desi prezervativele sunt foarte eficiente in prevenirea altor boli cu transmitere sexuala, ele nu sunt atat de eficiente in prevenirea HPV, probabil din cauza ca acest virus se gaseste si pe pielea neacoperita de prezervativ. Cancerul de col uterin apare la nivelul colului, partea uterului care se deschide spre vagin. Apare atunci cand celulele colului devin anormale si incep sa se inmulteasca in mod necontrolat. Screening-ul cancerului de col uterin depisteaza celulele anormale de la acest nivel in faza initiala a bolii. In aceasta etapa, pot fi indepartate usor, pentru a nu se dezvolta intr-un cancer de col uterin. Toate femeile cu varsta intre 25 si 65 de ani trebuie sa participe regulat la testele de screening. La inceput se indica testarea o data pe an, iar dupa doua teste Papanicolau consecutive normale, se recomanda testarea o data la trei ani. La ora actuala este disponibil vaccinul care protejeaza femeile contra 2 de cele mai comune tipuri de HPV, 16 si 18 care determina aparitia a 2/3 din cancerele de col uterin si numeroase teste PAP anormale. Acest vaccin va fi mult mai eficient daca el este administrat inaintea infectarii cu HPV 16 sau 18, dar el nu va poate proteja impotriva tuturor tipurilor de HPV. Astfel, chiar daca ati fost vaccinati, trebuie sa participati la screening. Impreuna - screening-ul si vaccinarea - va ofera cea mai eficienta protectie impotriva cancerului de col uterin. Po a te fi tr a ta t v ir us ul g e nita l H PV? Exista tipuri de tratamente pentru virusul HPV care determina aparitia negilor genitali, dar acestea nu sunt eficiente in cazul tipurilor de HPV care conduc la aparitia cancerului de col uterin. Din fericire, majoritatea infectiilor cu HPV dispar de la sine in interval de 6 pana la 24 de luni fara alte complicatii. Va a fe c ta v ir us ul H PV sar c ina? Virusii HPV care pot conduce la aparitia cancerului de col uterin sunt foarte comuni si nu s-a observat sa aiba vreun efect asupra sarcinii. Daca aveti o infectie cu HPV, nu este nevoie sa modificati ingrijirea dvs. obstetricala obisnuita. Uter Col uterin Vagin Ce este testul HPV? Testul HPV este folosit pentru diagnosticarea cu infectia HPV. Desi nu exista tratamente pentru tipurile de virusi HPV care determina aparitia cancerului de col uterin, identificarea existentei sau inexistentei virusului ajuta la definirea riscului Dvs. Daca nu aveti virus HPV, riscul Dvs. este foarte scazut si puteti trece la screening-ul de rutina. Daca s- a identificat virusul HPV si acesta nu se vindeca de la sine, se impune efectuarea unor analize repetate pentru a vedea daca aveti celule anormale de col uterin, astfel incat aceste celule sa poata fi indepartate, si sa se previna dezvoltarea cancerului. Deoarece HPV-ul este extrem de comun, dar are viata scurta la tinerele femei, testul HPV nu se recomanda femeilor sub varsta de 25 de ani. Aceasta datorita faptului ca vor fi gasite prea multe infectii, care vor dispare de la sine, fara alte probleme. Ce semnifica rezultatul testului pentru depistarea HPV? In Romania testarea pentru depistarea HPV este folosita pentru urmarirea femeilor al caror test Papanicolau arata rezultate anormale (ASC-US) Daca testul HPV este negativ, riscul de aparitie al cancerului de col uterin este foarte scazut. Se recomanda o noua testare Pap peste 1 an, Daca testul HPV este pozitiv, riscul de aparitie al cancerului de col uterin este mai ridicat, fiind recomandata o colposcopie pentru a examina mai amanuntit colul uterin. Daca se obtin rezultate anormale, ginecologul va va consilia privind tratamentele necesare.

e cca Screening-ul cancerului de col uterin Asociatia Europeana pentru Cancerul de Col Uterin lupta pentru reducerea cazurilor de cancer de col uterin din Europa prin promovarea constientizarii asupra mijoacelor de preventie. Pe baza datelor obtinute din cercetarile de expertiza ale clinicienilor si organizatiilor de sanatate publica din intreaga Europa, Asociatia Europeana pentru Cancer de Col Uterin a pregatit urmatoarele informatii: Pliantele: Screening-ul cancerului de col uterin; Virusul Papilloma si cancerul de col uterin; Urmarirea si tratamentul unui test Papanicolau anormal; Vaccinarea impotriva Papilloma virus si a cancerului de col uterin; Brosuri: Ce trebuie sa stii ca sa eviti cancerul de col uterin Ce trebuie sa stii daca testul Pap a obtinut rezultate anormale Informatii suplimentare: : Viziteaza website-ul nostru: www.ecca.info + Trimite intrebarile tale la: info@ecca.info Crédit photos : Getty Image / Stockbyte L1_RO_RO _A Cancerul de col uterin se dezolta la nivelul colului uterin, partea uterului care se deschide in vagin. Apare atunci cand celulele colului uterin devin anormale si incep sa se inmulteasca intr-o maniera necontrolata. Screening-ul cancerului de col uterin depisteaza celulele anormale in stadii incipiente, cand pot fi indepartate usor, prevenind aparitia cancerului de col uterin. Toate femeile trebuie sa participe regulat la screening in perioada 20-65 de ani. La inceput, trebuie sa va faceti testul o data pe an. Dupa doua rezultate consecutive normale, testul este indicat o data la trei ani. Vaccinarea reduce riscul de aparitie al cancerului de col uterin, dar nu elimina necesitatea efectuarii screening-ului. Impreuna, screening-ul si vaccinarea reprezinta cea mai eficienta protectie impotriva cancerului de col uterin. Ce este cancerul de col uterin? De ce sa particip la screening? Cine trebuie sa participe la screening? Ce trebuie sa fac? Cum se face screening-ul? Rezultat normal la testare Papanicolau? Rezultat anormal la testare Papnicolau? Metodele de screening sunt de incredere? screening-ul cancerului de col uterin ECCA 2006 Asociatia Europeana pentru Cancerul de Col Uterin

C e este c a nc e r ul d e c o l ute r in? Cancerul de col uterin apare la nivelul colului uterin, care este partea uterului ce se continua cu vaginul. Apare atunci cand celule ale colului uterin devin anormale si incep sa se inmulteasca in mod necontrolat. De-a lungul unei perioade de mai multi ani, celulele anormale din stadiile incipiente evolueaza in cancer de col. Din fericire, stadiile initiale ale bolii sunt usor de tratat. Nu exista semne evidente de boala, depistarea putand fi facuta prin teste de screening. De ce sa particip la screening? Uter Col uterin Vagin Screening-ul cancerului de col uterin urmareste sa determine prezenta sau absenta celulelor anormale aflate in stadii initiale, cand pot fi indepartate usor, inainte de a se transforma in celule canceroase (maligne). O data ce s-a produs malignizarea, tratamentul este mai dificil si cu o rata de succes mai scazuta. Virusul Uman Papilloma si cancerul de col uterin Cancerul de col uterin este cauzat de anumite tipuri de virus uman Papilloma (HPV). Dintre 100 de tipuri de HPV, 15 pot determina aparitia cancerului de col uterin. Majoritatea adultilor sunt infectati la un anumit moment pe parcursul vietii, dar infectia dispare fara tratament si fara nici o manifestare. Daca virusul nu este inlaturat de organism, poate creste riscul de aparitie al cancerului de col uterin. In acest moment este disponibil un vaccin care Cine trebuie sa participe la screening? Toate femeile cu varsta cuprinsa intre 20 si 65 de ani trebuie sa fie testate pentru depistarea acestui tip de cancer. La inceput, testul trebuie facut o data pe an. Dupa doua testari consecutive cu rezultate normale, testul Papaniolau este indicat o data la 3 ani. Screening-ul cancerului de col uterin reprezinta cea mai buna metoda de preventie, daca este facut cu regularitate. Ce trebuie sa fac? Pentru a participa la screening, trebuie sa va programati la un ginecolog sau la medicul de familie calificat in prelevarea testului Papnicolau. Programarea nu trebuie sa se suprapuna perioadei de ciclu menstrual. Cu doua zile inainte de efectuarea testului, evitati contactul sexual si tratamentele intravaginale. Cum se face screening-ul? Screening-ul cancerului de col u in terin efectuarea consta nicolau. testului Papa Printr-o examinare si o scurta nedureroasa, medicul va lua mostra de celule de la nivelul colului uterin cu ajutorul unei spatule sau a unei periute speciale. Aceste celule vor fi trimise la laborator, unde vor fi examinate la microscop pentru a identifica eventuale celule anormale. femeile de 2 tipuri frecvente de virus Papiloma, HPV 16 si 18, care determina circa 2/3 din toate cancerele de col uterin si din testele Pap anormale. Vaccinul este eficace daca este administrat inainte de infectarea cu HPV 16 sau 18, dar nu va avea efect asupra altor tipuri de virus Papilloma. De aceea, chiar daca ati fost vaccinate, screening-ul trebuie continuat. Aplicate impreuna, screening-ul si vaccinarea ofera cea mai eficienta protectie impotriva cancerului de col uterin Re zultat no rm a l la testare Pa p a nic o la u? Majoritatea femeilor vor avea un rezultat normal. In acest caz, riscul de aparitie al unui cancer de col uterin este foarte scazut, dar trebuie sa continuati sa faceti regulat acest test. Rezultat anormal la testare Papnicolau? Unele femei vor avea un rezultat anormal. Acest lucru semnifica faptul ca au fost depistate celule anormale. Rareori, rezultatul testului indica prezenta unui cancer de col. In functie de rezultat, vi se va indica una dintre urmatoarele masuri: efectuarea unui nou test Pap in termen de 3-6 luni testarea pentru virusul Papilloma, virus care poate determina aparitia cancerului de col uterin O colposcopie procedura care ii permite medicului sa examineze mai amanuntit colul uterin. Celulele anormale trebuie indepartate pentru a nu se transforma in celule maligne. Acest tratament implica o procedura simpla, putand fi efectuat in cabinetul medicului ginecolog sau in amubulator intr-o clinica. Tratamentul afecteaza extrem de rar viata dv sexuala si abilitatea de a avea copii. Metodele de screening sunt de incredere? Nu exista test de screening perfect, astfel ca testul Pap poate sa nu depisteze unele cazuri de boala. De aceea este necesar sa va faceti regulat testul, pentru ca orice aspect anormal neinregistrat sa fie depistat la urmatorul test, inainte de a deveni periculos. Programele de screening de calitate, bine organizate, sunt foarte eficiente in depistarea precoce, dar nu pot preveni toate cancerele de col uterin.

Urmarirea si tratamentul dupa un test Papanicolau anormal e cca Asociatia Europeana pentru Cancerul de Col Uterin lupta pentru reducerea cazurilor de cancer de col uterin din Europa prin promovarea constientizarii asupra mijoacelor de preventie. Pe baza datelor obtinute din cercetarile de expertiza ale clinicienilor si organizatiilor de sanatate publica din intreaga Europa, Asociatia Europeana pentru Cancer de Col Uterin a pregatit urmatoarele informatii: Pliantele: Screening-ul cancerului de col uterin; Virusul Papilloma si cancerul de col uterin; Urmarirea si tratamentul unui test Papanicolau anormal; Vaccinarea impotriva Papilloma virus si a cancerului de col uterin; Brosuri: Ce trebuie sa stii ca sa eviti cancerul de col uterin Ce trebuie sa stii daca testul Pap a obtinut rezultate anormale Informatii suplimentare: : Viziteaza website-ul nostru: www.ecca.info + Trimite intrebarile tale la: info@ecca.info Crédit photos : Getty Image / Stockbyte L3_RO_RO _A Un rezultat anormal semnifica faptul ca exista celule anormale la nivelul colului uterin, depistate prin test Papanicolau. De obicei, aceste modificari sunt usoare si nu inseamna ca aveti cancer. Reprezinta insa un semnal de alarma si aceasta afectare trebuie urmarita cu atentie. Urmarirea, dupa obtinerea unui rezultat anormal al testului Papanicolau, presupune repetarea testului Papanicolau sau o examinare mai amanuntita a colului uterin printr-o colposcopie. Celulele anormale de la nivelul colului uterin care nu dispar de la sine, sau prezinta un grad crescut de anormalitate, trebuie indepartate pentru a scadea riscul de aparitie a cancerului de col uterin. Astfel de tratamente sunt foarte simple, au o rata crescuta de succes si pot fi efectuate in ambulator. Rezultat anormal al testului Papanicolau? Ce se va intampla imediat dupa aflarea rezultatului? Ce este o colposcopie? Ce este o biopsie? Ce se intampla dupa realizarea biopsiei? Care sunt tratamentele posibile? Ce se intampla dupa tratament? Urmarirea si tratamentul dupa Un test papanicolau anormal ECCA 2006 Asociatia Europeana pentru Cancerul de Col Uterin

Rezultat anormal al testului Papanicolau? Un rezultat anormal semnifica faptul ca exista celule anormale la nivelul colului uterin. In mod obisnuit, aceste modificari sunt usoare si nu inseamna ca aveti cancer. Multe dintre femeile care au obtinut un rezultat anormal la testul Papanicolau nu necesita masuri speciale, insa o parte dintre ele au nevoie de tratament si de urmarire atenta pentru a preveni aparitia cancerului de col uterin. Uter Col uteri n Vagi n Ce se va intampla imediat dupa aflarea rezultatului? Exista mai multe posibilitati de obtinere a unui rezutat anormal la testul Papanicolau. Rezulta t: ASC- US ASC- H LSIL Semnificatie: Nu este normal, dar nu este nici anormal in mod clar Modficarile nu sunt foarte grave, dar exista semne de grad inalt, de boala Usor anormal, indicand faptul ca este prezent un oarecare grad de afectare Ce se indica? Un nou test Pap in 6 luni, Test de identificare a HPV (Virusul Papilloma, care poate determina aparitia cancerului de col uterin), Colposcopie Colposcopie Nou test Pap in 4 sau 6 luni, Colposcopie Ce este o colposcopie? Colposcopia este o procedura care presupune examinarea amanuntita a colului uterin cu ajutorul unui microscop special numit colposcop. O colposcopie este foarte asemanatoare, din punctul de vedere al pacientei, cu un test Papanicolau si nu produce nici un disconfort deoarece colposcopul nu este introdus in vagin. Ce este o biopsie? Daca medicul observa zone anormale in timpul colposcopiei, el va preleva un mic esantion din tesutul anormal o biopsie. Biopsia este trimisa la un laborator unde va fi examinata la microscop.orice anomalie descoperita in urma biopsiei va fi incadrata intr-un anumit grad pentru a-l ajuta pe medicul ginecolog in decizia asupra tratamentului. Ce se intampla dupa realizarea biopsiei? Rezultatele anormale obinute in urma biopsiei sunt numite Neoplazii Cervicale Intraepiteliale (CIN). Acestea pot fi de diferite grade, de la CIN 1 la CIN 3, in functie de gravitatea anormalitatii. Rezulta t: Semnificati e: normal Nu au fost depistate celule anormale CIN 1 Grad usor de anomalie Ce se intampla in faza urmatoare? Este indicat un nou test Papanicolau in termen de un an In mod obisnuit, aceste celule vor disparea de la sine, fara tratament. Este indicat un nou test Pap, o colposcopie sau o biopsie in termen de 4-6 luni. CIN 2 Anomalie Se recomanda moderata sau sau 3 severa tratament. Cancerul de col uterin apare la nivelul colului uterin, partea uterului care se deschide in vagin. Cancerul este determinat de Virusul uman Papilloma (HPV). Acest virus determina aparitia de celule anormale la nivelul colului uterin, care se pot dezvolta, cu aparitia unui cancer de col. Acest proces dureaza in general un Care sunt tratamentele posibile? Tratamentele sunt necesare pentru indepartarea celulelor cervicale anormale inainte de a se inmulti, ducand la aparitia cancerului de col uterin. Acest tratament consta intr-o manopera simpla realizata in cabinetul ginecologului sau in ambulator, intr-o clinica de specialitate. Exista mai multe metode de tratamet, toate la fel de eficiente : Crioterapia zona anormala de tesut este inghetata si indepartata. Tratament cu laser zona anormala de tesut este indepartata cu ajutorul laserului Diatermia - zona anormala de tesut este indepartata cu ajutorul unei mici bucle de sarma incalzita cu ajutorul curentului electric Conizatia zona anormala este indepartata prin taierea unei zone de tesut in forma de con. Ce se intampla dupa tratament? Tratamentul de indepartare a zonelor anormale depistate la nivelul colului uterin inregistreaza o rata mare de succes, majoritatea femeilor fiind vindecate. Doar un mic numar de femei vor necesita in continuare alte tratamente. In cazul efectuarii unor tratamente, este important sa va prezentati regulat pentru control pana cand medicul va va indica sa efectuati aceste teste la intervale mai lungi pana la un an. Tratamentele nu afecteaza, in general, viata sexuala si abilitatea de a avea copii. numar de ani si nu determina simptome decat intr-un stadiu avansat. Screening-ul cancerului de col uterin este singura metoda de depistare a celulelor anormale in stadii incipiente, inainte de a se transforma malign, cand pot fi indepartate usor.

e cca Vaccinarea impotriva HPV si a cancerului de col uterin Asociatia Europeana pentru Cancerul de Col Uterin lupta pentru reducerea cazurilor de cancer de col uterin din Europa prin promovarea constientizarii asupra mijoacelor de preventie. Pe baza datelor obtinute din cercetarile de expertiza ale clinicienilor si organizatiilor de sanatate publica din intreaga Europa, Asociatia Europeana pentru Cancer de Col Uterin a pregatit urmatoarele informatii: Pliantele: Screening-ul cancerului de col uterin; Virusul Papilloma si cancerul de col uterin; Urmarirea si tratamentul unui test Papanicolau anormal; Vaccinarea impotriva Papilloma virus si a cancerului de col uterin Brosuri: Ce trebuie sa stii ca sa eviti cancerul de col uterin Ce trebuie sa stii daca testul Pap a obtinut rezultate anormale Informatii suplimentare: : Viziteaza website-ul nostru: www.ecca.info + Trimite intrebarile tale la: info@ecca.info L4_RO_RO_A Photos : Getty Image / Stockbyte Vaccinarea asigura o protectie foarte eficienta impotriva a doua tiouri frecvente de HPV, HPV 16 si 18, rcare sunt raspunzatoare de 2/3 din cancerele de col uterin si de majoritatea rezultatelor anormale obtinute prin test Papanicolau, dar nu ofera protectie impotriva tuturor tipurilor de PV asociate cu dezvoltarea cancerului de col uterin. Vaccinarea previne infectarea in primul loc. De aceea, ofera cea mai buna protectie daca sunt administrate inaintea inceperii activitatii sexuale. Vaccinarea nu a demonstrat ca ofera protectie impotriva bolii daca sunteti infectata cu HPV 16 sau 18 in momentul vaccinarii. De aceea, beneficiile vaccinarii pot fi mai mici in cazul femeilor care au deja o viata sexuala activa, deorece pot fi deja infectate cu unul sau ambele tipuri de virus. Aceste vaccinuri par sa fie sigure, iar in cadrul trialurilor (studiilor) clinice au fost depistate doar reactii adverse tipice oricarui vaccin. Vaccinarea impotriva HPV reduce riscul de aparitie a cancerului de col uterin, dar nu il elimina complet. Chiar daca ati fost vaccinate, este important sa continuati sa faceti testele regulate de screening. Ce este cancerul de col uterin? De ce este bine sa va faceti vaccinul? Cine ar trebui sa se vaccineze? Vaccinarea ofera protectie completa impotriva cancerului de col uterin? Cat timp este vaccinul eficace? Baietii sau barbatii trebuie vaccinati? Vaccinarea prezinta vreun risc? Vaccinarea impotriva HpV si a cancerului de col uterin ECCA 2007 Asociatia Europeana pentru Cancerul de Col Uterin

Ce este cancerul de col uterin? Cancerul de col uterin apare la nivelul colului uterin, care este partea uterului ce se continua cu vaginul. Apare atunci cand celule ale colului uterin, infectate cu virusul Papilloma, devin anormale si incep sa se inmulteasca in mod necontrolat. De ce este bine sa va faceti vaccinul? Cercetarile au aratat ca vaccinarea este eficace in prevenirea: infectarii cu virusi de tip HPV 16 si 18, cele mai comune forme de cancer cauzate de HPV vaccin dezvoltarii de celule de col uterin anormale, cauzate de aceste tipuri de virus Papilloma. Din aceasta cauza, vaccinarea va reduce riscul de agravare a anormaliltatilor la nivel cervical, si va reduce riscul de aparitie a cancerului de col uterin. Vaccinul protejeaza, de asemenea, contra virusilor HPV 6 si 11 care cauzeaza majoritatea cazurilor de negi genitali. Cine ar trebui sa se vaccineze? Ute r Col uterin Vagin Vaccinarea previne infectarea cu HPV care se produce [n primul loc. Acesta ofera cea mai byna protectie daca este administrat inaintea inceperii activitatii sexuale. Cu toate acestea, HPV este foarte comun, si multe femei sunt infectate imediat dupa inceperea vietii sexuale. Din aceasta cauza, vaccinarea poate fi mai putin eficace la adolescente sau femei cu viata sexuala activa. In Romania, vaccinarea este recomandata intre 9 si 15 ani. Vaccinarea ofera protectie completa impotriva cancerului de col uterin? Vaccinarea previne in mod eficient dezvoltarea celulelor anormale la nivelul colului uterin, celule a caror aparitie este cauzata de tipurile de HPV incluse in vaccin la femeile care nu sunt inca infectate cu aceste tipuri. Totusi, nu este eficace in cazul femeilor care sunt infectate cu tipurile de HPV 16 si 18 in momentul vaccinarii. De asemenea, vaccinul nu ofera protectie impotriva celorlalte tipuri de HPV, care pot si ele determina aparitia unui cancer de col uterin. Din aceste motive, vaccinarea impotriva HPV nu ofera protectie completa impotriva cancerului de col uterin. Chiar daca ati fost vaccinata, este important sa urmati in continuare programul regulat de screening pentru ca eventualele riscul cancerului celule de col anormale sa fie depistate Virusul uman intr-un uterin. stadiu incipient, cand pot fi indepartate cu usurinta, inlaturand Papiloma (HPV) Virusul uman Papilloma si cancerul de col uterin Exista 40 de tipuri de tipuri diferite de virus Papilloma care pot infecta tractul genital. Unele dintre acestea pot determina aparitia de celule anormale ale colului uterin care pot duce la cancer de col uterin. Tipurile de HPV 16 si 18 sunt cele mai frecvente tipuri asociate cu cancerul de col uterin, determinand aproximativ 2/3 din rezultatele anormale obtinute prin test Papanicolau. Alte tipuri de HPV determina negi genitali. Tipurile 6 si 11 cauzeaza aparitia majoritatii negilor genitali, dar nu sunt incriminate cu aparitia cancerului. HPV genital se raspandeste prin orice forma de Cat timp este vaccinul eficace? Vaccinul acesta se administreaza prin trei injectii pe o perioada de 6 luni. In prezent, stim ca vaccinarea ofera protectie impotriva tipurilor de HPV incluse in vaccin si impotriva bolii produse de acestea timp de cel putin 5 ani, care este perioada de timp in care femeia a fost monitorizata in cadrul unui trial clinic. Sunt in curs de desfasurarea cercetari pentru a vedea cat de mult dureaza protectia. B a ie tii sau b a r b a tii tr ebuie vaccinati? Desi barbatii nu pot face cancer de col uterin, ei pot transmite HPV partenerei. Vaccinarea nu este recomandata pentru baieti sau barbati, in Romania, deoarece nu se stie daca va preveni infectarea cu HPV. Acest aspect este in curs de cercetare. Vaccinarea prezinta vreun risc? Vaccinarea pare sa fie sigura. Trialurile clinice arata numai reactii minore tipice oricarui vaccin (umflare usoara, mancarime, roseata la locul injectiei, si mai rar febra, greata, ameteli). Vaccinarea HPV nu este recomandata pentru gravide. sexual. Infectia cu HPV este foarte frecventa si poate apare in orice moment, dar majoritatea persoanelor se infecteaza cu HPV imediat dupa inceperea activitatii sexuale. Din fericire, majoritatea vor elimina infectia cu HPV si se vor vindeca in 24 de luni, fara manifestari neplacute. In timpul infectiei cu HPV, pot aparea celule anormale depistate prin testul Papanicolau, dar si aceste dispar de obicei odata ce virusul a disparut. Problema apare in momentul in care unele femei nu elimina virusul. In aceste cazuri, celulele anormale de la nivel cervical se pot inmulti si modifica, aparand cancerul de col uterin. Aceste celule ar trebui depistate prin teste regulate si indepartate. In prezent nu exista posibilitatea de a afla in timpul infectiei daca veti elimina sau nu virusul.

Bibliografie 1. GLOBOCAN. http://globocan.iarc.fr/pages/fact_sheets_cancer.aspx 2. Cancer Today, http://gco.iarc.fr/today/home 3. National Comprehensive Cancer Network. Cervical Cancer Version 1.2016; http://www.tri-kobe.org/nccn/guideline/gynecological/english/cervical.pdf 4. American Cancer Society. Global Cancer Facts&Figures 3rd Edition. Atlanta, 2015; http://www.cancer.org/acs/groups/content/@research/documents/document/acspc-044738.pdf 5. National Cancer Institute. Cervical Cancer Prevention for health professionals; http://www.cancer.gov/types/cervical/hp/cervical-prevention-pdq 6. Bruni L, Barrionuevo-Rosas L, Albero G, Aldea M, Serrano B, Valencia S, et all. ICO Information Centre on HPV and Cancer (HPV Information Centre). Human Papillomavirus and Related Diseases in the World. Summary Report 7 October 2016; www.hpvcentre.net 7. Bruni L, Barrionuevo-Rosas L, Albero G, Aldea M, Serrano B, Valencia S, et all. ICO Information Centre on HPV and Cancer (HPV Information Centre). Human Papillomavirus and Related Diseases in Europe. Summary Report 7 October 2016; www.hpvcentre.net 8. EUCAN. http://eco.iarc.fr/eucan/cancerone.aspx?cancer=25&gender=2 9. European Health for All database (HFA-DB) World Health Organization Regional Office for Europe; http://data.euro.who.int/hfadb/ 10. European mortality database (MDB) World Health Organization Regional Office for Europe; http://data.euro.who.int/hfamdb 11. World Health Organization - Cancer Country Profiles, 2014, Romania, http://www.who.int /cancer/ country-profiles/rou_en.pdf 12. Marta Cervantes-Amat, Gonzalo López-Abente, Nuria Aragonés, Marina Pollán, Roberto Pastor-Barriuso and Beatriz Pérez-Gómez. The end of the decline in cervical cancer mortality in Spain: trends across the period 1981 2012; BMC Cancer 2015, 15:287; http://www.biomedcentral.com/1471-2407/15/287 13. Life Extension - Cervical Dysplasia, http://www.lifeextension.com/protocols/female-reproductive/cervical-dysplasia/page-01?p=1 14. National Cancer Institute. Cervical Cancer Prevention for health professionals; http://www.cancer.gov/types/cervical/hp/cervical-treatment-pdq 15. Giorgi Rossi P, Ronco G. The present and future of cervical cancer screening programmes in Europe. Curr Pharm Des. 2013;19(8):1490-7; http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/23016782

DIRECŢIA DE SĂNĂTATE PUBLICĂ JUDEŢUL HUNEDOARA DEVA DIRECTOR EXECUTIV DELEGAT, Ec. MONA RADU MEDIC SEF DEPARTAMENT SSP, Dr. BIRAU CECILIA