Romanian Journal of Urology

Transcription

1

2 Romanian Journal of Urology editor In Chief: Acad. Prof. Dr. Ioanel Sinescu Editor Emeritus: Prof. Dr. Doc. Eugeniu Proca National Editorial Board: Prof. Dr. Petrișor Geavlete, București Dr. Costică Novac, Iași Dr. Radu Constantiniu, București Prof. Dr. Radu Boja, Târgu Mureș Prof. Dr. Ioan Coman, Cluj-Napoca Conf. Gabriel Glück, București Conf. Dr. Valentin Ambert, București Prof. Dr. Gheorghe Bumbu, Oradea Prof. Dr. Viorel Tode, Constanța Prof. Dr. Ioan Ioiart, Arad International Editorial Board: Prof. Dr. John Denstedt (Ontario, Canada) Prof. Dr. Imre Romics (Budapesta, Ungaria) Prof. Dr. Rien Nijman (Groningen, Olanda) Prof. Dr. Hendrik Van Poppel (Leuven, Belgia) Prof. Dr. Andrzej Borowska (Varșovia, Polonia) Prof. Dr. Peter Hammerer (Braunschweig, Germania) Dr. Călin Ciofu (Paris, Franța) Prof. Dr. Mircea Golimbu (New York, SUA) Prof. Dr. Michael Marberger (Viena, Austria) Prof. Dr. Dirk De Ridder (Leuven, Belgia) Prof. Dr. Theo M. de Reijke (Amsterdam, Olanda) Prof. Dr. Marek Sosnowski (Lodz, Polonia), Prof. Dr. Per-Anders Abrahamsson (Malmö, Suedia) Executive Editor: Dr. Constantin Gîngu, București Associate Editors: Dr. Cristian Surcel, București Dr. Cătălin Baston, București Dr. Robert Stoica, București Dr. Alexandru Dick, București Editorial Office: Fundeni Clinical Institute, Center of Uronephrology and Renal Transplantation 58 Șos. Fundeni, district, 038 Bucharest, Romania Tel./Fax: ;

3 Program științific Topici de congres Scientific programme Congress topics Sesiuni epostere moderate. Cancer de prostată. Cancer de prostată 3. Oncologie 4. Litiază 5. Litiază 6. Infecții ale tractului urinar 7. Laparoscopie 8. Tumori uroteliale 9. Urologie funcțională și incontinență 0. HBP + Uretră + Penis. Varia Moderated eposters Sessions Prostate cancer Prostate cancer Oncology Lithiasis Lithiasis Urinary tract infections Laparoscopy Urothelial tumors Functional urology and incontinence BPH + Urethra + Penis Varia Sesiuni Video. Video - Varia. Video - Varia Video Sessions Varia Varia

4 PM... Rezultatele biopsiei prostatice ecoghidate transrectal în diagnosticul cancerului de prostată G. Gluck,, B. Spiridonescu, Manuela Chiriţă, B. Radu, I. Sinescu, UMF Carol Davila Bucureşti, România Centrul pentru Uronefrologie şi Transplant Renal, Institutul Clinic Fundeni, Bucureşti, România Scop: Rata de depistare a cancerului de prostată prin biopsiere transrectala (PBP) ecoghidată in Clinica de Chirurgie Urologica și Transplant Renal IC Fundeni, pe o perioada de luni (06). Pacienţi şi metodă: Indicația de biopsiere a prostatei s-a decis pe baza examenului clinic (tușeu rectal) sau a valorilor PSA-ului (peste 4ng/ml). 6 pacienți au avut indicație de puncție biopsie prostatică. Vârsta medie a lotului a fost de 68. ani (mediană 68 de ani), având între 4-85 de ani. Valoarea medie a PSA-ului la pacienții propuși pentru PBP a fost de 8.5ng/ml (mediană 8ng/ml), variind între ng/ml. Rezultate: Din totalul de 6 pacienți cu biopsierea transrectala a prostatei, 364 (59.74%) au fost decelați cu neoplasm prostatic, 75 de pacienți (,5%) au fost decelați cu leziuni suspecte (PIN cu grad înalt și ASAP), iar un număr de 73 de pacienți (8,6%) au avut puncții negative. Lotul de pacienti cu biopsii pozitive au avut vârsta medie de 69 de ani (mediană 69.8 ani), cu limite între 50-8 de ani. PSA-ul mediu a fost de 0,.ng/ml (median 9ng/ml). Lotul de 75 de pacienți cu biopsii suspecte (ASAP, HGPIN) au avut vârsta medie de 68 de ani (mediană 68 ani). Valoarea PSA-ului mediu a fost de 0.9/ ml (median 7.75ng/ml). Lotul de 73 pacienți 73 cu biopsii negative au avut vârsta medie de 66 de ani (mediană 66 ani). Valorile PSA-ului mediu au fost de 8.63/ml (median 7.34ng/ml). Lotul de pacienti 84 de pacienți cu prostatectomie radicală au avut vârsta medie de 66 de ani (mediană 67 ani), cu limite între de ani. La momentul operator, PSA-ul mediu a fost de 0.6ng/ml (median 7.ng/ml), cu limite între ng/ml. Concluzii: Biopsierea prostatei sub ghidaj ecografic pe cale transrectală are o rată mare de diagnosticare a cancerului de prostate (60%), cu o incidență redusă a complicațiilor (hematurie, uretroragie, stare febrila) cu condiția respectarii riguroase a algoritmului indicației si a protocolului de pregatire a pacienților. The results of transrectal ultrasound guided prostate biopsy in diagnosing prostate cancer G. Gluck,, B. Spiridonescu, Manuela Chiriţă, B. Radu, I. Sinescu, Carol Davila University of Medicine and Pharmacy, Bucharest, Romania Center for Uronephrology and Renal Transplantation, Fundeni Clinical Institute, Bucharest, Romania Purpose: To evaluate the rate of prostate cancer diagnosis by transrectal ultrasound guided prostate biopsy over a period of months (06) in our department. Material and methods: Prostate biopsy (PB) was performed when the digital rectal exam (DRE) or the PSA values (over 4ng/ml) indicated it. A number of 6 patients benefited of prostate biopsy. The mean age of the cohort was 68. years (median age 68 years), between 4 and 85 years old. The mean PSA value was 8.5ng/ml (median value 8ng/ml), varying between ng/ml. Results: From the total of 6 patients in whom prostate biopsy was performed, 364 (59.74%) were diagnosed with prostate cancer, 75 patients (.5%) had suspicious lesions (high grade PIN and ASAP) and 73 patients (8.6%) had negative biopsies. The group of 364 patients with positive biopsies had a mean age of 69 years (median 69.8 years), between 50 and 8 years old. The mean PSA value was 0. ng/ml (median 9 ng/ml). In the suspicious lesions group the mean age at diagnosis was 68 years (median 68 years) and the mean PSA value was 0.9 ng/ml (median value 7.75 ng/ ml). The patients with negative biopsies had a mean age of 66 years (median 66 years) and a mean PSA of 8.63ng/ml (median 7.34 ng/ml). Radical prostatectomy was undergone in 84 patients, with a mean age of 66 years (median 67 years), ranging between years old. The mean PSA value was 0.6ng/ml (median value 7.ng/ml), ranging between ng/ml. Conclusions: Transrectal ultrasound guided prostate biopsy has a high rate in diagnosing prostate cancer (60%), with a low incidence of complications (hematuria, urethrorrhagia, fever) when correctly applying the algorithm of prostate biopsy indication and pre-procedural patient preparation. Cancer de prostată nr. / 07 vol 6 Romanian Journal of Urology 3

5 Cancer de prostată PM... Fuziunea cognitivă între RMN multiparametric şi ecografia transrectală în diagnosticul cancerului de prostată G. Gluck,, Manuela Chirită, B. Spiridonescu, B. Radu, Ioana Lupescu 3, Monica Hortopan 4, V. Herlea 4, I. Sinescu, UMF Carol Davila Bucureşti, România Centrul pentru Uronefrologie şi Transplant Renal, Institutul Clinic Fundeni, Bucureşti, România 3 Departamentul de Radiologie şi Imagistică Medicală, Institutul Clinic Fundeni, Bucureşti, România 4 Departamentul de Anatomie Patologică, Institutul Clinic Fundeni, Bucureşti, România Cognitive fusion of MRI and transrectal ultrasound for diagnosis of prostate cancer G. Gluck,, Manuela Chirită, B. Spiridonescu, B. Radu, Ioana Lupescu 3, Monica Hortopan 4, V. Herlea 4, I. Sinescu, Carol Davila University of Medicine and Pharmacy, Bucharest, Romania Center for Uronephrology and Renal Transplantation, Fundeni Clinical Institute, Bucharest, Romania 3 Radiology and Medical Imaging Department, Fundeni Clinical Institute, Bucharest, Romania 4 Pathology Department, Fundeni Clinical Institute, Bucharest, Romania Introducere. Imaginea de fuziune este procesul de combinare a informaţiilor relevante din două sau mai multe fotografii într-o singură imagine care deţine mai multe informaţii decât oricare dintre imaginile separate. Metoda provine din tehnica de brahiterapie. Pacienţi şi metodă. Imaginea de fuziune poate fi utilizată printr-un soft ce suprapune imaginile în timp real de pe ecografia transrectală pe cele înregistrate la mrmn sau cu suprapunere cognitivă. Am utilizat procedeul de suprapunere cognitivă cu următoarele indicaţii: pacienţi cu una sau mai multe PBP negative şi PSA între 4 şi 0ng/ml, PSA în creştere sau PSA liber sub 0 %, HGPIN sau ASAP pe PBP anterioare. 54 de pacienţi care au efectuat pe bazarmn-ului multiparametric (scor PIRADS v peste 3) PBP, prin fuzionare cognitivă între rezultatul RMN, ecografia transrectală şi PBP. Vârsta medie a pacienților a fost de 65de ani, cu PSA mediu de 7,7ng/ml. Rezultate. Rezultatul histopatologic a indicat prezenţa unei histologii maligne prostatice în cazul a 0 pacienţi (35,8%) iar la 9 pacienti(7%) s-a depistat HGPIN sauasap.4 pacienti au avut scorul Gleason 7 sau mai mult. Discuţii. Rata de diagnostic a cancerului de prostată localizat prin puncţie prostatică transrectală ecoghidată randomizată este de până la 46% în cele mai performante clinici şi utilizând 4 de puncţii. Scopul fuziunii cognitive este localizarea zonelor suspecte decelate în urma evaluării mrmn permiţând astfel efectuarea PBP eco-ghidată transrectal în zonele de elecţie urmată de prelevarea uzuală a celor puncţii randomizate. Concluzii. Cancerul de prostată poate fi detectat pe mrmn. Fuzionarea cu ecografia transrectală permite urologului să treacă de la etapa biopsierii randomizate (oarbe) la biopsia ţintită a zonelor suspecte. Introduction. Image fusion is the process of combining relevant information from two or more images in one image that is more informative than any of its derivates. The method is usually used in brachytherapy. Methods and materials. The process can be obtained by using either a soft which overlaps MRI images on transrectal ultrasound images in real time or by cognitive fusion. We used cognitive fusion in patients with one or more negative prostate biopsies and a PSA of 4-0 ng/ml, rising PSA or free PSA < 0%, histopathology of HGPIN or ASAP. 53 patients investigated using multi-parametric MRI (PIRADS score 3 or more), undergone cognitive fusion ultrasound guided prostate biopsy. Results. Cancer positive biopsies were reported in 0 patients (35.8%) and 9 patients (7%) with HGPIN/ASAP histology when cognitive fusion biopsy was performed. Gleason score was 7 or more in 4 cases. Discussions. Cancer detection rate reported in well-known urologic departments by randomized transrectal ultrasound guided prostate biopsy is 46% when 4 cores are obtained. Cognitive fusion biopsy requires multi-parametric MRI images that are superposed by the operator over the ultrasound images. This process allows aimed biopsy of the tumor lesions followed by the usual randomized cores prostatic biopsy. Conclusions. Prostate cancer can be detected by MRI. Cognitive fusion allows the urologist to perform more than a randomized biopsy; it allows an aimed biopsy of the prostatic tumor lesions. 4 Romanian Journal of Urology nr. / 07 vol 6

6 PM..3. Impactul biomarkerilor genetici în cancerul de prostată noi perspective D. Rădăvoi,, I. Dragomirişteanu, S. Nedelea, V. Jinga,, O. Codreanu, B. Sandu Spitalul Clinic Th. Burghele, Clinica de Urologie, Bucureşti, România U.M.F. Carol Davila Bucureşti, România Introducere: Mai multe studii de tip genome-wide, realizate in populatiile europene au identificat o serie de variatii genetice frecvente, asociate cu cancerul de prostata. Factorii genetici identificati reprezinta un potential promitator in stabilirea unor noi criterii de agresivitate ale cancerului de prostata. Scopul lucrarii este acela de a prezenta asocierea unor biomarkeri identificati in studiul nostru, biomarkeri ce au o stransa asociere cu cancerul de prostata. Materiale si metode: Datele folosite sunt rezultatul proiectului ProMark, proiect desfasurat in perioada si a inclus 990 subiecti cu cancer de prostata confirmat AP si 034 de martori cu diferite afectiuni ale prostatei excluzand cancerul. Rezultate: In urma secventierii realizate in cadrul De- CODE pentru fiecare individ inclus in studiu, s-a obtinut un numar de SNP-uri genotipate. Ulterior, acestui numar de SNP-uri i s-a imputat setul public de date 000 Genomes, rezultand un numar total de 4 milioane SNP-uri. Dintre acestea doar 0,04% au atins un nivel de corelatie necesar replicarii acestui fenotip, totusi nu toate aceste rezultate reprezinta corelatii biologice cu cancerul de prostata, multe din ele fiind rezultate aleatorii. In urma testului de asociere realizat, toate de SNP-uri cunoscuta ca fiind asociate cu aceste fenotip, au fost regasite in rezultatele cohortei ProMark. Acesti markeri ocupa 66 locusuri ce sunt asociate cu cancerul de prostata dintre acestea, doar 3 regiuni au atins un prag semnificativ statistic de corelat cu riscul de CP. Concluzi: Pentru a obtine rezultate mai concludente, studiile clinice asupra SNP-urilor implicate in cancerul de prostata necesita o abordare mult mai complexa. In timp ce unele variatii genetice au implicatii bine definite, actiunile multor altora raman incerte. New perspectives on the impact of genetic biomarkers in prostate cancer D. Rădăvoi,, I. Dragomirişteanu, S. Nedelea, V. Jinga,, O. Codreanu, B. Sandu Burghele Clinical Hospital, Dept. of Urology, Bucharest, Romania Carol Davila University of Medicine and Pharmacy, Bucharest, Romania Introduction: Several genome-wide association studies in European populations have identified more than a dozen common genetic variants that are associated with prostate cancer. Genetic factors offer a potentially promising line of approach for further clarification of prostate cancer aggressiveness. The purpose of the study is to reveal the association between Materials and methods: We used information provided by the results of the ProMark study, conducted between 008-0, in which where included 990 patients with PCa, histological confirmed, and 034 controls, Results: After the sequencing, done with DeCode genetics, for each subject included in the study, a total number of SNPs where found. Fallowing this, we imputated to all the SNPs found, the public set of biomarkers found in the data base of 000 Genomes, resulting a total number of 4 million SNPs, from which only 0,04% have reached a correlation level vital for replication of this phenotype. Not all the results had biological correlation with prostate cancer, some of them where random results. After the association test, all the SNPs, known to be linked to this phenotype, where found in ProMarks study results. All of these SNPs occupy 66 chromosome loci, that are strong associated with prostate cancer, from there only 3 had statistically significant association with prostate cancer. Conclusions: Clinical studies on SNPs should be performed in well-powered, studies, with a more complex approach. While some of the variants have compelling mechanisms, the role of many others remains unclear. Cancer de prostată nr. / 07 vol 6 Romanian Journal of Urology 5

7 Cancer de prostată PM..4. Biomarkeri genetici asociaţi cu formele agresive de cancer prostatic O. Codreanu, B. Cheorpeacă, A.S. Rascu,, R. Petca,, D. Toma, D. Rădăvoi,, D. Bădescu,, V. Jinga, Clinica de Urologie, Spitalul Clinic Th. Burghele, Bucureşti, România U.M.F. Carol Davila Bucureşti, România Introducere: Studiile genetice asupra cancerului de prostata au identificat o serie de biomarkeri implicati in aparitia si evolutia cancerului de prostata. Cu toate ca utilitatea acestor biomarkeri inca nu este clara, factorii genetici identificati reprezinta un potential promitator in diagnosticarea precoce, stabilirea unor noi criterii de agresivitate ale cancerului de prostata precum si in prezicerea raspunsului la tratment. Scopul acestei lucrari este de a scoate in evidenta anumiti factori genetici asociati cu formele agresive de cancer de prostata. Genetic biomarkers and their involvement in prostate cancer aggressiveness O. Codreanu, B. Cheorpeacă, A.S. Rascu,, R. Petca,, D. Toma, D. Rădăvoi,, D. Bădescu,, V. Jinga, Burghele Clinical Hospital, Dept. of Urology, Bucharest, Romania U.M.F. Carol Davila University of Medicine and Pharmacy, Bucharest, Romania Introduction: Genetic studies, regarding prostate cancer, have discovered several biomarkers involved in the development and evolution of prostate cancer. However, the clinical utility of the biomarkers is still unclear; they have a potential important role in future diagnostic, classification and treatment options. The aim of this study is to identify and examine significant associations of specific polymorphisms with the aggressiveness and clinical forms of prostate cancer among a screened cohort, in order to predict the outcome of patients with PCa. Materiale si metode: Studiu genetic asupra populatiei romane, ce a fost realizat la Spitalul Th. Burghele in perioada si a inclus 990 subiecti cu cancer de prostata confirmat AP si 034 de martor. Rezultate: Din cele 30 de SNP-uri identificate in studiul nostru, 4 au prezentata o asociere semnificativ statistica si clinico-patologica (p<0.05). Mai mult de jumatate din cazuri au avut PSA-ul la momentul diagnosticarii >0ng/ ml si aproximativ 70% dintre subiectii au intrat in studiu cu stadiul local avansat, T3, T4, fapt ce arata un screening sarac al populatiei romane). Din cele 4 SNP-uri, dintre ele (rs44795 and rs690979), ambele situate pe acelasi locus pe cromozomul 8, au fost asociate cu cazurile cu agresivitate crescuta, T3, T4, nivelul crescut al PSAului, precum si Gleason 8-0. Deasemeni SNP rs44795 a fost asociat si cu un nivel crescut al PSA-ului (p:0,0) Concluzi: Identificarea si diferentierea clara a formelor agresive de cele neagresive ale cancerului de prostata, are o mare importanta clinica in preventia si tratamentul acestei afectiuni. Pentru a obtine rezultate mai concludente, studiile clinice asupra SNP-urilor implicate in cancerul de prostata necesita o abordare mult mai complexa. Materials and methods: A genetic study among Romanian patients conducted at Burghele Medical Clinic of Urology from Romania, made between 009 and 0, included 990 patients with PCa, histological confirmed and 034 controls. Results: From a panel of over 30 SNPs identified in our study, only 4 were associated with significantly clinico-pathological characteristics of the disease (p<0.05). More than half of cases had PSA levels >0 ng/ml, and over 70% of cases entered the study with locally advanced tumors staged T3 and T4, aspects that reveal a lack in population screening. From all the 4 SNPs analyzed of them (rs44795 and rs690979) both situated on 8q4, where found to have significant risk for high grade tumors (Gleason 8-0) and high-grade clinical stage ctnm at diagnosis. Also SNP rs44795 was associated with high PSA levels (p:0,0). Conclusions: Discovering genetic variants that distinguish aggressive from nonaggressive forms of prostate cancer is of critical clinical importance for disease prevention and treatment. For more compelling results, genetic studies of SNPs, in the field of prostate cancer need to have a larger approach. 6 Romanian Journal of Urology nr. / 07 vol 6

8 PM..5. Utilitatea densităţii PSA şi raportului PSA liber/psa total pentru îmbunătăţirea screening-ului pentru cancer de prostată la pacienţii cu PSA < 0 ng/ml J. Aurelian,, M. Stăncioiu, A. Grasu, V. Ionescu, G. Opriş, A. Petrescu, D. Bădescu,, R. Petca,, V. Ambert,, V. Jinga, Spitalul Clinic de Urologie Prof. Dr. Th. Burghele, Bucuresti, România Universitatea de Medicina si Farmacie, Bucuresti, România Introducere si obiective. Obiectivele acestui studiu au fost sa evalueze valoare predictiva a densitatii PSA si raportului PSA liber/ PSA total pentru detectarea cancerului de prostata in randul pacientiilor cu PSA<0ng/ml. The use of PSA density and free/ total PSA for improving screening of prostate cancer in patients with a total PSA < 0 ng/ml J. Aurelian,, M. Stăncioiu, A. Grasu, V. Ionescu, G. Opriş, A. Petrescu, D. Bădescu,, R. Petca,, V. Ambert,, V. Jinga, Prof. Dr. Th. Burghele Clinical Hospital, Dept. of Urology, Bucharest, Romania University of Medicine and Pharmacy Carol Davila Bucharest, Romania Introduction and Objectives. The objective of this study was to evaluate the predictive value of PSA density and free PSA/total PSA ratio for improving the screening of prostate cancer in patients with a total PSA of under 0 ng/ml Cancer de prostată Materiale si metoda. Am efectuat un studiu retrospectiv pe o perioada de 6 luni (iunie 06 - decembrie 06) pe 4 pacienti cu PSA <0ng/ml care au facut punctie biopsie prostatica in clinica noastra. Pacientii au fost evaluatii folosind urmatorii parametrii: varsta, volum prostatic, PSA total, PSA liber, densitate PSA, raport PSA liber/ PSA total, rezultat histopatologic, scor Gleason. Rezultate. Am inregistrat 9 pacienti cu PSA cuprins intre.35 si 0ng/ml. Pacientii au fost impartiti in loturi: unul cu diagnostic pozitiv de cancer de prostata si un lot de pacienti cu rezultat negativ. Am inclus 54 cazuri cu diagnosticul de cancer de prostata pe buletinul anatomo-patologic si 75 de cazuri cu diagnostic negativ de malignitate. 44 pacienti au avut scorul gleason 7 si restul de 0 > 7. Varsta medie a pacientilor a fost de 67 de ani. Valoarea medie a PSA-ului si volumului prostatic pentru cei cu cancer de prostate a fost de 7.35 ng/ml, respective 3.9 cc si a celor din celalalt lot de 6.99 ng/ml, respectivv 43cc. Am obtinut valori diferite ale densitatii PSA si raportului PSA liber/psa total. Valoare medie a densitatii PSA a fost de 0.3 pentru grupul cu biopsie pozitiva si 0.8 pentru celalalt si valoare medie a raportului psa liber/ psa total a fost de 9.4% pentru grupul cu biopsie pozitiva si respectiv 4%. Materials and Method. We carried out a study on a period of 6 months (June - December 06) on 4 male patients with PSA <0 ng/ml that underwent Trans-rectal ultrasound guided needle biopsy of the prostate. The patients were assessed using the following parameters: age, prostate volume, PSA level, PSA density, free/total PSA ratio, and anatomo-pathological study, Gleason classification for malignancy. Results. Of the total 57% (9 cases) had a PSA level between.35 to 0 ng/ml. We recorded 4.86% (54 cases) with prostate cancer on the histo-patological report and 58.3% (75 cases) with a negative report for malignancy. 44 patients had a Gleason score 7 and 0 had a score > 7. The mean age of the patients was 67. The mean value of the PSA volume was 3.9ml for the positive biopsy group and 43 ml for the negative group. We recorded a notable difference in the PSA density and free PSA ratio of the two groups. The mean value of the psa density was: 0.8 for the negative biopsy group and 0.3 for the positive biopsy. The free PSA ratio mean value was 4% for the negative group and 9.4% for the positive one. Conclusion. The determination of free PSA and PSA density allows for a better discrimination between prostate cancer and benign disease than the isolated use of the PSA in patients with PSA levels <0 ng/ml. Concluzii. Folosind densitatea PSA si raportul PSA liber /PSA total, se poate face o mai buna diferentiere intre cancerul de prostate si boala benigna decat folosirea solitara a PSA. nr. / 07 vol 6 Romanian Journal of Urology 7

9 Cancer de prostată PM..6. Autoevaluarea funcţiei sexuale după prostatectomie radicală J. Aurelian,, M. Stăncioiu, A. Grasu, V. Ionescu, R. Petca,, V. Ambert,, V. Jinga,, P. Armean, Spitalul Clinic Prof. Dr. Th. Burghele, Bucureşti, România Universitatea de Medicina si Farmacie Carol Davila Bucureşti, România Introducere si Obiective. Aspectul cel mai important al prostatectomiei radicale este controlul cancerului, urmate de continenta si functia sexuala postoperatorii care joaca un rol vital in calitatea vietii pacientilor cu cancer de prostata. Obiectivul acestui studiu a fost reprezentat de autoevaluarea impactului prostatectomiei radicale asupra functiei sexuale. Material si Metoda. Am realizat un studiu prospectiv în Clinica de Urologie a Spitalului Clinic Prof. Dr. Th. Burghele între anii Am evaluat pacienții diagnosticați cu cancer de prostata in stadiu localizat sau local avansat, inainte si dupa realizarea prostatectomiei radicale. Pacientii au completat chestionarele QLQ-C30 si QLQ-PR5 pentru autoevaluarea calitatii vietii si a functiei sexuale. Patient reported sexual function after radical prostatectomy J. Aurelian,, M. Stăncioiu, A. Grasu, V. Ionescu, R. Petca,, V. Ambert,, V. Jinga,, P. Armean, Prof. Dr. Th. Burghele Clinical Hospital, Dept. of Urology, Bucharest, Romania University of Medicine and Pharmacy Carol Davila Bucharest, Romania Introduction and Objectives. The most important aspect of radical prostatectomy is cancer control. Besides cancer control, continence and sexual function play a crucial role in the quality of life of patients after surgery. The objective of the study was to assess the impact of radical prostatectomy on sexual function after the surgery. Materials and Method. We carried out a prospective study in Prof. Dr. Th. Burghele Clinical Hospital, Department of Urology. The study took place between and we evaluated patients diagnosed with prostate cancer in localized or locally advanced stage with the use of two questionnaires QLQ-C30 and QLQ-PR5 pre and post radical prostatectomy. We divided the patients in groups: a preoperative group and a postoperative group that underwent radical prostatectomy. Rezultate. Distribuția de vârstă a celor două grupuri a fost urmatoarea: pentru lotul preoperator media a fost 63.5 ani, iar pentru lotul postoperator medie a fost de 66,3 ani. La întrebarea Cat de placut a fost pentru d-voastra actul sexual?, 65% dintre pacientii din grupul preoperator si 5% dintre pacientii din lotul postoperator au răspuns destul de putin sau foarte mult. În ceea ce privește întrebarea Cat de activ ati fost din punct de vedere sexual? 6,3% dintre pacientii din lotul preoperator au răspuns: destul de putin si foarte mult. Pentru lotul post operator, pacientii au răspuns cu destul de putin si foarte mult in procent de doar 3,8%. În ceea ce privește întrebarea: Ati intampinat probleme la obtinerea si mentinerea erectiei?,,5% dintre pacientii din lotul preoperator și 8% dintre pacientii din lotul postoperator au răspuns destul de putin și foarte mult. Concluzii. Pastrarea functiei sexuale dupa prostatectomia radicala devine un indicator important de a evalua beneficiile interventiei chirurgicale. Un nivel crescut de dovezi si un numar crescut de pacienti evaluati pot oferi date complete asupra beneficiilor prostatectomiei radicale. Results. The age distribution of the two groups was: for the preoperative group the mean was 63.5 yr, and for the postoperative group the mean was 66.3 yr. On the question To what extent was sex enjoyable for you? 65% from the preoperative group, and 5% from the other group responded quite a bit, very much. Regarding the question To what extent were you sexually active : 6.3% of the preoperative group responding: quite a bit, very much, as for the other group: 3.8% responded the same. As for the question of: difficulty of getting and maintaining an erection.5% from the preoperative group and 8% from the post-operative group responded quite a bit and very much. Conclusion. With time preservation of sexual function after radical prostatectomy is becoming an important indicator of evaluating the benefits of surgery. We need prospective randomized studies on big cohorts of patients that include a control group that will evaluate the impact of radical prostatectomy on sexual function. An increased level of evidence will increase the impact of these studies and can increase the outcome of radical prostatectomy on sexual function. 8 Romanian Journal of Urology nr. / 07 vol 6

10 PM..7. Cancerul de prostată în populaţia tânără R. Dănău,, G. Predoiu, C. Calin, R. Petca,, F. Vărzescu, G. Burtea, F. Bengus, T. Constantin,, B. Braticevici,, V. Jinga, Spitalul Clinic Prof.Dr. Th. Burghele Bucuresti, România Universitatea de Medicina UMF Carol Davila Bucuresti, România Introducere. Unul dintre principalii factori de risc în adenocarcinomul prostatic este vârsta. Obiectivul lucararii este de a analiza tipul si managementul terapeutic al pacienților diagnosticați in a 4-a decada de viață. Material si Metoda. Au fost analizate 468 de puncții ecoghidate transrectal efectuate în perioada care ulterior au beneficiat de tratament chirurgical sau non-chirurgical în clinica noastră. Diagnosticul a fost stabilit pe piese histopatologice prelevate prin puncție biopsie prostatică ecoghidată, in cazuri fiind implicat un singur lob. Au fost urmarite modificari ale TR, valorile PSA, criterile imagistice ( scor PI-RADS ), pacienți fiind diagnosticați clinic cu carcinomatoză prostato-pelvină. Rezultate. Au fost diagnosticați 7 pacienți aflați în grupa de vârstă de ani dintre care 4 (3,5%) prezentau în antecedentele heredo-colaterale istoric de cancer prostatic. Valoarea medie a PSA a fost de 7,85ng/ml. În 9 cazuri s-a practicat prostatectomie radicală (8 pacienti cu Gleason 4+3/3+4=7 și caz Gleason 3+3=6), pacienți au optat pentru supraveghere activă conform criterilor PRIAS ( sub 3 biopsii pozitive, Scor Gleason 3+3=6), au urmat tratament oncologic non-chirurgical datorită stadiului local avansat ( ct4, Gleason 4+5=9, determinări secundare osoase), iar 4 au fost pierduți din evidență. Concordanța între puncție biopsie și piesa de prostatectomie: suprastadializare în 64,7% din cazuri ( caz de la Gleason 6 la 3+4=7, iar în 5 cazuri de la 3+4=7 la 4+3=7-35,9%). Boala localizată bilateral, limitată, (ptc) a fost identificată la 8 (88,88%) pacienți în timp ce a prezentat afectare unilaterală ( ptb). Concluzii. Cancerul de prostată nu este mai agresiv la pacienții tineri decât în celelalte grupe de varstă conform rezultatelor anatomo-patologice. O serie de studii genetice explorează oportunitatea consilierii/screeningul pacienților care prezintă rude de gradul I diagnosticate cu neoplasm al prostatei. Prostate cancer in the young population R. Dănău,, G. Predoiu, C. Calin, R. Petca,, F. Vărzescu, G. Burtea, F. Bengus, T. Constantin,, B. Braticevici,, V. Jinga, Prof.Dr. Th. Burghele Clinical Hospital, Bucharest, Romania Carol Davila Medical University, Bucharest, Romania Introduction. Age is one of the main important risk factors associated with prostate adenocarcinoma. Our objective is to analyze the therapeutic management of patients diagnosed in 4 th the decade of life. Matherial and Method. We have analyzed 468 transrectal ultrasound guided biopsies performed between that subsequently followed surgical or non-surgical treatment in our clinic. The diagnosis was established on the histological tissue collected by transrectal ultrasound biopsy, cases presented unilateral disease. The parameters that were monitored consisted of modifications in digital rectal examination, imaging criteria (PI-RADS score), PSA value, patients were diagnosed with prostato-pelvic carcinomatosis. Results. 7 patients in the age group years were diagnosed positive, including 4 patients (3.5%) with family history of prostatic cancer. The mean PSA value was 7,85ng/ml. 9 cases underwent radical prostatectomy (8 patients with Gleason Score 3+4/4+3=7 and case of Gleason Score 3+3=6), patients opted for active surveillance according to PRIAS criteria (less than 3 positive cores, Gleason score 3+3=6), followed oncological treatment due to locally advanced disease at presentation time (ct 4, Gleason score 4+5=9, bone metastasis), and 4 cases were lost to follow up. The concordance between the biopsy and radical prostatectomy specimen was overrating in 64,7% cases ( case from Gleason 6 to Gleason 3+4=7, and 5 cases from Gleason 3+4=7 to 4+3=7 35,9%). Organ confined disease implicating both lobes (pt c ) was identified in 8 patients (88,88%) while patient had unilateral disease ( pt b ). Conclusions. Prostate cancer is no more aggressive in young patients than in other age groups according to histopathological findings. A series of genetic studies are exploring the opportunity of counseling/screening of patients that present positive family history (grade relatives) with prostatic adenocarcinoma. Cancer de prostată nr. / 07 vol 6 Romanian Journal of Urology 9

11 Cancer de prostată PM..8. Studiu comparativ al metodelor fuziune de imagini / cognitiv / standard în biopsia de prostată V. Mădan, A. Rădulescu, A. Aungurenci, F. Rădulescu, O. Pacu, C. Stănescu, V. Zahiu, M. Dinu Spitalul Universitar de Urgență Militar Central, Clinica de Urologie, Bucureşti, România Universitatea de Medicină și Farmacie Carol Davila Bucureşti, România Introducere: Am intenționat să analizâm rezultatele biopsiei prostatice la pacienți cu caracteristici similare, fără biopsii anterioare, comparând trei metode - biopsia cu ajutorul fuziunii de imagini RMN/ecografie transrectala (FB), biopsia cognitivă - puncționarea după vizualizarea initială a imaginilor RMN (CB) si biopsia standard transrectală (SB). Material şi metodă: În perioada noiembrie 06 - martie 07 am realizat un studiu retrospectiv pe un lot de 89 pacienti fără biopsii anterioare, cu caracteristici similare în ceea ce privește PSA, vârstă, istoric de cancer de prostată. Interpretarea imagistica s-a realizat comform scorului PI- RADS v, imaginile fiind realizate cu ajutorul RMN-ului multiparametric 3T. Am comparat rezultatele celor trei metode biopsice din punct de vedre al ratei de detecție a cancerului și din punct de vedere al scorului Gleason. Rezultate: Din cei 89 de pacienți 3 au avut biopsie prin fuziune de imagini (FB), 0 biopsie cognitivă și 37 biopsie prostatică standard. Rata de detecție a cancerului a fost semnificativ mai mare în grupul FB (43,75%) comparativ cu celelalte două grupuri CB (35%) și SB (3,43%). În ceea ce privește scorul Gleason, rata de detecție a cancerelor cu Gleason cel puțin 7 a fost semnificativ mai mare in lotul FB comparativ cu lotul SB (59,37% vs 35,3%) iar rata de detectie a cancerelor cu Gleason cel mult 6 a fost 40,63% în lotul FB comparativ cu 64,87% în lotul SB. Concluzii: Biopsia prin fuziune de imagini RMN-ultrasonografie (FB) crește rata de detecție a cancerului de prostată comparativ cu biopsia cognitivâ și cu cea standard. În plus crește rata de detecție a cancerelor semnificative clinic cu scor Gleason mai mare sau egal cu 7. Comparative study of three methods fusion / cognitive and standard for prostatic biopsy V. Mădan, A. Rădulescu, A. Aungurenci, F. Rădulescu, O. Pacu, C. Stănescu, V. Zahiu, M. Dinu Central Universitary Emergency Military Hospital, Urology Department, Bucharest, Romania University of Medicine and Pharmacology Carol Davila Bucharest, Romania Introduction: We intended to analyze results of three different prostatic biopsy methods in patients with similar characteristics without prior biopsies: fusion biopsy (the fusion of MRI and TRUS images)(fb), cognitive biopsy (biopsy after the visualization of MRI prostatic images)(cb) and standard transrectal biopsy (SB). Material and methods: Between November 06 and March 07 we ve done a retrospective study on a 89 biopsy naive patients with similar characteristics regarding PSA, age and prostate cancer history. The image interpretation was done using PI-RADS v score obtained after a 3T multiparametric MRI. We compared the prostate cancer detection rates and Gleason score obtained among the 3 cohorts. Results: From 89 patients 3 were in FB lot, 0 patients were in cognitive biopsy lot (CB) and 37 in standard biopsy lot. The overall prostate cancer detection rate was significantly higher in FB group (43.75%) compared with the other two groups CB (35%) and SB (3.43%). Gleason score 7 detection rate was significantly higher in FB group vs. SB group (59.37% vs 35.3%) and Gleason 6 or lower detection rate was 40.63% in FB group vs 64.87% in SB group. Conclusions: MRI-ultrasound fusion biopsy (FB) has a significantly higher cancer detection rate when compared with cognitive and standard biopsy. It also has a higher detection rate for clinically significant prostate cancer with Gleason score at least 7. 0 Romanian Journal of Urology nr. / 07 vol 6

12 PM..9. Rolul IRM multiparametric pentru asistarea biopsiei de prostată E. Căta, Iulia Andraş,, A. Tamas-Szora, Cătălina Bungărdean, L. Grad, M. Gavriliţă, N. Crișan,, I. Coman, Spitalul Clinic Municipal, Cluj-Napoca, România Universitatea de Medicină și Farmacie Iuliu Hațieganu, Cluj-Napoca, România Introducere și obiective: Protocolul curent de diagnostic al cancerului de prostată (CaP) constă în tușeul rectal, determinarea PSA și biopsia de prostată. Biopsia standard este efectuată sub ghidaj ecografic și constă în prelevarea de probe sistematice, dar aceasta a avut ca rezultat subdiagnosticul și substadializarea CaP cu risc înalt. S-a observat că IRM multiparametrică (IRMmp) prezintă o sensibilitate și o specificitate crescute pentru diagnosticul CaP. Scopul studiului actual este de a evalua rolul IRMmp în asistarea biopsiei de prostată. Materiale și metode: Începând cu iulie 06, 75 de pacienți au fost evaluați prin IRMmp pentru suspiciunea de CaP. Un număr de 3 de pacienți au prezentat leziuni cu un scor PIRADS de cel puțin 3, aceștia fiind ulterior incluși în studiu, efectuându-se biopsie cognitivă sau fusion. Au fost prelevate fragmente biopsice sistematice și în plus pentru fiecare leziune identificată pe IRMmp. Parametrii evaluați au fost performanța diagnostică a biopsiei, scorul PIRADS, scorul Gleason. The role of multiparametric MRI for the guidance of prostate biopsy E. Căta, Iulia Andraş,, A. Tamas-Szora, Cătălina Bungărdean, L. Grad, M. Gavriliţă, N. Crișan,, I. Coman, Cluj-Napoca County Clinical Hospital, Romania Iuliu Hațieganu University of Medicine and Pharmacy, Cluj-Napoca, Romania Introduction and objectives: The current diagnosis of prostate cancer consists of digital rectal examination, PSA and prostate biopsy. The standard biopsy is performed with ultrasound guidance and is represented by systematic cores, which led to underdiagnosis and understaging of prostate cancer. It was observed that multiparametric MRI (mpmri) increased the sensitivity and specificity of the diagnosis of prostate cancer. The aim of this study is to evaluate the role of mpmri in assisting prostate biopsy. Materials and methods: Since July 06, 75 patients were evaluated by mpmri for the suspicion of prostate cancer. The mpmri consisted of T, DWI and DCE sequences. A number of 3 patients presented lesions with PIRADS score of at least 3, were included in the study and subsequently underwent cognitive or fusion-guided prostate biopsy ( systematic cores and another targeted cores from every lesion identified on mpmri). The assessed parameters were the diagnostic yield of prostate biopsy, PIRADS score, Gleason score. Cancer de prostată Rezultate: Vârsta medie a pacienților a fost 60.3 ani, iar valoarea medie a PSA 5.68 ng/ml. Biopsia de prostată IRM-fusion a fost praticată în 9 cazuri, iar în 3 cazuri s-a practicat biopsie ghidată cognitiv. Un număr de 9 pacienți au fost diagnosticați cu adenocarcinom prostatic (8.%), dintre care 3 au fost diagnosticați prin biopsie cognitivă, iar ceilalți prin biopsie fusion. Opt dintre pacienții diagnosticați cu cancer au avut leziuni cu scor PIRADS 4. Procentele de fragmente pozitive dintre cele sistematice, respectiv ghidate prin IRMmp au fost 5.6%, respectiv 80%. La evaluarea histopatologică, 77,7% dintre pacienți au fost diagnosticați cu adenocarcinom de prostată cu scor Gleason 7. Concluzii: IRM multiparametric prezintă avantaje importante în ghidarea biopsiei de prostată. Identificarea cu precizie a CaP asigură un diagnostic cert al bolii semnificative clinic, oferind astfel posiblitatea de realizare exclusivă a biopsiilor țintite. Results: The mean age of the patients was 60,3 years and median PSA was 5.68 ng/ml. For 9 patients TRUS-FUSION biopsy was performed, while for the rest 3 patients we performed cognitive TRUS biopsy. Prostate cancer was identified in 9 cases (8.%), of which 3 were diagnosed by cognitive TRUS biopsy, and 6 were diagnosed by TRUS-FUSION biopsy. Eight of the patients diagnosed with prostate cancer had a PI- RADS 4. The mean percentages of positive biopsy cores out of systematic and MRI-guided number of cores were 5.6% and 80%, respectively. After pathological assessment, 77.7% of the patients were diagnosed with clinically significant prostate adenocarcinoma (Gleason score 7). Conclusion: Multiparametric MRI shows important advantages for the guidance of prostate biopsy. The accurate identification of prostate cancer ensures a reliable diagnosis of clinically significant prostate cancer and offers the possibility of performing targeted biopsy exclusively. nr. / 07 vol 6 Romanian Journal of Urology

13 Cancer de prostată PM..0. Corelația dintre particularitățile clinico-biologice și statusul marginilor de rezectie în cazul prostatectomiei laparoscopice 3D FullHD M. Gavriliţă, Viktoria Nyberg, Iulia Andraş, N. Crişan, B. Petruţ, Z. A. Mihaly, I. Coman Spitalul Clinic Municipal, Departamentul Urologie, Cluj-Napoca, România Clinica Endo Plus Cluj-Napoca, România Introducere: În experiența clujană, din 05 a fost introdusă prostatectomia radicală laparoscopică 3D FULLHD - sistemul Einstein, care a demonstrat rezultate oncologice și funcționale bune pe termen mediu. Pentru îmbunătățirea rezultatelor funcționale, de fiecare dată când a fost posibil, s-a optat pentru disecția nerve-sparing. Material și metodă: Am luat în studiu prospectiv, 7 de pacienți operați în clinica EndoPlus în perioada 0 ianuarie martie 07. Pacienții au fost grupati în dependență de valoarea PSA ( 0ng/ml, 0-0ng/ml, 0ng/ml), scor Gleason ( G6, G7, G8), stadiul clinic (localizat, local-avansat) și tipul de disectie nerve-sparing (bilateral, unilateral, non-ns). Am corelat statistic incidența marginilor de rezectie pozitivă cu fiecare parametru de cercetare separat. Rezultate: Marginea de rezectie pozitivă (R) s-a confirmat în 8% de cazuri (49c/7p), dintre care pt 30c, pt3 9c. Pacienții stadializați ct nu au prezentat R. Incidența de R este de peste 35% dacă PSA 0ng/ml și dacă scor Gleason 7. În 6 cazuri cu R (3,6%) s-a înregistrat upstaging pe rezultatul EHP de la ct la pt3. Localizarea R la apex (Ra) 36c, R la baza (Rb) 3c, 4 cazuri au prezentat R combinat. Ra pe partea dreapta (RaD) 5c, Ra pe partea stanga (RaS) cazuri. Dintre toate cazurile cu R, 8 pacienti (36%) au fost cu disectie NS (/3 ptb, 9/5 ptc, 3/ pt3a, 5/9 pt3b). Cazurile pta care au beneficiat de NS nu au prezentat margini pozitive. Cea mai mare probabilitate de R în cazul disectiei nerve sparing a fost la pacienții stadializati histopatologic pt3. Concluzii: Probabilitatea de apariție a marginilor de rezecție pozitive este crescută la pacienții diagnosticați preoperator cu cancer localizat, high risk, la care s-a practicat nerve-sparing și s-a confirmat ulterior upstaging pe EHP. The correlation between positive surgical margins and clinical and biological particularities in FullHD 3D laparoscopic prostatectomy M. Gavriliţă, Viktoria Nyberg, Iulia Andraş, N. Crişan, B. Petruţ, Z. A. Mihaly, I. Coman Cluj-Napoca Municipal Hospital, Department of Urology Endo Plus Clinic, Cluj-Napoca, România Introduction: Laparoscopic radical prostatectomy 3D FULL- HD- Einstein Vision has been introduced from 05 in our experience, which has showed good oncological and functional results. In order to improve functional results the nerve-sparing dissection was performed every time it was possible. Method and material: In the prospective study, we introduced 7 patients operated in EndoPlus Clinic during the period 0 January March 07. Patients were grouped depending on the value of PSA ( 0ng/ml, 0-0ng/ml, 0ng/ml), Gleason s score ( G6, G7, G8), clinical stage (localized, local-advanced) and the type of nerve-sparing dissection (bilateral, unilateral, non-ns). We have done statistical correlation between incidence of positive surgical margins and each research parameter separately. Search results: Positive surgical margin (R) was confirmed in 8% of cases (49c/7p). 30 cases were presented with pt, and 9 cases - pt3. No patients with R were detected in ct stage. The incidence of R would be over 35% in case of PSA 0ng/ml and Gleason s score 7. In 6 cases with R (3,6%) it was observed upstaging from ct to pt3 on HPE. Localization R at the apex (Ra) - 36c, R at the base (Rb)- 3c, 4 cases R mixed. Ra on the right side (RaR) - 5c, Ra on the left side (RaL) - cases. From all cases R, in 8 patients (36%) were performed NS dissection (/3 ptb, 9/5 ptc, 3/ pt3a, 5/9 pt3b). Cases with pta at whom we performed NS did not show positive surgical margins. The highest probability R during NS dissection was at patients with pt3 histopathological stage. Conclusions: Probability of positive surgical margins is increased in high risk patients with localized cancer at whom after NS procedure was confirmed upstaging on HPE. Romanian Journal of Urology nr. / 07 vol 6

14 PM... Prostatectomia radicală laparoscopică experienţa Institutului Regional de Oncologie Iași M. Hogea, B. Petruţ, Oana Miron, I. Tomac, A. Pănuță, D. V. Scripcariu, C. Toma, Mihaela Buna-Arvinte, V. Scripcariu Institutul Regional de Oncologie Iași, România Institutul Oncologic Cluj Napoca, România Obiectiv. Prezentarea experienței inițiale și a tehnicii prostatectomiei radicale laparoscopice în Institutul Regional de Oncologie Iași Material și metodă. În perioada aprilie 06 - martie 07 au fost realizate 6 prostatectomii radicale laparoscopice, din care primele 3 au beneficiat de participarea si sustinerea activa a echipei conduse de Dr B Petrut de la Institutul Oncologic din Cluj Napoca. Pacientii au beneficiat de prostatectomie radicala laparoscopica, o parte necesitand si limfadenectomie pelvina. Pacientii au fost pozitionati in maniera standard, iar abordul utilizat a fost cel extraperitoneal, utilizand 5 trocare. Ulterior inciziei fasciei endopelvine, disectia prostatei s-a realizat in ordine, in plan posterior si latera, apoi anterior. In urma controlului hemostatic al complexului venos dorsal si transectiei uretrei, prostata a fost extrasa in sac de organ. Anastomoza uretro-vezicala a fost realizata prin sutura cu fire separate. Laparoscopic radical prostatectomy the experience of The Regional Oncology Institute in Iasi M. Hogea, B. Petruţ, Oana Miron, I. Tomac, A. Pănuță, D. V. Scripcariu, C. Toma, Mihaela Buna-Arvinte, V. Scripcariu Iaşi Oncologic Regional Institute, Romania Cluj Napoca Oncologic Institute, Romania Objective. To present the experience and technique used ni the first series of laparoscopic radical prostatectomies in the Regional Oncology Institute. Materials and Method. Between April 06 and March 07 there were 6 cases of laparoscopic radical prostatectomy. The first 3 cases benefited from the assistance and guidanceof the team led by Dr Petrut, invited from the Oncology Institute Cluj Napoca. The patients underwent radical prostatectomy, some requiring pelvic lymphadenectomy. The patients were positioned in the usual manner, and the operative space created extraperitoneally. 5 access points were used. Following the endopelvic fascia incision, the prostate was dissected extrafascially, in order posterior, lateral and anterior aspect. Following dorsal vein complex hemostasis and urethral transection, the prostate was removed in a specimen bag. The vesical urethral anastomosis was performed by separate sutures, and a catherer left indwelling. Cancer de prostată Rezultate. Varsta medie a pacientilor a fost de 68 de ani, volumul prostatic intre 6 si 5cmc, iar scorul Gleason 6-7. Timpul de interventie a fost intre minute, iar pierderile sangvine intre 300 si 500ml. Timpul de spitalizare postoperatorie a fost 4-8 zile, incluzand zi in sectia de terapie intensiva. Cateterizarea uretrovezicala a fost mentinuta intre 0 si de zile. caz a necesitat conversie datorita controlului insuficient al hemostazei (cu evolutie ulterioara favorabila). Concluzie. Prostatectomia radicala laparoscopica este o interventie dificila, dar cu potentiale beneficii semnificative pentru pacient, conform rezultatelor obtinute in alte centre. Experienta noastra initiala ne incurajeaza continuarea escaladarii pe curba de invatare, si subliniaza importanta formarii unei echipe operatorii si mentinerii unei cadente minime de interventii. Results. Average patient age was 68, prostate volume between 6 and 5 cc. Gleason score on biopsy was between 6 and 7. The operative time was between 80 and 360 minutes, blood loss between 300 and 500ml. Postoperative hospital stay was between 4 8 days, including an average of day in the intensive care ward. The urinary catheter was maintained for 0 to days. Conversion to the open approach was required in one case due to insufficient hemostasis (with ultimately favourable outcome). Conclusion. Laparoscopic radical prostatectomy is a difficult procedure, but with the potential to offer the usual advantages of laparoscopy. Our initial series of cases encourages us to continue the climb on the learning curve and underlines the importance of teamwork and necessity of minimal work volume. nr. / 07 vol 6 Romanian Journal of Urology 3

15 Cancer de prostată PM... Radioterapia definitivă pentru pacienţii cu ADK de prostată cu risc scăzut şi intermediar G. Ricu,, C. Barbu, R. Ionescu, I. Giurgiu, D. Ratea, R. Popa, D. Adam, C. Chirircuţă Centrul de Radioterapie Amethyst, Bucureşti, România Centrul de Cercetări Ştiinţifice Medico-Militare Bucureşti, România Introducere si obiective: Scopul acestei prezentari este evaluarea rezultate obtinute cu tehnici moderne de iradiere, ce presupun escaladarea dozei si ghidarea imagistica a fasciculului la fiecare sedinta de iradiere, la pacientii cu adenocarcinom de prostata localizat cu risc scazut si intermediar. Material si metoda: Au fost evaluati de pacientii cu cancer de prostata localizat de risc scazut (PSA <0ng/ ml, Scor Gleason < 6 si ct<ta) ce au beneficiat de radioterapie exclusiva si 7 pacienti cu cancer de prostata localizat de risc intermediar (PSA =0-0ng/ml sau Scor Gleason 7 sau ctb-tc) ce au beneficiat de radioterapie externa si terapie de deprivare androgenica (ADT) < 6 luni, tratati in perioada ianuarie 0 - decembrie 05 prin tehnica IMRT-VMAT cu doze totale cuprinse intre 74 si 78Gy cu ghidare imagistica pe markeri fiduciali de aur intraprostatici. Definitive radiotherapy for patients with low and intermediate risk prostate cancer G. Ricu,, C. Barbu, R. Ionescu, I. Giurgiu, D. Ratea, R. Popa, D. Adam, C. Chirircuţă Amethyst Radiotherapy Centre, Bucharest, Romania Medico-Military Scientific Research Centre, Bucharest, Romania Introduction and Objectives: The purpose of this presentation is to evaluate the results obtained with modern radiation techniques, involving dose escalation and image guided radiotherapy, in patients with low and intermediate risk prostate adenocarcinoma Material and Method: There were evaluated twelve low-risk prostate cancer patients (PSA <0ng / ml, Gleason score <6 and ct <Ta) who received exclusive radiotherapy and seventeen patients with intermediar risk prostate cancer (PSA = 0-0ng / ml or Gleason 7 or ctb-tc score) benefiting from external radiotherapy and androgen deprivation therapy (ADT) <6 months, treated from January 0 to December 05 using the IMRT-VMAT technique with total doses between 74 and 78Gy with image guidance on intraprostatic fiducial gold markers. Rezultate: In martie 07 toti pacientii se prezentau fara semne de recidiva clinica sau biologica la minim 3 de luni de la finalizarea radioterapiei si mai mult de 9 luni de la intreruperea tratamentului hormonal. Toxicitatea acuta urinara si digestiva grad si conform criteriilor CTCAE 4 au prezentat 9% dintre pacienti; unul dintre pacienti a necesitat montare sonda urinara pentru retentie acuta de urina. Toxicitate tardiva: un pacient a prezentat rectita radica evidentiata endoscopic, fara expresie clinica si un pacient a prezentat strictura uretrala tratata prin uretrotomie interna optica. Concluzii: Iradierea externa reprezinta o optiune eficienta de tratament pentru pacientii cu cancer de prostata localizat din grupul cu risc scazut si intermediar cu un profil acceptabil de toxicitate. Injectarea unui gel spacer transperineal intre prostata si peretele anterior al rectului poate limita toxicitatea acuta si tardiva rectala. Results: In March 07, no patient showed signs of clinical or biological recurrence at least 3 months after the completion of radiotherapy and more than 9 months after interuption of hormonal therapy. Acute urinary and digestive grade and toxicity according to the CTCAE 4 criteria presented 9% of patients. One patient required urinary probe for acute urinary retention. One patient presented rectal teleangiectasia, endoscopically revealed, without clinical expression, and one patient presented urethral stricture treated by optic internal urethrotomy. Conclusions: External irradiation is an effective treatment option for patients with localised prostate cancer in low and intermediate risk group with an acceptable toxicity profile. Injecting a transperineal spacer gel between the prostate and the anterior wall of the rectum can limit acute and late rectal toxicity. 4 Romanian Journal of Urology nr. / 07 vol 6

16 PM..3. Radioterapia adjuvantă versus radioterapia de salvare post prostatectomie radicală G. Ricu,, C. Duran, M. Poroschianu, A. Anica, M. Suditu, V. Ciocâltei, N. Guraliuc, C. Chirircuţă Centrul de Radioterapie Amethyst, Bucureşti, România Centrul de Cercetări Ştiinţifice Medico-Militare Bucureşti, România Introducere si obiective: Scopul lucrarii de fata este reprezentat de stabilirea momentului optim pentru inceperea radioterapiei dupa prostatectomia radicala pentru pacientii cu risc crescut pentru recidiva la nivelul lojei prostatice. Material si metoda: Au fost evaluati toti pacientii tratati ( 44 pacienti) in clinica noastra in perioada ianuarie 0 - decembrie 06, care au suferit prostatectomie radicala pentru carcinom prostatic si care au prezentat la raportul anatomopatologic: efractie capsulara, invazia veziculelor seminale, margine de rezectie pozitiva, ganglioni limfatici pozitivi, precum si pacientii la care PSA era detectabil la mai mult de luni de la interventia chirurgicala. Toti pacientii au fost restadializati imagistic inainte de initierea radioterapiei. Rezultate: In martie 07, 84% dintre pacientii ce au efectuat radioterapie adjuvanta se prezentau fara semne de recidiva clinica sau biologica in timp ce in grupul pacientilor cu radioterapie de salvare 33% prezentau reluare sau continuare de evolutie a PSA. Concluzii: Supravietuirea fara semne de recidiva biologica a fost mai buna pentru pacientii cu radioterapie adjuvanta versus pacientii cu radioterapie de salvare. Acest fapt se poate datora initierii precoce a radioterapiei dar si a unui bias de selectie a pacietilor in functie de factorii de risc. Adjuvant versus salvage radiotherapy after radical prostatectomy G. Ricu,, C. Duran, M. Poroschianu, A. Anica, M. Suditu, V. Ciocâltei, N. Guraliuc, C. Chirircuţă Amethyst Radiotherapy Centre, Bucharest, Romania Medico-Military Scientific Research Centre, Bucharest, Romania Introduction and Objectives: The aim of this paper is to establish the optimal time for starting radiotherapy after radical prostatectomy for patients at increased risk of relapse in the prostatic bed. Material and Method: There were evaluated all 44 patients treated in our clinic from January 0 to December 06, who underwent radical prostatectomy for prostate carcinoma and who presented at anatomopathological report: extra prostatic efraction, seminal vesicle invasion, positive resection margins, positive lymph nodes, and patients in whom PSA was detectable more than months after surgery. All patients were imagistically restaged before radiotherapy was initiated. Results: In March 07, 84% of patients who received adjuvant radiotherapy showed no signs of clinical or biological relapse while 33% of patients with salvage radiotherapy had PSA progression. Conclusions: Survival without signs of biological recurrence was better for patients with adjuvant radiotherapy versus salvage radiotherapy patients. This may be due to the early initiation of radiotherapy, but also to a selection bias based on risk factors. Cancer de prostată nr. / 07 vol 6 Romanian Journal of Urology 5

17 Cancer de prostată PM..4. Upgrading histologic De la puncţia biopsie prostatică transrectală la prostatectomia radicală R. Minciu, A. Cumpănaș, P. Boiborean, L.C. Daminescu, R. Bardan, L.B. Dragoș, M. Botoca Clinica de Urologie, U.M.F. Victor Babeș Timişoara, România Introducere. La ora actuală există controverse privind agresivitatea tumorilor prostatice cu scor Gleason = 6. În condițiile speranței de viată în România de 7 ani la bărbați se pune problema daca la pacienții peste 70 ani cu scor Gleason 6 inițial se mai impune prostatectomia radicala. Hystological upgrading From transrectal prostate biopsy to radical prostatectomy R. Minciu, A. Cumpănaș, P. Boiborean, L.C. Daminescu, R. Bardan, L.B. Dragoș, M. Botoca Department of Urology, Victor Babes University of Medicine and Pharmacy, Timisoara, Romania Introduction. There are currently controversies regarding the aggressivity of prostatic tumors with = 6 Gleason score. Considering the life expectancy of only 7 years of Romanian males, we wonder if in patients over 70 years with a preoperative Gleason score of 6 the radical prostatectomy is still indicated. Obiectiv. Am urmărit variația scorului Gleason de la preparatele de puncție biopsie prostatică la cele de prostatectomie radicală, mai ales la pacienții cu scor Gleason 6 inițial. Material și metode. În perioada 05-06, în Clinica Urologică Timișoara s-au efectuat 6 prostatectomii radicale. Vârsta pacienților a fost cuprinsă între 55 ani și 75 ani, peste 70 ani fiind 4,7% dintre aceștia. S-au analizat rezultatele histologice la piesele de prostatectomie radicală comparativ cu cele din puncția biopsie diagnostică. Rezultate. Majoritatea pacienților (39 de cazuri) au prezentat după prostatectomia radicală același scor Gleason ca si la puncție, la pacienți scorul Gleason a scăzut, iar la 0 pacienți (3,8%) acesta a crescut. Din ultimul grup, 6 pacienți au prezentat scor Gleason 6 inițial. Dintre acești 6 pacienți, la care scorul Gleason a crescut, pacienți au prezentat un nivel preoperator al PSA sub 0 ng/ml și 5 pacienți au avut vârsta de peste 70 ani. Concluzii. Datorită posibilității de creștere a scorului Gleason de la puncția biopsie prostatică la prostatectomia radicală, este necesară efectuarea unei intervenții radicale la orice scor Gleason inițial. Objective. We have followed the variations of the Gleason score from the pathological specimens of prostate biopsy to those of radical prostatectomy, especially in patients with an initial Gleason score of 6. Material and methods. Between 05 and 06, in our Department were performed 6 radical prostatectomies. The age of the patients was between 55 and 75 years, over 4.7% of them being over 70. We have analyzed the pathological exam results for the radical prostatectomy specimens, comparing them with those from the prostate biopsy. Results. The majority of the patients (39 cases) had the same Gleason score for the prostate biopsy and the radical prostatectomy specimens, in two cases the Gleason score has decreased, while in 0 patients (3.8%) it has increased. From those 0 patients, 6 had an initial Gleason score of 6; of these patients (with a Gleason score increase) had preoperative PSA levels under 0 ng/ml, and 5 of them had ages over 70 years. Conclusions. Due to the possible increase of the Gleason score from the prostate biopsy to the radical prostatectomy, we think that a radical intervention is needed, even in patients with lower initial Gleason score. 6 Romanian Journal of Urology nr. / 07 vol 6

18 PM..5. Prostatectomia radicală la pacienţii cu intervenţii anterioare pentru HBP C. Gîngu,, A. Andreşanu, A. Dick, M. Crăsneanu, S. Ianiotescu, A. Mihancea, A. Orezanu, C. Baston,, Florentina Bealcu, Liliana Domnişor 3, I. Sinescu, Universitatea de Medicină și Farmacie Carol Davila, București, România Centrul pentru Uronefrologie și Transplant Renal, București, România 3 Clinica de Anestezie de Terapie Intensivă II, Institutul Clinic Fundeni, București, România Introducere si obiective. Descoperirea incidentala a cancerului de prostata in fragmentele tisulare rezultate in urma rezectiei transuretrale a prostatei si adenomectomiei transvezicale variaza intre.% si.6%. Procentul poate creste pana la 5% daca luam in considerare cazurile de cancer de prostata diagnosticate la distanta de rezectiile prostatice pentru hiperplazia benigna de prostata (HBP). Aceasta lucrare evidentiaza aspectele chirurgicale si functionale in cazul prostatectomiei radicale la pacientii cu interventii anterioare pentru HBP. Radical Prostatectomy in Patients with Previous Surgery for BPH C. Gîngu,, A. Andreşanu, A. Dick, M. Crăsneanu, S. Ianiotescu, A. Mihancea, A. Orezanu, C. Baston,, Florentina Bealcu, Liliana Domnişor 3, I. Sinescu, Carol Davila University of Medicine and Pharmacy, Bucharest, Romania Center for Uronephrology and Renal Transplantation, Fundeni Clinical Institute, Bucharest, Romania 3 ICU nd Department, Fundeni Clinical Institute, Bucharest, Romania Introduction and objectives. Incidental histopathological findings of prostate cancer in tissue specimens after transurethral resection of the prostate (TURP) and transvesical adenomectomy varies from.% to.6%. The ratio gets as high as 5% if we take into account prostate cancer developed years after prostate resection for benign hyperplasia. This paper emphasizes surgical and functional aspects of radical prostatectomy in patients with previous prostate surgery for benign hyperplasia (BPH). Cancer de prostată Materiale si metode. In ultimii 3 ani, 4 de pacienti cu interventii anterioare pentru HBP au fost supusi prostatectomiei radicale in centrul nostru. Dintre acestia, 8 erau documentati cu rezectie transuretrala a prostatei (TURP) sau vaporizare laser, in timp ce 6 prezentau in antecedente adenomectomie transvezicala. Fiecare procedura mentionata prezinta un impact asupra raporturilor intraoperatorii sau posibilelor complicatii, precum aderentele postoperatorii semnificative, obliterarea spatiului Retzius sau distorsionarea planurilor de clivaj in cazul adenomectomiei, sau grade variabile de fibroza, tesut cicatriceal si inflamatie periprostatica post TURP. Din cei 4 de pacienti documentati cu interventii anterioare pentru HBP, 8 au fost diagnosticati incidental cu cancer de prostata in urma analizei histopatologice a fragmentelor tisulare rezultate si 6 au fost diagnosticati la distanta, prin punctie prostatica ghidata transrectal, in urma cresterii PSA-ului. In 4 cazuri din lotul pacientilor diagnosticati post TURP, terapia hormonala a fost recomandata de prima intentie pentru cancerul de prostata. Materials and methods. In the last three years, 4 patients with previous prostate surgery for BPH underwent radical prostatectomy in our center. Of them, 8 were documented with TURP or laser vaporization, while the other 6 had undergone open adenomectomy. Each previous procedure has an impact on intraoperative aspects and possible complications, such as significant surgical adhesions, obliteration of the Retzius space and distortion of the surgical planes in cases of open adenomectomy, or variable grades of fibrosis, scar tissue and periprostatic inflammation after TURP. Of the 4 patients documented with previous prostate surgery, 8 were incidentally diagnosed with prostate cancer by histopathological findings in tissue specimens and the other 6 were diagnosed through transrectal prostate biopsy at a later date, after PSA rising. In 4 of the post TURP cases, hormone therapy was immediately recommended as the main treatment for prostate cancer. Results. A delay of at least 3 months between TURP and nr. / 07 vol 6 Romanian Journal of Urology 7

19 Cancer de prostată Rezultate. O temporizare de cel putin 3 luni intre TURP si prostatectomia radicala s-a impus pentru a limita inflamatia si fibroza din adiacenta jonctiunii prostato-vezicale. Intr-un caz cu adenomectomie transvezicala in antecedente, prostatectomia nu a fost posibila prin prisma fibrozei extensive ce impiedica o disectie adecvata, pacientul fiind indrumat catre radioterapie. In celelalte 3 de cazuri, operatia si-a atins toate obiectivele, inclusiv prezervarea sfincterului si a bandeletelor neurovasculare. Procedura chirurgicala post adenomectomie transvezicala a fost mai dificila pana la disectia aderentelor perivezicale, ulterior neinregistrandu-se complicatii. Cu privire la TURP si vaporizarea laser, in 60% din cazuri s-a inregistrat recurenta sau rezectie incompleta a adenomului de prostata, incluzand si lobul median. Prezervarea sfincterului a fost posibila in toate cazurile, fara diferente semnificative comparativ cu prostatectomiile standard. In 0 de cazuri a fost posibila prezervarea bilaterala a bandeletelor neurovasculare si in 3 cazuri s-a realizat prezervarea unilaterala. Incizia si reconstructia colului vezical au fost minutioase, pentru a evita afectarea orificiilor ureterale, cu amplasare modificata prin prisma interventiilor anterioare. Tinand cont de riscul de refacere deficitara al anastomozei uretro-vezicale, sonda Foley a fost suprimata la 4 zile postoperator (vs. 8-0 zile in cazul pacientilor fara antecedente chirurgicale pentru HBP). Rezultatele histopatologice au identificat pacienţi cu pta, 8 - ptb si 4 - ptc Pe parcursul reevaluarilor periodice, nu s-au inregistrat recurente biochimice, iar un pacient a prezentat strictura de anastomoza uretro-vezicala, ce a necesitat incizia colului vezical. Concluzii. Interventiile chirurgicale anterioare pentru HBP pot influenta aspectele tehnice ale prostatectomiei radicale, precum disectia si reconstructia colului vezical pentru a realiza o anastomoza uretro-vezicala adecvata sau de a prezerva bandeletele neurovasculare. Se obtin rezultate functionale si oncologice corespunzatoare, desi TURP si adenomectomia transvezicala sporesc dificultatea chirurgicala in aceste cazuri. Prin urmare, acesti pacienti ar trebui indumati catre prostatectomie radicala fara ezitare, in locul altor terapii improprii. radical prostatectomy was imposed to limit the inflammation and fibrosis of the prostatovesical junction. In one case of previous transvesical adenomectomy, the prostatectomy was impossible due to extensive fibrosis, impairing a proper dissection and the patient was referred to EBRT. In the other 3 cases, the operation achieved all the objectives, including neurovascular bundle and sphincter preservation. Following transvesical adenomectomy, the surgical procedure was more difficult until the bladder adhesions were dissected, no further complications being encountered afterwards. Regarding laser vaporization and TURP, 60% of the operative specimens revealed recurrence or incomplete resection of the BPH volume, including the median lobe. Sphincter preservation was achieved in all cases, with no significant difference from the standard radical prostatectomy. In 0 cases bilateral neurovascular bundle preservation was possible and in the other 3 cases a unilateral preservation was achieved. Careful bladder neck incision and reconstruction were needed in order to avoid injury of ureteric orifices, often displaced from their anatomic position due to prior surgery. Considering the risk of poor healing of the vesicourethral anastomosis, the Foley catheter was removed after 4 days (vs. 8-0 days for patients without previous prostate surgery). Histopathology reports mentioned that patients had pta local stage, 8 presented ptb and 4 - ptc. In the follow-up, no biochemical recurrence was registered and patient presented anastomotic stricture that required bladder neck incision. Conclusions. Previous prostate surgery may influence technical aspects of the radical prostatectomy, such as dissection and reconstruction of the bladder neck in order to achieve suitable vesicourethral anastomosis or neurovascular bundle preservation. Although TURP or transvesical adenomectomy increase surgical difficulty of these cases, adequate functional and oncologic results are achieved. Therefore these patients should be referred to radical prostatectomy without restraints, instead of other improper treatments. 8 Romanian Journal of Urology nr. / 07 vol 6

20 PM..6. Prostatectomia radicală asistată robotic cu sistemul Da Vinci Xi - experiența inițială a Clinicii Urologice Timișoara A. Cumpănaș, O. Ferician, S. Lațcu, G. Sbârnă, A. Păunescu, R. Bardan, M. Botoca, A. Dema, F. Lazăr 3 Clinica Urologică, UMF Victor Babeș Timișoara, România Disciplina de Morfopatologie, UMF Victor Babeș Timișoara, România 3 Clinica a -a Chirurgie, UMF Victor Babeș Timișoara, România Introducere. Prostatectomia radicală retropubică asistată robotic devine o metodă din ce în ce mai utilizată în tratamentul chirurgical al cancerului de prostată. Din luna iulie 06, printr-un program de colaborare cu Clinica a -a Chirurgicală a Spitalului Clinic Județean de Urgență din Timișoara în cadrul unui program finanțat de Uniunea Europeană, am început să efectuăm prostatectomii radicale asistate robotic. Robot assisted radical retropubic prostatectomy with Da Vinci Xi - the initial experience of the Timisoara Department of Urology A. Cumpănaș, O. Ferician, S. Lațcu, G. Sbârnă, A. Păunescu, R. Bardan, M. Botoca, A. Dema, F. Lazăr 3 Dept of Urology, UMF Victor Babeș Timișoara, Romania Dept of Pathology, UMF Victor Babeș Timișoara, Romania 3 Dept of Surgery - nd Surgical Clinic, UMF Victor Babeș Timișoara, Romania Introduction. Robot assisted radical retropubic prostatectomy (RALP) is widely used in the surgical treatment of prostate cancer. From July 06, by a cooperation within the framework of an EU program with the -nd Surgical Clinic of the Emergency County Hospital Timisoara we started to perform RALPs. Cancer de prostată Obiective. Ne-am propus să evaluăm rezultatele preliminare ale primelor intervenții din perspectiva desfășurării intervenției chirurgicale (durată,incidente, complicații), a evoluției postoperatorii și a rezultatelor oncologice. Material și metodă. Au fost analizate retrospectiv primele 0 cazuri de prostatectomie radicală asistată robotic utilizând sistemul Da Vinci Xi, fiind evaluate: durata intervenției, incidentele și complicațiile intraoperatorii și postoperatorii, durata spitalizării, rezultatele examenului histopatologic, continența și funcția erectilă. Rezultate. Durata medie a intervențiilor (după docarea sistemului) a fost de 30 minute (0-380 minute), cu trend constant de scădere. Timpul mediu de docare a sistemului a fost de 40 minute. Sângerarea intraoperatorie medie de 30 ml. Durata medie a spitalizării postoperatorii a fost de 4,5 zile (-7 zile). Rezultatele examenului histopatologic au indicat artefacte de prelevare (induse termic) la toate cazurile studiate, mai pronuntate in zona bazei prostatice. Marginile pozitive (toate R- microscopice) au fost egal consemnate ca frecvență în baza și în apexul prostatei. Concluzii. Prostatectomia radicală asistată robotic este o procedură chirurgicală care, odată parcurse etapele inițiale, poate fi asimilată relativ ușor în cadrul activităților operatorii curente. Avantajul pneumoperitoneului și a poziției Trendelenburg a pacientului la 4-6 de grade fac ca sângerărille să fie reduse chiar în etapele inițiale ale curbei de învățare, recomandând aces tip de procedură pentru începători, înainte de a aborda chirurgia robotică mai complexă de tipul tumorectomiilor sau nefrectomiilor parțiale. Objectives. The aim of our study was to asses the preliminary results of RALPs, with special regard to the surgical procedure itself, as well as postoperative outcomes and oncologic results. Material and methods. The first 0 RALPs performed using Da Vinci Xi system were retrospectively analyzed regarding the length of the procedure, intraoperative and postoperative complications, postoperative hospitalization length, pathological reports, potency and continence. Results. The mean length of intervention (once the docking was completed) was 30 min (range 0-380). The mean docking time was 40 min. The mean intraoperative blood loss was 30 ml. Postoperative hospitalization time ranged between and 7 days (mean days). Pathological results revealed thermic artifacts on all specimens, more intense on the base of the prostate. Positive surgical margins (all R- microscopic) were equally observed on the apex and the base of the prostate. Conclusions. Once the basic steps are learned, RALP can be easily introduced within the routine clinical practice. The advantages of pneumoperitoneum and Trendelenburg position makes the bleeding to be very low, reccomending this procedure for the first steps in robotic surgery, before moving forward to more complex and difficult cases as renal tumorectomies or partial nephrectomies. nr. / 07 vol 6 Romanian Journal of Urology 9

21 Cancer de prostată PM..7. Nivelul seric de FASCIN- e mai mare la pacienţii cu cancer de prostată decât la pacienţii de control sănătoşi S. O. Tătaru, D. Bălan, Adina Huțanu, Anca Sin, C. Chibelean,, M. D. Vartolomei,, Mártha Orsolya, Clinica de Urologie Târgu Mureş, România Universitatea de Medicină şi Farmacie Târgu Mureş, România Introducere: Antigenul specific de prostată (PSA) a fost utilizat ca un biomarker predictiv pentru cancerul de prostată (PCa), studiile demonstrând însă limitele acestuia. Biomarkerul ideal trebuie să distingă PCa de afecţiunile benigne şi să indice tumorile agresive, deoarece metastazele reprezintă o cauză majoră de mortalitate în PCa, și dă posibilitatea unei caracterizări precoce a PCa, în legătură cu viitorul potenţial de agresivitate. Material şi metodă: Studiu pilot, prospectiv, caz-control, care evaluează importanţa nivelului seric de Fascin- la pacienţii cu PCa. După aprobarea comisiei de etică a Universităţii de Medicină şi Farmacie, Tîrgu Mureş (nr. 5 din ) am început includerea pacienţilor cu suspiciune clinică de cancer de prostată, urmată de puncţia-biopsie de prostată, şi formarea lotului control, cu vârstă similară. Determinarea serică utilizată: Test de imunoadsorbţie cu anticorpi marcaţi enzimatic (ELISA). Înainte de tratament am colectat serul si l-am pastrat la -80 C până la determinarea Fascin-. Pentru determinare am folosit kit-ul ELISA al USBiological, Salem, MA, USA (Human Fascin nr.cat , interval de detecţie ng/ ml), utilizând protocolul standard, emis de producător. Rezultate: Caracteristicile biochimice ale pacienţilor cu PCa diferă de control, legat de nivelele de PSA (88.3 vs..4 ng/ ml, p<0.00) şi densitatea PSA (.89 vs. 0.05, p<0.00) şi nu diferă legat de vârstă (p=0.7) şi volumul prostatic (p=0.8). Am determinat nivelul seric de Fascin- la 3 de pacienţi cu PCa, diagnosticaţi prin puncţie biopsie de prostată. Nivelul median al Fascin- la pacienţii cu PCa a fost.44 ng/ml (limite ng/ml) comparat cu 9.39 ng/ml (limite ng/ml) la pacienţii control(p<0.00). Concluzii: Fascin- poate reprezenta un nou biomarker de interes in diagnosticul cancerului de prostată. Rezultatele noastre arată că Fascin- este secretată în ser şi la pacienţii control, sănătoşi, dar semnificativ statistic mai mare la pacienţii diagnosticaţi cu PCa. Confirmare: Această lucrare a fost suportată din grantul de cercetare intern, finanţat de Universitatea de Medicină şi Farmacie, Tîrgu Mureş, România. Fascin an eventual new biomarker in prostate cancer. Contract number: 7800/..05. Serum level of FASCIN- is higher in patients with prostate cancer than in healthy controls S. O. Tătaru, D. Bălan, Adina Huțanu, Anca Sin, C. Chibelean,, M. D. Vartolomei,, Mártha Orsolya, Târgu Mureş Urology Department, Romania Tîrgu Mureş University of Medicine and Pharmacy, Romania Introduction: Prostate specific antigen (PSA) has been used as a prostate cancer biomarker, studies demonstrating its limitations. The ideal prostate cancer (PCa) biomarker needs to distinguishing PCa from benign prostate conditions and differentiating between aggressive and indolent tumors, as metastases represent a major cause of mortality in PCa. Novel biomarkers can represent an alternative to PSA, allowing an early characterization of PCa according to future aggressive potential. Material and Methods: Prospective case-control pilot study, assessing the importance of serum Fascin in prostate cancer patients. After ethical approval of the study by the Ethical committee of the University of Medicine and Pharmacy, Tîrgu Mures, Romania (no. 5 from ) we started to include patients with clinical suspicion of prostate cancer that underwent biopsy in our department and age-matched male controls. Enzyme-linked immunosorbent assay (ELISA) serum determination. Before treatment we collected serum and stored it at -80 C until serological determination of Fascin- was performed. We used to determine serum Fascin level a quantitative sandwich ELISA kit from USBiological, Salem, MA, USA (Human Fascin no.cat , detection range ng/ml), according to the manufacturer s standard protocol. Results: Prostate cancer patients biochemical characteristics differed from controls in PSA (88.3 vs..4 ng/ml, p<0.00) and PSA density (.89 vs. 0.05, p<0.00) levels and did not differ as age (p=0.7) and prostate volume (p=0.8) were concerned. We determine serum level of Fascin at time of diagnosis in 3 patients with biopsy proven prostate cancer. Mean serum level of Fascin in PCa patients was.44 ng/ml (range ng/ml) compared to 9.39 ng/ml (range ng/ml) in controls (p<0.00). Conclusions: Fascin- might be a new biomarker of interest in prostate cancer diagnosis. Our results showed that Fascin- is secreted in serum also in healthy controls, but it is statistically significant higher in patients diagnosticated with PCa. Acknowledgements: This paper was supported by an internal grant financed by University of Medicine and Pharmacy, Târgu Mureş, Romania. Fascin an eventual new biomarker in prostate cancer. Contract number: 7800/ Romanian Journal of Urology nr. / 07 vol 6

22 PM..8. Cancer de prostată cu manifestare clinică iniţială de limfadenopatie cervicală metastatică O. S. Tătaru, D. Porav,, Orsolya Mártha,, A. Brad, Veronica Ghirca, O. Vida, M.D. Vartolomei,, A. Friedl, C. Todea, Clinica de Urologie, Târgu Mureş, România Universitatea de Medicina şi Farmacie, Târgu Mureş, România Introducere: In Europa, cancerul de prostata este cea mai comuna neoplazie intalnita la barbat, care metastazeaza de obicei in ganglionii limfatici regionali si oase, cu implicare limfoganglionara supradiafragmatica rar intalnita. Prezentare de caz: Descriem cazul unui barbat de 58 de ani, initial cu suspiciune de limfom, cu ganglioni limfatici cervicali mariti in volum, datorita unui cancer de prostata metastazat la acest nivel, ca si prezentare clinica initiala. Pacientul acuza scadere marcata in greutate, cu aparitia unei mase laterocervicale stangi. Biopsiile din ganglionii laterocervicali stangi descopera metastaze dintr-un carcinom nediferentiat. Computer tomografia toracelui, abdomenului si pelvisului identifica limfadenopatii multiple localizate paraaortic si paracaval stang, cea mai mare de 74 mm care comprima ureterul stang, cauzand ureterohidronefroza stanga. Examenul digital rectal identifica o prostata moderat marita in volum si indurata in totalitate si cu un antigen specific de prostata de 740 ng/ml. Biopsia transrectala stabileste diagnosticul de adenocarcinom de prostata. Diagnosticul final a fost de adenocarcinom de prostata cu metastaze ganglionare supraclaviculare stangi. Concluzii: Cancerul de prostata metastazeaza primar la nivelul ganglionilor limfatici regionali si oase, urmat de plamani, vezica, ficat si glande suprarenale. Implicarea ganglionilor limfatici cervicali este rara. La barbatii de varsta medie, posibilitatea existentei unui cancer de prostata primar, silentios, trebuie avuta in vedere in diagnosticul diferential al unor adenopatii ganglionare cervicale. Cervical lymph nodes metastases from prostate cancer as initial clinical presentation case report O.S. Tătaru, D. Porav,, Orsolya Martha,, A. Brad, Veronica Ghirca, O. Vida, M.D. Vartolomei,, A. Friedl, C. Todea, Urology Clinic, Târgu Mureş, Romania University of Medicine and Pharmacy, Târgu Mureş, Romania Introduction: In Europe, prostate cancer is the most common malignancy in men, which often metastasizes in the regional lymph nodes and bone, with rare supradiaphragmatic lymph node involvement. Case presentation: We describe the case of 58-year-oldmale, initially misdiagnosed with lymphoma, with cervical lymph node enlargement due to metastatic prostate cancer as the initial clinical presentation. The patient complaint of severe weight loss over the past six months, with a left cervical palpable mass. The biopsies from the lymph node revealed metastases from an undifferentiated carcinoma. The computed tomography of the thorax, abdomen and pelvis identified multiple lymphadenopathies located left paraaortical and paracaval and interaorticocaval, with the largest size of 74 mm, that compress the left ureter, causing left hydronephrosis. The rectal digital exam revealed a indurated and moderate enlarged prostate and the prostatic specific antigen was 740 ng/ml. Transrectal ultrasonography guided prostate biopsy revealed bilateral adenocarcinoma. The final diagnosis was prostate adenocarcinoma with left supraclavicular lymph node metastases. Conclusions: Prostate cancer spreads primarily to the regional lymph nodes and bones, followed by lung, bladder, liver, and adrenal gland. Cervical lymph node involvement in prostate cancer is rare. In middle aged men, the possibility of a silent prostatic primary cancer should be considered in differential diagnosis during investigation of metastases of cervical lymph nodes. Cancer de prostată nr. / 07 vol 6 Romanian Journal of Urology

23 Cancer de prostată PM..9. Creşterea ratei de detecţie a cancerului de prostată şi a numărului de cazuri de pacienţi candidaţi la metode curative de tratament, prin utilizarea puncţiei biopsii prostatice transperineale ghidată ecografic M. Lazăr, L. Maxim, F. Angelescu, I. Scârneciu Clinica de Urology, Spitalul Judeţean de Urgenţă Braşov, România Introducere si obiective. Obiectivul studiului nostru este de a determina rata de detectie a cancerului de prostata prin utilizarea punctie biopsii prostatice transperineale ghidata ecografic versus punctia biopsie prostatica transrectala ghidata digital si cresterea detectiei precoce a bolii la pacientii care sunt candidati pentru tratamentul curativ. Materiale si metoda. Am inclus in studiul nostru un numar de 300 pacienti din sectia noastra incepand cu anul 005 pana in prezent. S-a suspectat existenta unui cancer de prostate datorita cresterii nivelului PSA, tuseu rectal modificat sau amandoua. Rezultate si concluzii. Exista o crestere marcata (%) a detectiei cancerului de prostata utilizand punctia biopsie prostatica transperineala si de asemenea exista o crestere a numarului de cazuri de pacienti cu cancer de prostata localizat, (53%) acesti pacienti fiind candidati pentru tratamente curative. Increased Early Detection of Prostate Cancer and of number of cases suitable for curative treatments by use of Transperineal Ultrasound Guided Prostate Biopsy M. Lazăr, L. Maxim, F. Angelescu, I. Scârneciu Clinic of Urology, Emergency County Hospital Braşov, Romania Introduction and Objectives. The objective of our study was to determine the rate of detection of prostate cancer by use of transperineal ultrasound guided biopsy versus digital transrectal prostate biopsy and the increasing of early detection of disease in patients suitable for curative treatments. Materials and methods. We included in our analysis a number of 300 cases from our department starting with year 005 until present. The cancer was suspected in these patients either because elevated PSA, abnormal DRE or both. Results and conclusion. There was a significant increase in detection of prostate cancer (%) using transperineal ultrasound prostate biopsy and also an increase of cases with localized disease (53%), candidates for radical treatments. Romanian Journal of Urology nr. / 07 vol 6

24 PM..0. Studiu privind montarea unui sling suburetral autolog realizat din duct deferent în timpul prostatectomiei radicale retropubice C. Buzlea,, M. Vârlan, D. Grumeza, K. Nacer, S. Ţiganu, M. Şandor, Camelia Buzlea, B. Buhaș, Daniela Jovrea, Gracia Okemba, C. Albu, G. Bumbu, Clinica Urologie, Spitalul Clinic Județean de Urgență Oradea, România Facultatea de Medicină şi Farmacie, Universitatea Oradea, România Scop: Prostatectomia radicală retropubică şi-a consacrat de-a lungul timpului statutul de intervenție gold standard pentru adenocarcinomul de prostată. Știind faptul că principalele posibile complicații postoperatorii sunt pierderea funcției sexuale şi incontinența urinară, am încercat în acest studiu inițial implementarea unei tehnicii chirurgicale având scop îmbunătățirea continenței urinare post prostatectomie radicală. Material şi metodă: Am efectuat un studiu prospectiv pe pacienți cu adenocarcinom al prostatei in stadiu localizat propușii pentru practicarea intervenției chirurgicale radicale (prostatectomie radicală retropubică) tratați în Clinica de Urologie Oradea între decembrie 06 - martie 07 la care s-a montat suspensie suburetrală realizată din duct deferent (male sling), manoperă practicată în același timp operator cu intervenția de bază. A study on autolog suburethral sling made of deferent duct during radical retropubic prostatectomy C. Buzlea,, M. Vârlan, D. Grumeza, K. Nacer, S. Ţiganu, M. Şandor, Camelia Buzlea, B. Buhaș, Daniela Jovrea, Gracia Okemba, C. Albu, G. Bumbu, Urology Department, Oradea Emergency Clinical Hospital, Romania Oradea University of Medicine and Pharmacy, Romania Purpose: Radical retropubic prostatectomy has devoted over time intervention status of gold standard for prostate adenocarcinoma. Knowing that the main possible complications are loss of sexual function and urinary incontinence, we tried this initial study with implementing a surgical technique intended to improve urinary continence after radical prostatectomy. Material and methods: We conducted a prospective study of patients with localized stage prostate adenocarcinoma nominated for practicing radical surgery (radical retropubic prostatectomy) treated at Oradea Urology Clinic between December 06 - March 07 to which a suburethral suspension made of duct deferens (male sling ) was mounted, labor practiced at the same operative time with basic surgical intervention. Cancer de prostată Rezultate: Având în vedere faptul că este o tehnică chirurgicală practicată recent in clinica noastră rezultatele sunt parțiale referitoare la îmbunătățirea continenței urinare post prostatectomie radicală. Informațiile postoperatorii au fost colectate în timpul internării, iar apoi la controalele de la -3-6 luni. Sonda uretro-vezicala tip Foley a fost suprimată la cca. -3 săptămâni postoperator. Numărul de tampoane utilizate zilnic, la o săptămână după suprimarea sondei uretro-vezicale ( lună postoperator) s-a redus la 0- în cazul a 9 pacienți (75%), -3 pentru 3 pacienți (5%). Avantajul recuperării continenței urinare urmând a fi urmărit așa cum ne-am propus la 3-6- luni postoperator. Concluzii: Practicarea în același timp operator, a prostatectomiei radicale retropubice/suspensia suburetrală cu țesut nativ realizată din ductele deferente ancorate la pube, așa cum se realizează cu succes în Clinica de Urologie din Oradea pare să fie o manevră chirurgicală benefică, fezabilă în combaterea incontinenței urinare postoperatorii a bărbatului. Aceste rezultate preliminare trebuie confirmate pe eșantioane mai mari de pacienți şi timp mai îndelungat. Results: Since it is a newly introduced surgical technique in our clinic the results concerning the improvement urinary continence following radical prostatectomy surgery are partial. Postoperative information has been collected during hospitalization and controls at -3-6 months. Foley type urethro-vesical catheter was suppressed approx. at -3 weeks after surgery. The number of pads used daily, a week after the urethro-vesical catheter suppression ( month after surgery) was reduced to 0- in 9 patients (75%) and -3 in 3 patients (5%).The advantage urinary continence recovery will be pursued as we wanted to 3-6- months postoperatively. Conclusions: Practicing in the same operative time the radical retropubic prostatectomy / native tissue suburethral suspension made up of duct deferens anchored to pubic bone, as it is successfully practiced in the Oradea Urology Clinic seems to be a beneficial, feasible surgical procedure in combating postoperative urinary incontinence in men. These preliminary results have to be confirmed in larger samples of patients and a longer time. nr. / 07 vol 6 Romanian Journal of Urology 3

25 Cancer de prostată PM... Evaluarea relevanței clinice a metilării globale şi specifice din fluide biologice la pacienţii nou diagnosticaţi cu cancer de prostată comparativ cu PSA Miklos Imola, A. Greluș, D. Botezatu, I. Ioiart, D. Nica, Belengeanu Valeria, Cristina Popescu,3 Clinica de Urologie, Spitalul Judeţean Arad, România Institute of Life Sciences, Universitatea de Vest Vasile Goldiș din Arad, România 3 Facultatea de Medicină, Universitatea de Vest Vasile Goldiș din Arad, România Clinical relevance of global and specific methylation in body fluids of newly diagnosed prostate cancer patients in conjunction with PSA Miklos Imola, A. Greluș, D. Botezatu, I. Ioiart, D. Nica, Belengeanu Valeria, Cristina Popescu,3 Arad County Hospital, Clinic of Urology Arad, Romania Institute of Life Sciences, Vasile Goldiș Western University of Arad, Romania 3 Faculty of Pharmacy, Vasile Goldiș Western University of Arad, Romania Introducere: Biomarkerii de diagnostic și prognostic în cancerul de prostată sunt intens studiați la nivel de țesut, dar se știe prea puțin despre relevanța clinică a biomarkerilor epigenetici exprimați în fluide biologice. Studii epidemiologice au raportat asocierea dintre metilarea globală obținută din fluide biologice și diferite tipuri de cancer. Studiul nostru evaluează relația dintre metilarea globală la pacienții noi diagnosticați cu cancer de prostată în comparație cu PSA. Materiale și metode: Acest studiu cuprinde 60 de pacienți cu cancer de prostată, 00 pacienți cu HBP, și 0 pacienți clinic aparent sănătoși din județul Arad. Pacienții au fost examinați clinic și paraclinic, diagnosticul de cancer de prostată fiind confirmat prin nivelul PSA și biopsie prostatică. Toți pacienții au semnat consimțământ informat. Am colectat sânge periferic, ser/plasmă și probe de urină. ADN-ul a fost extras din sânge cu ajutorul kitului Qiagen și s-au folosit reactivi și metode specifice pentru determinarea globală a 5mC și genă specifică a GSTP. Rezultatele au fost analizate prin metode statistice. Rezultate: Pacienții au fost grupați în funcție de vârstă și nivelul PSA. Datele au fost analizate în grupurile de pacienți la aceleași intervale de timp. S-a observat că vârsta influențează nivelul de 5mC. Am observat variații similare în nivelul 5mC la grupurile analizate (p = 0.790). Analiza post-hoc a arătat nivele semnificativ mai ridi- Background: Development of prostate cancer (PC) biomarkers to guide terapeutic decission at the time of diagnosis has been extensively studied at the tissue level but less is known about the clinical relevance of epigenetic biomarkers in biofluids. Epidemiologic studies have reported association between global methylation and several cancers in body fluids. Our study evaluates the discriminating power of body fluids global methylation in newly diagnosed PC patients in conjunction with PSA. Methods: This study involved 60 PC patients, 00 males with benign prostatic hyperplasia (BPH), and 0 healthy individuals from Arad. All patients were examined clinically and PC occurrence was confirmed by PSA and prostate biopsy. All patients signed the informed consent. Peripheral blood, serum/plasma, and urine samples were collected. DNA was extracted from blood using Qiagen kit and specific methods along with reagents were used to detect global 5mC levels and GSTP methylation. The data were statistically analyzed. Results: Subjects were stratified by age and PSA level. Data were analyzed as differences among different categories of patients at the same time point. We assessed the effect of age on 5mC levels. We found a similar variance in 5mC percentages among the groups investigated (p = 0.790). Application of post-hoc analysis 4 Romanian Journal of Urology nr. / 07 vol 6

26 cate de 5mC la pacienții cu cancer de prostată față de cei din grupul cu adenom de prostată (p = 0.0). În grupul control valorile măsurate la diferite intervale de urmărire au fost asemănătoare (Anova, p = 0.487). showed significantly higher 5mC levels for PC patients than for BPH (p = 0.0). In controls the measured values at different time points were similar (Anova, p = 0.487). Cancer de prostată Concluzii: Nivel detectabil de 5mC a fost observat în toate probele de sânge. Pattern de metilare variabil a fost obținut în funcție de severitatea cancerului de prostată și vârsta pacientului. Rezultatele noastre arată că nivelul genomic de 5mC este semnificativ modificat și este detectabil în sângele periferic al pacienților cu cancer de prostată. Confirmare. Acest studiu este suportat de un grant prin CNCS UEFISCDI România, număr proiect PN-II- RU-TE Mulțumim tuturor medicilor din județul Arad, care au colaborat cu noi. Conclussions: Detectable level of 5mC was observed in all blood samples. Variable methylation patterns were obtained depending on severity of PC and age. Our data show that the genomic 5mC level is markedly changed and can be detected from peripheral blood in PC patients. Acknowledgments. This work was supported by a grant of the Romanian CNCS UEFISCDI, project number PN-II-RU-TE We thank to all MD from Arad that accepted to collaborate in this study. nr. / 07 vol 6 Romanian Journal of Urology 5

27 Cancer de prostată PM... Diversticul sub-uretral după prostatectomie radicală M. Bucur, B. Batir, M. Pisoschi, O. Răduţă, B. Streza Sectia Clinica de Chirurgie Urologica, Spital Clinic CF, Bucureşti, România Prezentare caz clinic. Se prezinta cazul unui bolnav in varsta de 6 de ani, caruia i s-a practicat in urma cu doi ani, pentru CP, prostatectomie radicala, cu limfadenectomie extinsa (Gleason 8), urmata de radioterapie externa, datorita afectarii unor grupe ganglionare pelvine. Bolnavul a dezvoltat ulterior un diverticul gigant sub-uretral, posibil secundar radioterapiei, care a fost sanctionat chirurgical intr-o maniera suis generis cu rezultat foarte bun functional. Sub-urethral diverticulum after radical prostatectomy M. Bucur, B. Batir, M. Pisoschi, O. Răduţă, B. Streza Clinical Section of Urological Surgery, CF Clinical Hospital, Bucharest, Romania Presentation of a clinical case. We expose the case of a 6-years-old patient, who supported two years ago, for PC, radical prostatectomy with extensive lymphadenectomy (Gleason 8), followed by external radiotherapy due to the involvement of pelvic lymph nodes. The patient later developed a sub-urethral giant diverticulum, possibly secondary to radiotherapy, which was surgically sanctioned in a suis generis manner with a very good functional result. 6 Romanian Journal of Urology nr. / 07 vol 6

28 PM.3.. Opțiune terapeutică pentru tumoră urotelială bazinetală recidivată pe rinichi unic chirurgical C. Codoiu,, B. Hăineală,, S. Margaritis, A. Preda, C. Baston,, I. Sinescu, UMF Carol Davila, București, România Centrul pentru Uronefrologie și Transplant Renal, Institutul Clinic Fundeni, București, România Therapeutic option for recurrent urothelial tumor on single surgical kidney C. Codoiu,, B. Hăineală,, S. Margaritis, A. Preda, C. Baston,, I.Sinescu, UMF Carol Davila, Bucharest, Romania Center for Urology and Renal Transplantation, Fundeni Clinical Institute, Bucharest, Romania Oncologie Introducere. Numărul cazurilor cu tumori bilaterale sincrone de căi urinare superioare fără interesarea vezicii urinare raportate în literatură este extrem de mic, iar al celor de recidivă în cazul tratamentului conservator este cu atât mai mic. Tratamentul chirurgical este fără îndoială tratamentul corect, dar alegerea formei de chirurgie trebuie adaptată cazului. În cazuri bine selecționate, cu tumori cu grad scăzut de agresivitate se poate recurge și la forme de chirurgie conservatoare, în încercarea de a prezerva cât de mult posibil din funcția renala. Material și metodă. Vă prezentăm cazul unei paciente de 68 de ani, cunoscută clinicii noastre din anul 04 când, pentru tumoră uroteliala bazinetală bilaterală s-a practicat nefrectomie dreaptă și rezecția formațiunii tumorale bazinetale stângi. Rezulatul histopatologic din 04 a evidențiat carcinom urotelial papilar ptg/ pe partea dreaptă și tumoră urotelială papilară cu potențial scăzut de malignitate (PUNLMP) pe partea stângă. Urmărirea imagistică la fiecare 6 luni a fost normală până la,5 ani, când prezintă episod de hematurie macroscopică și este diagnosticată tomografic cu recidivă tumorală bazinetală stângă. Rezultate. După completarea protocolului investigațional și obținerea consimțământului informat, s-a practicat lombotomie iterativă, pielotomie cu evidențierea unei formațiuni tumorale cu bază mică de implantare la nivelul joncțiunii pielouretrale, rezecția subiacentă a ureterului și supraiacentă a bazinetului cu limită de siguranță chirurgicală și reanastomoza ureterului la bazinet prin tehnica Heyns-Anderson cu drenaj uretero-pielo-transrenal pe sonda Malecot. Rezultatul histopatologic decelează carcinom urotelial ptg cu margini chirurgicale negative. Introduction. The number of cases with superior synchronous bilateral urinary tract tumour without bladder involvement reported in the literature is extremely low and of those regarding the relapse rate for conservative treatment is even lower. Surgical treatment is undoubtedly the right treatment, but the choice of surgery must be adapted to the case. In well-selected cases, with low-grade tumors, conservative surgery can also be used to try to preserve as much as possible from kidney function. Material and method. We present the case of a 68-year-old patient known to our clinic from 04 with bilateral urinary tract tumour for witch right nephrectomy and the resection of the left renal pelvis tumor was performed. The histopathological result in 04 revealed papillary urothelial carcinoma ptg/ on the right side and low-grade malignant papillary urothelial tumor (PUNLMP) on the left. The imaging follow-up every 6 months was normal up to.5 years, when after a macroscopic haematuria episode the patient is diagnosed tomographically with left renal pelvis tumor recurrence. Results. After completing the investigative protocol and obtaining the informed consent, iterative lombotomy was performed, pyelotomy with the highlighting of a small-base-implantation tumor in the junction between the ureter and the renal pelvis, underlying resection of the ureter and supraiacent of the pelvis with surgical safety margin and reanastomosis of the ureter with the pelvis by the Heyns-Anderson technique with uretero-pielo-transrenal drainage on the Malecot catheter. The histopathological result detects ptg urothelial carcinoma with negative surgical margins. Conclusions. Conservative surgery may be a therapeutic option but the treatment of this patient group needs to be individualized and regular follow-up is a must. Concluzii. Chirurgia conservatoare poate reprezenta o opțiune terapeutică dar tratamentul acestei grupe de pacienți trebuie individualizat, iar urmărirea regulată este o necesitate. nr. / 07 vol 6 Romanian Journal of Urology 7

29 Oncologie PM.3.. RPLND de salvare pentru teratom gigant retroperioneal C. Gîngu,, M. Crăsneanu, A. Dick, A. Andreşanu, S. Ianioțescu, A. Mihancea, C. Baston,, Florentina Bealcu, Liliana Domnişor 3, Mihaela Mihai 4, I. Sinescu, Universitatea de Medicină și Farmacie Carol Davila, București, România Centrul pentru Uronefrologie și Transplant Renal, București, România 3 Clinica de Anestezie de Terapie Intensivă II, Institutul Clinic Fundeni, București, România 4 Laboratorul de Anatomie Patologică, Institutul Clinic Fundeni, București, România Introducere și obiective. Tratamentul urologic modern al tumorilor testiculare a devenit mai complex și mai solicitant, datorită progreselor realizate în întelegerea biologiei tumorale precum și al răspunsului la terapiile chirurgicala și medicamentoasa. Scopul acestei lucrări este de a prezenta tratamentul chirurgical complex al unui pacient cu un teratom gigantic retroperitoneal dezvoltat post RPLND și chimioterapie. Materiale și metode. Un pacient de 3 de ani s-a prezentat în clinica noastra cu scadere ponderală și cu o masă abdominală dură. Din anamneză reținem ca în urmă cu 3 ani suferise o orhidectomie inghinială în altă clinică (carcinom embrionar mixt si teratom pt), urmată de trei cicluri de BEP pentru o masa adenopatica retroperitoneală descoperita în urma examelului CT. Cum masa adenopatică a suferit o minima regresie postchimioterapie în aceiași clinica s-a efectuat RPLND stang (rezultat histopatologic - carcinom embrionar si teratom). Postoperator pacientul a fost îndrumat către medicul oncolog pentru continuarea chimioterapiei. Ulterior pacientul a abandonat controalele periodice oncologice si urologice pană la prezentarea în clinica noastră. La internare markerii serici tumorali erau normali, examenul CT diagnosticand o formațiune gigantică retroperitoneală ce exercită un puternic efect de masă asupra tuturor structurilor abdominale, fară semne directe de invazie în organe adiacente, și o hidronefroză stanga de grad IV. Datorită severității tabloului clinic și luand în considerare probabilitatea Salvage-RPLND for Giant Retroperitoneal Teratoma C. Gîngu,, M. Crăsneanu, A. Dick, A. Andreşanu, S. Ianiotescu, A. Mihancea, C. Baston,, Liliana Domnişor 3, Mihai Mihaela 4, I. Sinescu, Carol Davila University of Medicine and Pharmacy, Bucharest, Romania Center for Uronephrology and Renal Transplantation, Fundeni Clinical Institute, Bucharest, Romania 3 ICU nd Department, Fundeni Clinical Institute, Bucharest, Romania 4 Pathology Department, Fundeni Clinical Institute, Bucharest, Romania Introduction and objectives. In modern urology the treatment of testicular tumors has become more complex and more demanding, as we are understanding more about tumor biology and its various responses to surgical and medical therapies. Our aim is to present the complex surgical treatment of a patient with a giant retroperitoneal teratoma developed in a post RPLND and post chemoterapy setting. Materials and methods. A 3 years old patient was referred to our clinic with weight loss and a huge firm abdominal mass. From the anamnesis we discovered that 3 years earlier he had underwent an inguinal orchiectomy in another clinic (pt mixed embryonal carcinoma and teratoma), followed by three cycles of BEP for a retroperitoneal nodal mass discovered on the CT scan. The nodal mass had minimal reduction postchemotherapy, so a left RPLND was performed in the same clinic (embryonal carcinoma and teratoma in the HP report). The patient was referred back to the oncologist to continue the chemotherapeutic regime. Afterwards the patient suspended the follow-up protocol until he came in our clinic. All the serum markers were normal and the CT scan revealed a huge retroperitoneal tumor that exerted an effect on all the abdominal structures, without signs of direct invasion into adjacent organs, and a left kidney grade IV hydronephrosys. Given the severity of the patient s general status and considering the high probability of a teratoma diagnosis we proceeded with the surgery, performing a full template salvage RPLND. A large Chevron incision was made in 8 Romanian Journal of Urology nr. / 07 vol 6

30 înaltă de diagnostic de teratom, s-a decis efectuarea unui RPLND de salvare. Abordul a fost efectuat printr-o incizie Chevron pentru a putea expune complet cavitatea abdomnială. Intraoperator s-a decelat o tumora retroperitoneala gigantică de aproximativ 60 cm, cu numeroase mici tumori secundare lobulate, bine delimitate de țesuturile adiacente, cu chiste si calcificări focale. Intestinul subțire și intestinul gros au fost complet mobilizate și plasate într-un camp umed pe abdomenul pacientului. S-a efectuat o disectie migaloasă în jurul tumorii, cu numeroase suturi vasculare, simple sau sprijinite pe material hemostatic. S-a efectuat un RPLND extensiv avand ca limite superior hilurile renale, inferior vasele iliace comune și lateral cele două uretere. Rinichiul stang a fost excizat în bloc cu un lobul tumoral ce era atasat sinusului renal stang. S-a efectuat o disectie minuțioasă a peretelui aortic anterior pentru a nu leza artera mezenterică superioară. Artera mezenterică inferioară a fost ligaturată. După efectuarea unei hemostaze atente trei tuburi de dren au fost amplasate: unul in retroperitoneul stang și două în retroperitoneul drept. order to completely expose the abdomen. Intraoperatively we found a main huge 60 cm tumor, and several secondary small lobulated masses with good delimitation from the surrounding tissues, with cysts and focal calcifications. The small bowel and the large bowel segments were fully mobilized, rotated and carefully placed in a moist pad on the patient s abdomen. Careful dissection was performed around the large abdominal vessels, and various vascular sutures were placed, simple or rested on haemostatic agents. A full template RPLND was performed with the renal hilum representing the upper limit of dissection, the common iliac vessels the inferior limit, and as the lateral limits the left and right ureters. The left kidney was removed enbloc with one of the adjacent tumor lobules that was firmly attached to the left renal sinus. Particular attention was used when dissecting the anterior aspect of the aorta in order not to injury the superior mesenteric artery. The inferior mesenteric artery was ligated. After careful hemostasis three drain tubes were placed: one in the left retroperitoneum and two in the right retroperitoneum. Oncologie Rezultate. Pacientul și-a reluat tranzitul intestinal în ziua a V-a postoperatorie si a fost externat in a XIV-a zi postoperatorie, fară complicații chirurgicale majore. Examenul anatomopatologic a caracterizat formațiunea ca fiind un teratom tridermic cu zone de necorză. Pacientul nu a prezentat semne de recurență tumorală 8 luni mai tarziu, interval după care si-a suspendat orice forma de control medical. Concluzii. Masele recurente retroperitoneale cu dimensiuni în crestere, la pacientii cu RPLND si chimioterapie in antecedente necesită extirpare chirurgicală datorită probabilității înalte de existență a unui teratom. Deși solicitantă datorită numeroaselor aderențe postoperatorii și a reacțiilor postchimioterapie, intervenția chirurgicală nu trebuie amanată, acești pacienți putand beneficia de operatia de salvare. Deoarece aceste interventii pot fi foarte complicate din punct de vedere tehnic, ele implicand un risc mare de leziuni vasculare sau de organe, ele trebuie efectuate in centre teritare de catre chirurgi cu experiență oncologică. Results. The patient resumed intestinal transit in the 5th day postoperative, and was discharged 4 days after the surgery, with no major complications. The histopathology report revealed mature tridermic teratoma with areas of necrosis. 8 months later there were no signs of recurrence, afterwards the patient suspending any form of follow-up. Conclusions. Recurred retroperitoneal masses in patients with testicular cancer who underwent RPLND and chemotherapy need to be surgically treated because of the high probability of teratoma, especially if they are evolving in size. Although surgically demanding due to the postoperative adhesions and the postchemotherapy reaction, these cases should not be abandoned as they can benefit from salvage surgery. As the surgery can be very complex, these cases need to be treated in high volume centers by experienced oncologic urologic surgeons given the high risks of vascular and organ lesions. nr. / 07 vol 6 Romanian Journal of Urology 9

31 Oncologie PM.3.3. Sindromul Wunderlich particularități de diagnostic și tratament D. Georgescu,, R. Mulţescu, I. Arabagiu,, E. Constantinescu, B. Geavlete,, P. Geavlete, Clinica de Urologie, Spitalul Clinic de Urgenţă Sf. Ioan, Bucureşti, România Universitatea de Medicină și Farmacie Carol Davila, București, România Wunderlich syndrome - diagnosis and treatment particularities D. Georgescu,, R. Mulţescu, I. Arabagiu,, E. Constantinescu, B. Geavlete,, P. Geavlete, St. John Clinical Hospital of Emergency, Bucharest, Romania University of Medicine and Pharmacy Carol Davila, Bucharest, Romania Introducere: Sindromul Wuderlich (ruptura renală spontană) reprezintă o entitate patologică rară, descrisă pentru prima dată de în 856. Cele mai frecvente cauze sunt tumorile renale, primul loc fiind ocupat de carcinoamele cu celulă clară și angiomiolipoame. Tabloul clinic variază în funcție de gradul și durata sângerării. Scopul studiului a fost reprezentat de evaluarea particularităților de diagnostic și tratament ale acestei entități. Material şi metodă: În perioada Ianuarie Ianuarie 07, în Clinica de Urologie a Spitalului Clinic Sf. Ioan au fost evaluați și tratați pacienți cu ruptură renală spontană. Au fost reevaluate aspectele clinice și paraclinice precum și atitudinea terapeutică și evoluția acestor pacienți. Rezultate: Din cele cazuri, 8 au prezentat carcinoame cu celule clare, angiomiolipoame, un caz cu chist renal rupt și unul cu cariocarciom renal. Trei din pacienți s-au prezentat cu șoc hemoragic secundar sângerării, iar o pacientă a fost trasferată în clinică după descoperirea hematomului retroperitoneal în cursul laparotomiei pentru suspiciune de sacină extrauterină ruptă. În celelalte cazuri simptomatologia a fost reprezentată de dureri lombare (8 cazuri), hematurie (6 cazuri), varsături ( cazuri). În toate cazurile, ecografia a indicat prezența colecției perirenale, diagnosticul fiind precizat prin tomografie computerizată. S-a intervenit chirugical în urgență în 9 cazuri și programat, după reechilibarea pacientului în 3 cazuri. În 0 cazuri s-a practicat nefrectomie, la un pacient cu angiomiolipom - nefrectomie parțială și rezecția chistului renal într-un caz. Nu s-au înregistrat complicații postoperatorii semnificative. Concluzii: Sindromul Wunderlich reprezintă o complicație gravă a tumorilor renale benigne sau maligne. Stabilirea rapidă și corectă a diagnosticului sunt determinate pentru un tratament adevcvat. Introduction: Wunderlich Syndrome is a rare condition, described for the first time in 856. The most frequent causes are represented by renal tumors, especially renal cell carcinoma and angiomyolipoma. The clinical presentation depends on the degree and duration of the bleeding. The aim of the study was to evaluate the diagnosis and treatment particularities. Material and methods: Between January 997 January 07 in Saint John Emergency Clinical Hospital were diagnosed and treated patients with spontaneous renal rupture. Clinical and imaging aspects as well as therapy options were revised. Results: From the total number of cases, 8 patients were diagnosed with renal cell carcinoma, with angiolipoma, one with renal cyst and another one with choriocarcinoma. Three patients were admited with hypovolemic shock, one patient was transfered in our department after retroperitoneal hematoma had been discovered during laparotomy for ectopic pregnancy suspicion. In the other cases the simptoms were: lumbar pain (8 cases), haematuria (6 cases), vomiting ( cases). In all patients, perirenal colection was described ultrasonographically, the diagnostic being certified by CT. In 9 cases, emergency surgery was necessary. In other 3, the procedure was done after pacient re-equilibration. In 0 cases nephrectomy was performed. In one patient with angiolipoma, partial nephrectomy was done. The patient with renal cyst was subjected to cyst resection. No significant complications were encountered. Conclusions: Wunderlich syndrome is a feared complication of benign or malign renal tumors. Corect and promt diagnosis is mandatary for an appropriate treatment. 30 Romanian Journal of Urology nr. / 07 vol 6

32 PM.3.4. Două cazuri rare de liposarcom dediferenţiat al regiunii scrotale A. Petrescu, L. Mitrache, G. Berdan, J. Aurelian, D. Rădăvoi, M. Budău, D. Pop 3, C. Ardeleanu 4 Laboratorul de Anatomie Patologica, Spitalul Clinic Prof. Dr. Th. Burghele, Bucuresti, Romania Urologie, Spitalul Clinic Prof. Dr. Th. Burghele, Bucuresti, Romania 3 Institutul de Patologie Victor Babes, Bucuresti, Romania 4 SC Onco Team, Spitalul Monza, Bucuresti, Romania Two rare cases of a Dedifferentiated Liposarcoma of Scrotal Region A. Petrescu, L. Mitrache, G. Berdan, J. Aurelian, D. Rădăvoi, M. Budău, D. Pop 3, C. Ardeleanu 4 Department of Pathology, Prof. Dr. Th. Burghele Hospital, Bucharest, Romania Department of Urology, Prof. Dr. Th. Burghele Hospital, Bucharest, Romania 3 Institute of Pathology Victor Babes, Bucharest, Romania 4 Onco Team CS, Monza Hospital, Bucharest, Romania Oncologie Introducere: Prezentam doua cazuri de tumori intrascrotale, unul (barbat 78 ani) in care tumora se dezvolta paratesticular drept (epididim) nmanifestata prin marirea de volum a hemioscrotului drept. Celalalt caz (barbat 8 ani) formatiune tumorala voluminoasa, hemiscrot stang cu evolutie de mai multi ani. Se decide orhiectomie dreapta si excizia formatiunii scrotale. Macroscopic, caz : formatiune chistica, 00ml lichid serocitrin, noduli ovalari, cenusiu-albiciosi cu diametrul de 3cm cu aspect lipomatos atasata epididimului. Caz : Sase formatiuni tumorale cu diametre intre 3,5/,5 30/cm, cenusiu-albiciosi sau galbui cu zone de necroza si hemoragie, zone lipomatoase. Material si metode: S-au efectuat blocuri de parafina sectionate la microtom si colorate conventional Hematoxilina-Eosina, markeri imunohistochimici: proteina S00, CD34, Ki67, p6, MDM, CDK4. Rezultate: Examenul microscopic a evidentiat variatii ale marimii celulelor adipoase, atipii nucleare, numar variabil de lipoblaste ce se intrepatrund cu zone colagene, adipocite mature, zone mixoide si zone de necroza, vascularizatie de tip plexiform si mitoze atipice. Profilul imunohistochimic: proteina S00 pozitiva in zonele bine diferentiate CD34 pozitiv difuz in celulele tumorale, Ki67 pozitiv 50% in componenta de sarcom nonlipogenic, MDM pozitiv nuclear difuz (caz ), CDK4 pozitiv difuz (caz ). Concluzie: Diagnosticul histopatologic a fost de liposarcom dediferentiat. Liposarcoamele regiunii paratesticulare sunt rare (mai putin de 00 de cazuri au fost comunicate in literatura). Se recomanda orhiectomie radicala si o perioada de supraveghere prelungita datorita posibilelor recurente tardive. Tratamentul adjuvant include radioterapia si tine cont de diagnosticul histopatologic. Introduction: We report two cases of intrascrotal region tumors. In one case (78 years old man) tumor was developed on right paratesticular region (epididim) with right scrotal swelling. The second case (8 year old man) consisted in a bulky tumor on left scrotal region for many years. Case : Gross appeareance was a cystic mass with grey oval nodules, 3cm diameter and 00ml of citrine liquid attached to the epididim. Case : Six solid masses with variable size range 3,5/,5cm 30/cm gray and yellowish with areas of necrosis and haemorrhage, lipomatos areas. Material and Methods: Paraffin embedded and cross sections were prepared in the conventional manner stained with Hematoxylin-Eosin and immunohistochemistry markers: S00, CD34, Ki-67, p6, MDM, CDK4. Results: In both cases microscopic examination showed variation in cells, nuclear atypia of adipocytes, stromal cell and variable number of lipoblastos set in collagenous blackground. There were mature adipocytes showing variation in cell size. Focally mixoid and necrosis areas, plexiform vascularisantion and atipical mitoses. Immunohistochemistry: CD34 was positive in tumor cell, Ki67 was 50% in non lipomatos areas, MDM reactivity was positive infirs case, CDK4 was positive in second case. Conclusion: Histopathological diagnosis was of dedifferentiated liposarcoma. Liposarcomas of paratesticucular region are rare (less than 00 cases have been reported in the literature to date). Radical orchiectomy and an extended period of follow up is required. Adjuvant treatment should include radiation therapy. nr. / 07 vol 6 Romanian Journal of Urology 3

33 Oncologie PM.3.5. Tumoră testiculară burn-out la pacient de 8 de ani G. Berdan, L. Mitrache,, I. Cozea 3, V. Enache 3, M. Dumitrache, C. Sima, M. Budău, B. Daniel,, Amelia P. Spitalul Clinic de Urologie Prof. Dr. Th. Burghele, Bucuresti, România UMF Carol Davila, Bucuresti, România 3 Institutul Victor Babes, Bucuresti, România Testicular burn-out tumor in a 8 year old patient G. Berdan, L. Mitrache,, I. Cozea 3, V. Enache 3, M. Dumitrache, C. Sima, M. Budău, B. Daniel,, Amelia P. Spitalul Clinic de Urologie Prof. Dr. Th. Burghele, Bucuresti, Romania UMF Carol Davila, Bucuresti, Romania 3 Institutul Victor Babes, Bucuresti, Romania Introducere: Se raporteaza cazul unui pacient in varsta de 8 de ani care se prezinta la Spitalul Clinic Burghele cu simptomatologie sugestiva pentru o infectie de tract urinar si durere scrotala. Pacientul este investigat ecografic, decelandu-se o formatiune tumorala situata la nivelul testicului stang. Se efectuaza examen RMN, unde nu se oberva alte leziuni. Markerii tumorali serici au fost evaluati si se incadrau in limite normale. Se intervine chirurgical si se practica orhiectomie radicala stanga. Materiale si metode: Piesa chirurgicala este trimisa in Serviciul de Anatomie Patologica pentru examinare si procesare. Au fost examinate lame colorate hematoxilina-eozina si van Gieson. Markerii imunohistochimici PLAP si OCT3/4 au fost utilizati. Rezultate: Piesa chirurgicala consta in testiculul stang ce prezinta central o formatiune cu diametru de cm, albicioasa, consistenta ferma. Microscopic, s-a obervat o arie extinsa de fibroza, cu neoplazie in situ cu celule germinale (IGCNU) la periferia zonei de fibroza si cu atrofie aproape completa de tubi seminiferi. S-au efectuat teste imunohistochimice (PLAP, OCT3/4), care au confirmat prezenta neoplaziei in situ cu celule germinale. Diagnosticul final a fost cel de tumora testiculara regresata cu celule germinale (burn-out tumor). Concluzii: Tumora regresata cu celule germinale reprezinta un diagnostic rar in patologia urogenitala. In afara cicatricii, IGCNU, atrofia tubilor seminiferi, hiperplazia de celule Leydig si calcificarile intratubulare sunt necesare ca elemente de diagnostic. Nu se cunosc mecanismele prin care se produce acest eveniment. Pacientii trebuie investigati exhaustiv, pentru decelarea unei posibile metastaze la momentul diagnosticului. Background: We present the case of a 8-year-old patient who was admitted at Burghele Clinical Hospital with urinary tract infection symptoms and scrotal pain. Ultrasonography revealed the presence of a tumor, localized in the left testis. No other lesions were found at MRI examination. Seric tumoral markers had values within the normal limits. Left radical orchiectomy was performed. Material and methods: The surgical specimen was sent to pathology for processing and examination. Hematoxilin-eozin and van Gieson colored slides were examined. PLAP and OCT3/4 immunomarkers were used. Results: The specimen was the left testis presenting a centrally localized tumor, whitish color, firm consistency. Microscopically, we observed an extended area of fibrosis, with germ cell neoplasia in situ (IGCNU) at the periphery, and almost complete seminiferous tubules atrophy. Immunohistochemistry confirmed the presence of germ cell neoplasia in situ. The diagnosis made was burn-out testicular germ cell tumor. Conclusion: Burned-out testicular tumors are a rare entity in urogenital pathology. Besides the scar, IGCNU, seminiferous tubules atrophy, intratubular calcifications and Leydig cell clusters are necessary elements for the diagnosis. The mechanism that leads to this phenomenon in some patients is unknown. It is very important to further investigate the patient, in order to discover possible metastases. 3 Romanian Journal of Urology nr. / 07 vol 6

34 PM.3.6. Tumori de coliziune renale: raportarea a două cazuri de oncocitom renal asociat cu angiomiolipom, respectiv liposarcom L. Mitrache,, S. Enache 3, F. Vasilescu 3, D. Bădescu,, B. Braticevici,, M. Comin,, P. Mircea, M. Budău, G. Berdan, A. Petrescu Spitalul Clinic de Urologie Prof. Dr. Th. Burghele, Bucuresti UMF Carol Davila, Bucuresti 3 Institutul Victor Babes, Bucuresti Renal collision tumors: two cases reports of renal oncocytomas associated with angiomyolipoma and liposarcoma L. Mitrache,, S. Enache 3, F. Vasilescu 3, D. Bădescu,, B. Braticevici,, M. Comin,, P. Mircea, M. Budău, G. Berdan, A. Petrescu Spitalul Clinic de Urologie Prof. Dr. Th. Burghele, Bucuresti UMF Carol Davila, Bucuresti 3 Institutul Victor Babes, Bucuresti Oncologie Introducere: In lucrarea de fata se raporteaza doua cazuri de tumori de coliziune renale. Primul caz este o pacienta de 64 de ani cunoscuta de ani cu o tumora chistica renala dreapta. Ultimul examen CT certifica progresia tumorii cu cresterea dimensiunilor si modificarea aspectului. Al doilea caz este o pacienta de 74 de ani internata pentru hematurie si dureri lombare stangi. Clinic si paraclinic se deceleaza o tumora renala stanga. Asadar, in ambele cazuri se practica nefrectomia totala. Materiale si metode: Piesele chirurgicale au fost examinate si procesate in serviciul de Anatomie Patologica conform metodei clasice. S-au examinat lame colorate hematoxilina-eozina si van Gieson. S-au aplicat markeri imunohistochimici: actina, HMB-45, S00, CD34, AE-AE3, calretinina, inhibina, synapto, cromo, Ki67, CD7, Vim, CD0, CD3, CD30, desmina, CK7, CD38, CD68 Rezultate: Intr-un caz (pacienta de 64 ani) s-a observat o tumora renala dreapta polara, solida de 7/5,5 cm, culoare brun-roscata asociata cu o tumora nodulara de / cm, culoare galbuie, aspect lipomatos, localizata pe fata externa convexa a rinichiului. Al doilea caz (pacienta de 74 ani) a prezentat o tumora renala stanga de 5/3/0,5 cm, solida cu cicatrice centrala, neincapsulata, culoare brun-roscata ce ocupa 90% din volumul renal si o tumora solida neregulata, de 4 cm, culoare albicioasa, localizata la nivelul tesutului adipos perirenal si facand corp comun cu cealalta tumora; de asemenea, s-a examinat un nodul peritoneal asemanator tumorii de 4 cm. Investigatiile ulterioare au pus in evidenta, in primul caz, existenta unui oncocitom asociat cu angiomiolipom, iar, in al doilea caz, un oncocitom asociat cu liposarcom slab diferentiat. Concluzii: Tumorile renale de coliziune sunt rare cu mai putin de 30 de cazuri raportate in literatura. In lucrarea de fata, se raporteaza primul caz de oncocitom asociat cu liposarcom. Atragem atentia asupra examinarii atente a piesei chirurgicale, in special in oncocitoamele mari, pentru a exclude asocierea unei tumori maligne ce poate avea impact major asupra prognosticului pacientului. Background: In this paper we report two cases of renal collision tumor. One is about a 64 years old female patient known to be having a cystic right renal tumor for years. At the last CT exam, the tumor showed increasing dimensions and a modified solid aspect. The second case is a 74 years old female patient admitted in the hospital for hematuria and left lumbar pain. Clinical and CT exam reveal a left renal tumor. Therefore, total nephrectomy was performed in both cases. Material and methods: Surgical specimens were processed in the Pathology Department using the classical method. Hematoxilin-eozin and van Gieson colored slides were obtained. Immunohistochemical markers were used (actin, HMB-45, S00, CD34, AE-AE3, calretinin, inhibin, synapto, cromo, Ki67, CD7, Vim, CD0, CD3, CD30, desmin, CK7, CD38, CD68). Results: In one case (64 years old female) the kidney presented a 7/5,5 cm polar solid mahogany-brown tumor associated with a / cm yellow nodular tumor located on the outside convex surface of the kidney. The second case (74 years old female) consisted in a 5/3/0,5 cm unencapsulated mahogany-brown tumor with central scar occupying 90% of kidney volume and a 4 cm irregular whitish nodular tumor located in the perirenal fat intermingling with the other tumor; also a peritoneal biopsy resembling the 4 cm tumor was examined. Following histopathology and immunohistochemical exams, the first case proved to be an oncocytoma associated with angiomyolipoma, while the second case consisted in oncocytoma and poorly differentiated liposarcoma. Conclusion: Renal collision tumors are rare events with less than 30 cases reported in the literature. We report the first case of oncocytoma associated with liposarcoma. We highlight the need for thorough gross exam of large oncocytomas to exclude an associated malignancy as this may change the patients prognosis. nr. / 07 vol 6 Romanian Journal of Urology 33

35 Oncologie PM.3.7. Tumoră testiculară gigantă cu invazie scrotală: prezentare de caz I. Chira, M. Botea, T. Dida, L. Mitrache, M. Budău 3, N. Chirca, P. Soava, G. Predoiu, V. Jinga Spitalul Clinic Prof Th Burghele, Clinica de Urologie, Bucuresti, România Spitalul Clinic Prof Th Burghele, Departamentul de Anatomie Patologica, Bucuresti, România 3 Spitalul Clinic Prof Th Burghele, Departamentul de Imagistica, Bucuresti, România Giant testicular tumor with scrotal involvement: a case report I. Chira, M. Botea, T. Dida, L. Mitrache, M. Budău 3, N. Chirca, P. Soava, G. Predoiu, V. Jinga Prof Th Burghele Clinical Hospital, Urology Department, Bucharest, Romania Prof Th Burghele Clinical Hospital, Pathology Department, Bucharest, Romania 3 Prof Th Burghele Clinical Hospital, Ultrasound and Radiology Department, Bucharest, Romania Introducere. Cancerul testicular reprezinta % dintre neoplasmele barbatului. Aproximativ 95% dintre ele au origine in celulele germinale. Cancerul testicular prezinta rata de vindecare excelenta, datorita chimiosensibilitatii si diagnosticului precoce. Diagnosticarea tardiva se traduce printr-un prognostic nefavorabil. 0-30% dintre pacienti au metastaze la prima prezentare. Invazia scrotului este rara si apare in cazul tumorilor extensive. Material si metoda. Va prezentam un caz rar de tumora testiculara giganta asociata cu invazia scrotului. Un pacient de 44 de ani a fost internat pentru marirea de volum a hemiscrotului drept, cu evolutie de 4 ani, scadere ponderala 40kg in ultimele 3 luni si stare generala alterata. Examenul clinic a identificat masa scrotala giganta cu circulatie colaterala importanta. Analizele biochimice au aratat: anemie severa (Hb 5,6g/dl) si markeri tumorali crescuti (AFP=8037UI/ml, BetaH- CG=, LDH=445). RMN de scrot si pelvis a evidentiat masa tumorala voluminoasa cu origine la nivelul testiculului drept, avand structura heterogena. De asemenea a identificat adenopatii pelvine si metastaze osoase femurale bilateral. S-a practicat orhiectomie bilaterala prin abord inghinal si rezectie scrotala. Examen histopatologic: tumora testicul drept giganta (3//8cm si greutate 9kg) ce invadeaza ductul spermatic si scrotul, continand doua tipuri histologice, respectiv tumora de sac Yolk (70%) si seminom. Rezultate. Evolutia postoperatorie fara complicatii si plaga operatorie vindecata complet. Pentru o stadializare corecta s-a practicat evaluare imagistica secundara cu CT torace si abdomen, care a evidentiat multiple metastaze pulmonare si osoase. S-a stabilit stadiul IIICpT4NMbS si s-a continuat tratamentul oncologic cu chimioterapie adjuvanta. Concluzii. Cazul este deosebit prin dimensiunile impresionante ale tumorii, fiind o forma rara de prezentare, conform datelor citate in literatura de specialitate. Introduction. Testicular cancer is relatively rare accounting for % of male neoplasm. Aproximately 95% of all testicular neoplasm are of germ cell origin. Testicular cancer show excellent cure rates based on their chemosensitivity and early diagnosis. Late diagnosis translates into a significant prognostic worsening. 0-30% of patients with GCT present with metastatic disease at first presentation. Scrotal involvement is rare and occur in case of very extensive tumors. Material and methods. We report a rare case of giant testicular tumor associated with scrotal involvement. A 44-year-old patient was admitted for a 4-year history of right scrotal swelling, 40 kg weight loss in 3 months and impaired physical condition. Clinical examination detected a giant scrotal mass with wide venous blood vessels that could be seen through the skin. Laboratory tests showed: severe anaemia (Hb=5,6 g/dl) and tumor markers highly elevated: AFP=8037 UI/ml, beta-hcg=, LDH=445 U/I. The IRM of scrotum and pelvis showed an enormous tumor mass originated from the right testicle, with infiltate growth and heterogenous structure, enlarged lymphatic nodes in the pelvis and bilateral femoral bone metastases. Bilateral inguinal orchiectomy and local resection with a wide margin was performed. Pathology report: giant right testicular tumor (3//8 cm in size and a weight of 9 kg) that invaded the spermatic cord and scrotum. Histologically different types of tumors were found: Yolk sac tumor (70%) and seminoma. Results. Postoperative period went without complication and the wound healed completely. To stage corectly the disease a second examination was performed with abdominal and chest CT which revealed multiple lung and bone metastases. The patient was diagnosed with stage IIIC pt4nmbs mixed germ cell tumor of the right testis. The treatment was continued with chemotherapy courses. Conclusion. Delayed presentation was not due to limited acces to appropriate medical facilities as cited in other studies but to the patients ignorance of the massive scrotal swelling. A review of the literature showed that this form of presentation is rare. 34 Romanian Journal of Urology nr. / 07 vol 6

36 PM.3.8. Nefrectomia parţială deschisă - experienţa Clinicii Urologice Iaşi V. D. Radu., R. Andriciuc., I. Tomac, C. Ristescu, B. Novac., C. Costache. ¹ Clinica de Urologie și Transplant Renal, Spitalul Clinic Dr. C.I. Parhon, Iași, România ² Universitatea de Medicină și Farmacie Gr. T. Popa, Iași, România Open Partial Nephrectomy experience of the Urological Department Iasi V. D. Radu., R. Andriciuc., I. Tomac, C. Ristescu, B. Novac., C. Costache. ¹ Urology and Renal Transplant Clinic, Dr. C.I. Parhon Clinical Hospital, Iași, România ² University of Medicine and Pharmacy Gr. T. Popa, Iași, România Oncologie Introducere: Ghidurile actuale recomanda nefrectomia partiala ca tratament standard pentru tumorile renale in stadiul Ta si inclina catre largirea indicatiei si pentru tumorile stadializate Tb, daca se preteaza tehnic. Material si metoda: Am evaluat retrospectiv dosarele medicale ale pacientilor internati in Clinca de Urologie si Transplant Renal din Iasi in perioada la care s-a practicat nefrectomie partiala deschisa pentru tumora renala, cu scopul de a evalua riscurile, complicatiile si beneficiile metodei. Rezultate: Au fost inclusi in studiu 7 pacienti consecutivi, cu varsta cuprinsă între 7 și 68 de ani (medie 54,58 ani). Durata medie operatorie a fost de 7 minute (între 0 și 55 de minute), iar durata medie de ischemie calda a fost de 5,8 minute (intre si de minute). Stadiul tumoral a fost Ta în 5 cazuri (88,3%) și Tb în celelalte (,77%), iar dimensiunea medie a tumorilor a fost de 34,66 mm (între 5 și 55 mm). Rezultatul anatomopatologic a confirmat stadializarea in 6 cazuri (93,33%), caz fiind substadializat prin TC, histopatologic fiind evidentiat stadiul pt3a. Examenul histopatologic a evidentiat carcinom cu celula clara in 4 cazuri (88,3%), carcinom renal papilar tip I la pacienți si oncocitom într-un caz. Complicatiile postoperatorii au fost intalnite la 4 cazuri (3,5%) si au fost din clasa II Clavien. Nu au fost intalnite complicatii din clasele III, IV si V Clavien. Concluzii: Nefrectomia partiala este o metoda chirurgicala sigura, care poate inlocui cu succes, in cazuri selectate, nefrectomia radicala. Background: Current guidelines recommend partial nephrectomy as standard treatment for stage Ta renal tumors and slide to widen indication to Tb staged tumors, if technically suitable. Methods: We retrospectively reviewed the medical records of patients admitted in The Department of Urology and Renal Transplantation Iasi between for open partial nephrectomy for renal tumor, in order to assess the risks, complications and benefits of the method. Results: There were included in the study 7 consecutive patients aged between 7 and 68 years (mean years). The mean duration of surgery was 7 minutes (between 0 and 55 minutes), while the average duration of warm ischemia was 5.8 minutes (between and minutes). Clinical tumor stage was Ta in 5 cases (88.3%), and Tb in the remaining (.76%), while the average size of the tumors was mm (between 5 and 55 mm). Histopathology confirmed the clinical staging in 6 cases (93.33%), case being understaged by CT, as pathology revealed stage pt3a. Histopathology revealed clear cell carcinoma in 4 cases (8.35%), type I papillary renal cell carcinoma in patients and oncocytoma in case. Class II Clavien postoperative complications were recorded in 4 cases (3.5%). No class III, IV and V Clavien complications were encountered in our cases. Conclusions: Partial nephrectomy is a safe surgical procedure, which can replace successfully, in selected cases, radical nephrectomy. nr. / 07 vol 6 Romanian Journal of Urology 35

37 Oncologie PM.3.9. Tumoră renală bilaterală sincronă relevată de colica nefretică litiazică V.D. Radu, E. Șova, C. Ristescu, N.C. Bar, R.C. Costache Spitalul Clinic Dr. C. I. Parhon, Iași, România Centrul de diagnostic Arcadia, Iași, România Bilateral sinchronous renal tumour revealed by renal colic V.D. Radu, E. Șova, C. Ristescu, N.C. Bar, R.C. Costache Dr. C. I. Parhon Teaching Hospital, Iași, Romania Diagnostic Center Arcadia, Iasi, Romania Introducere: Tumorile renale parenchimatoase reprezintă aproximativ 3% din totalul tumorilor maligne ale adultului (aproximativ 9 cazuri noi pe an la de locuitori). Dintre acestea, numai aproximativ 5% sunt tumori renale bilaterale. Si mai rare sunt tumorile renale bilaterale, sincrone, cu doua tipuri histopatologice diferite. Atitudinea chirurgicală recomandată de către comunitatea urologică pentru astfel de cazuri este cea de conservare a parenchimului renal ( nephron-sparing ). Material și metodă: Vă prezentam cazul unui pacient de 56 de ani, ce s-a prezentat în serviciul nostru pentru colică nefretică dreaptă, la care investigațiile imagistice (inițial ecografie, ulterior tomografie computerizată) au decelat: tumoră renală dreaptă polar inferioară de 5/5 cm, tumoră renală stângă medio-renală de 5/4 cm și calcul ureteral pelvin drept cu uretero-hidronefroză secundară. Rezultate: S-a practicat inițial ureteroscopie retrogradă dreapta cu fragmentarea calculului ureteral pelvin, extragerea fragmentelor și inserția unui stent ureteral JJ. La câteva zile după suprimarea stentului ureteral drept, s-a practicat nefrectomie radicală stângă, examenul histopatologic decelând un carcinom cu celulă renală cromofobă. Ulterior s-a practicat nefrectomie parțială dreaptă, examenul histologic decelând un carcinom renal cu celulă clară, cu margini negative. La ani de supraveghere oncologică, pacientul nu prezintă recidivă tumorală, iar valoarea creatininei serice s-a menținut în jurul valorii de,5 mg/dl. Concluzii: Nefrectomia parțială pentru tumori renale la pacienții cu rinichi unic se poate efectua și pentru tumori mai mari de 4 cm, dacă poziția acestora permite obținerea unor margini de siguranță. Conform ghidului Asociației Europene de Urologie, indicația de nephron-sparing surgery în cazul tumorilor renale T pe rinichi unic este absolută. Introduction: Renal parenchimatous tumours represent about 3% of all the malignant tumour of adults (about 9 new cases per year in individuals). Out of these, only 5% are bilateral renal tumours. The bilateral sinchronous renal tumours, with two different histopathological types are even more rare. The management recommended by the urological community in these cases is the nephron-sparing surgery. Material and method: We present the case of a 56 year-old patient, who was admitted in our department for right renal colic. The imaging investigations (ultrasound, then computerized tomography) identifided: lower pole right renal tumour 5/5 cm, medio-renal left tumour 5/4 cm and lower right ureteric calculus with secondary uretero-hydronephrosis. Results: Initially, a right retrograde ureteroscopy managed to fragment and extract the pelvic ureteral stone, followed by the insertion of a JJ ureteral stent. Several days after the removal of the right ureteral stent, a left radical nephrectomy was done and the histopathological evaluation showed chromophobe renal cell carcinoma. Afterwards, a right partial nephrectomy was performed and the pathological examination revealed clear cell renal cell carcinoma, with negative margins. At two years of oncological surveillance, the patient has no tumor recurrence, and the level of serum creatinine is constant around,5 mg/dl. Conclusions: Partial nephrectomy for renal tumors in patients with a solitary kidney can be made for tumors larger than 4 cm, if their position allows for safety margin. According to the European Association of Urology guidelines, the indication of nephron-sparing surgery for T renal tumors in a solitary kidney is absolute. 36 Romanian Journal of Urology nr. / 07 vol 6

38 PM.3.0. O evaluare a riscurilor cistectomiei radicale la pacientul vârstnic N. Vesa, L. Neagoe, R. Minciu, A. Kranz Department of Urology, St. Elisabeth Hospital, Iserlohn, Germany Department of Urology; Asklepios Statdklinik Bad Wildungen, Germany An evaluation of the safety of radical cystectomy in elderly patients N. Vesa, L. Neagoe, R. Minciu, A. Kranz Department of Urology, St. Elisabeth Hospital, Iserlohn, Germany Department of Urology, Asklepios Statdklinik Bad Wildungen, Germany Oncologie Obiective. Evaluarea morbiditatii perioperative ale cistectomiei radicale la pacienti in varsta de peste 75 ani. Material si metodă. Acest studiu retrospectiv a analizat datele medicale referitoare la incidenta si factorii predictori ai complicatiilor ce au aparut intr-un interval de timp de 90 de zile dupa cistectomia radicala la pacienti peste 75 ani, Datele a 68 pacienti in varsta de peste 75 ani (75-90, medie 79,6) au fost comparate cu cele ale unui grup de control (gc) constand in 8 pacienti ca varsta sub 75 ani (40-74, media 64,8), toti pacientii fiind operati intre de acelasi chirurg si folosind aceeasi tehnica. Toti pacientii au beneficiat de cistectomie radicala pentru tumori vezicale infiltrative, cu limfodisectie standard si ureteroileocutaneostomie. Pacientii au fost evaluati dupa Indexul de Comorbiditate Charlson (CCI) si Scorul Societatii Americane de Anesteziologie (ASA). Sistemul de gradare Clavien-Dindo a fost folosit pentru clasificarea complicatiilor postoperatorii. Rezultate. Nu au fost observate diferente semnificative intre cele doua grupuri cu privire la timpul operator (46 vs 73 min. in gc), pierdera de sange (60 vs 596 ml in gc), numarul de zile petrecute pe sectia de terapie intensiva postoperator (3,6 vs 3,8 zile in gc) si numarul de zile de spitalizare (7,4 vs 7,38 zile in gc). Nu a fost observata o diferenta semnificativa in procentul total de complicatii postoperatorii (54,9% vs 54,7% in gc), cu toate acestea diferente semnificative au existat in privinta complicatiilor de grad scazut (45,6% vs 36,6% in gc), grad inalt (8,8% vs 8,4% in gc) si mortalitatea postoperatorie (,5 vs. 3,7% in gc ). Nu exista corelatie intre varsta si rata,respectiv severitatea complicatiilor dar au fost observate corelatii semnificative intre rata complicatiilor si scorul CCI, scorul CCI ajustat in functie de varsta, scorul ASA, valorile creatininei si GFR preoperatorii Concluzii. Cistectomia radicala cu ureteroileocutaneostomie este o procedura sigura pentru pacienti in varsta cu tumori veyicale infiltrative atent selectati si intr-o stare rezonabila de sanatate. Varsta cronologica nu ar trebui sa fie un factor determinant in alegerea tratamentului optim pentru acest grup de pacienti. Objective. The objective of this study was to evaluate the perioperative morbidity of radical cystectomy in patients older than 75 years Material and methods. This retrospective study reviewed and extracted electronic medical data on the incidence and predictors of adverse events that occured during and within 90 days after radical cystectomy in pacients aged over 75. Data from 68 pts. aged >75 (75-90, mean 79.6) were compared against a control group (cg) of of 8 pts. aged <75 (40-74, mean 64.8) all pts. being operated between by thesame surgeon using the same tehnique. All pts. received radical cystectomy for MIBC, with standard pelvic LND and ureteroileocutaneostomy. The patients were scored on the Charlson Comorbidity Index (CCI) and American Society of Anesthesiologists Score (ASA). Clavien-Dindo grading system was used for the classification of surgical complications. Results. No significant difference was observed between the two groups regarding the operation time (46 vs 73 min. in cg), blood loss (60 vs 596 ml in cg), postoperative ICU stay (3,6 vs 3,8 days in cg) and hospitalisation (7,4 vs 7,38 days in cg). No significant difference was observed in the overall complication rate (54,9% vs 54,7% in cg), there was however a significant difference in low grade complication rate (45,6% vs 36,6% in cg), high grade complication rate (8,8% vs 8,4% in cg) and mortality (,5 vs. 3,7% in cg). The rate and grade of complications did not correlate with the age, however there was significant correlation between CCI, age adjusted CCI, ASA score, preoperative creatinin, preoperative GFR and the overall complication rate. Conclusions. Radical cystectomy with ureteroileocutaneostomy is a safe procedure for properly selected elderly patients with MIBC who are in reasonably good health. Cronological age alone should not be a deciding factor in determining the optimal treatment for elderly patients with this pathology. nr. / 07 vol 6 Romanian Journal of Urology 37

39 Litiază PM.4.. Hiperparatiroidismul factor important în litiaza renală complexă recurentă M. A. Manu,, B. Pârliţeanu, V. Hurduc, D. Moiseanu, Rucsandra Manu, I. Sinescu, Universitatea de Medicină şi Farmacie Carol Davila, Bucureşti, România Centrul pentru Uronefrologie şi Transplant Renal, Institutul Clinic Fundeni, Bucureşti, România Hyperparathyroidism important factor in recurrent complex renal lithiasis M. A. Manu,, B. Pârliţeanu, V. Hurduc, D. Moiseanu, Rucsandra Manu, I. Sinescu, Carol Davila University of Medicine and Pharmacy, Bucharest, Romania Center for Uronephrology and Renal Transplantation, Fundeni Clinical Institute, Bucharest, Romania Introducere şi Obiective: Litiaza renală reprezintă o provocare continuă în patologia urologică. Hipercalciuria este implicată în 30-60% din cazuri. Una dintre etiologiile hipercalciuriei este hiperparatiroidismul primar (HPT), secundar unei supraproducții a hormonului paratiroidian (PTH), având ca substrat afectarea uneia sau a tuturor celor patru glande paratiroide. Prevalența litiazei renale datorată HPT este de 7-8%. Obiectivul acestui studiu este de a analiza retrospectiv prevalența HPT în litiaza recurentă în centrul nostru și evoluția după tratamentul HPT. Materiale şi Metode: Din 004 pană în 06, 85 de cazuri de litiază recurentă (în special cea de oxalat de calciu și fosfat de calciu) au fost incluse în acest studiu.toți pacienții au fost evaluați imagistic prin: sumar de urină, urocultură, ecografie renovezicala, Urografie, scanări CT și URO-CT cu reconstrucție 3D în ultimii ani și analiza biochimică a calculului. Dozarile PTH-ului și, hidroxivitamină D, valorile serice ale calciului și fosforului, fosfatul și calciul în urină au fost, de asemenea, evaluate. Rezultate: Au fost identificați de pacienți cu litiază recurentă secundară Hiperparatiroidismului, cu o prevalentă de,3%. Vârsta medie a grupului a fost de 53, ani (38-64 ani). Toți pacienții au prezentat în medie două episoade de recidivă. Managementul ulterior al litiazei a inclus măsuri generale de prevenire (aport lichidian optim, dietă hiposodată și o dietă echilibrată cu evitarea alimentele bogate în oxalat), alcalinizarea urinii și diuretice tiazidice. Procedurile de rezolvarea a Introduction and Objectives: Nephrolithiasis is a challenging frequent disease in urology. Hypercalciuria is involved in 30-60% of nephrolithiasis. One of the etiologies of hypercalciuria is primary hyperparathyroidism (HPT), secondary to an overproduction of parathyroid hormone (PTH) frequently due to a dominant adenoma gland or dysplasia of all four glands. The prevalence of calcium lithiasis due to HPT is 7-8%. The objective of this study is to analyze retrospectively the prevalence of HPT in recurrent calcium lithiasis in our center and evolution after HPT treatment. Materials and Methods: From 004 to 06, 85 cases with complex staghorn recurrent calcium oxalate and phosphate lithiasis entered in the study. All patients were checked by image techniques of diagnostic - IVP, CT scans and URO-CT with 3D reconstruction in the last years, urinalyses, ultrasound, infraredspectroscopy of stone fragments. Infrared spectroscopy revealed calcium oxalate and phosphate and high values of calciuria were found by urinalyses. PTH levels,, hydroxyvitamin D levels, serum values of calcium and phosphorous, phosphate and calcium in urine were further evaluated. Results: patients associated recurrent calcium complicated staghorn lithiasis and HPT, with a prevalence of.3%. The mean age of the group study was 53. years (38-64). All patients presented a mean of two recurrence urolithiasis episodes. Follow-up management included general preventive measures (adequate daily fluid intake, low dietary intake of sodium, and a 38 Romanian Journal of Urology nr. / 07 vol 6

40 Litiază litiazei renale au fost reprezentate de PNL (nefroliotomie percutanată) în cazuri, chirurgie deschisă în 7 cazuri și cazuri de ESWL. Concomitent pacienții au fost îndrumați către endocrinolog în vederea stabilirii tratamentului corespunzător, chirurgical și/sau medicamentos. Perioada medie de urmărire a fost de 3 ani și jumătate. Din cei de pacienți, 4 au suferit tratament chirurgical iar restul au primit agenți calcimimetici (cinacalcet) și bifosfonați pentru a controla calcemia și densitatea osoasă minerală. După paratiroidectomie,pacienții au prezentat scăderi ale calciului seric și ale calciului urinar pe 4 de ore, înregistrându-se un singur caz de recurență litiazică. Din grupul celor tratatati conservator, 5 cazuri de recidivă au fost raportate și au fost tratate astfel: PNL ( cazuri), ESWL ( cazuri) și pielolitomie prin abord clasic( caz). Concluzii: Pentru urologi hipercalciuria și litiaza renală recurentă atât oxalică cât și fosfo-calcică reprezintă o adevărată provocare, iar hiperparatiroidismul trebuie considerat drept factorul etiologic. În studiul nostru, asocierea litiazei renale complexe și HPT a fost de,3% din cazuri. Profilul hormonal și serologic este obligatoriu de efectuat. Paratiroidectomia reprezintă tratamentul de elecție al HPT complicat cu litiază renală recurentă. Evaluarea complexă a pacientului cu litiază recurentă, a structurii biochimice a calcului și inițierea de tratamentului farmacologic specific structurii biochimice vor duce la scăderea morbidității acestei patologii. balanced diet voiding high oxalate food), urine alkalization (alkaline citrate) and thiazide diuretics. Stone treatment was represented by PNL (percutaneous nephrolithotomy) in cases, open surgery in 7 cases and cases by ESWL. The patients were also sent to the endocrinolog in order to reevaluate and establish treatment option, surgery and/or medication. The mean follow up period was 3 and half years. 4 patients with recurrent calcium lithiasis and HPT underwent specific endocrine surgery, while the other 7 received calcimimetic agents (cinacalcet) and bisphosphonates in order to control calcemia and mineral bone density. After parathyroidectomy, serum calcium and 4-h urine calcium values lowered and only one lithiasis recurrence was noticed, while 5 patients within the non-surgical group redeveloped urolithiasis and were treated by PNL ( cases), ESWL ( cases) and open surgery ( case). Conclusion: Patients with recurrent calcium lithiasis and hypercalciuria represent a true challenge for the urologists and hyperparathyroidism must be considered as their stone etiology. In our study, the association of complex calcium nephrolithiasis and HPT was.3%. Consider HPT also without lithiasis. Biochemical and hormonal data (serum calcium, phosphate, PTH) must be analyzed. As it seems, the best treatment of recurrent calcium lithiasis secondary to HPT is parathyroidectomy. A detailed follow-up examination of every patient and stone-specific metabolic evaluation and pharmacological prevention after every stone fragmentation will reduce the morbidity of this disease. nr. / 07 vol 6 Romanian Journal of Urology 39

41 Litiază PM.4.. Puncția ghidată ecografic vs. fluoroscopic în nefrolitotomia percutanată C. Petcu,3, E. Angelescu,3, V. Cerempei, Carmen Savu, R. Vrabie,3, I. Băicoianu, I. Sinescu,3 Centrul pentru Uronefrologie și Transplant Renal, București, România Clinica de Anestezie de Terapie Intensivă II, Institutul Clinic Fundeni, București, România 3 Universitatea de Medicină și Farmacie Carol Davila, București, România Ultrasound vs fluoroscopic guided access for percutaneous nephrolithotomy C. Petcu,3, E. Angelescu,3, V. Cerempei, Carmen Savu, R. Vrabie,3, I. Băicoianu, I. Sinescu,3 Center for Uronephrology and Renal Transplantation, Fundeni Clinical Institute, Bucharest, Romania ICU nd Department, Fundeni Clinical Institute, Bucharest, Romania 3 Carol Davila University of Medicine and Pharmacy, Bucharest, Romania Introducere. Obiectivul lucrării este compararea rezultatelor puncției ecoghidate și fluoroghidate în cadrul nefrolitotomiei percutanate. Materiale și Metode. Au fost evaluați pacienți la care s-a practicat NLP de către același chirurg în perioada Martie 04 - Martie 07. În funcție de tipul puncției percutanate, pacienții au fost împărțiți în două grupuri 93 pacienți cu puncție caliceală ecoghidată și 8 pacienți cu puncție caliceală fluoroghidată. Rezultate. Ratele stone-free au fost aceleași în cele două grupuri. Timpul mediu de fluoroscopie a fost mai scăzut în grupul puncției ecoghidate. Masa litiazică medie a fost mai crescută în grupul puncției fluoroghidate, în timp ce durata medie a intervenției a fost aceeași în cele două grupuri. Concluzii. Ambele tipuri de acces percutanat, eco si fluoroghidat, pot fi folosite pentru a puncționa calicele dorit în cadrul nefrolitotomiei percutanate. Totuși, puncția ecoghidată oferă o expunere mai scăzută la radiații, oferind aceleași rate de stone-free, prin comparație cu puncția fluoroghidată Introduction. The objective of this study is to compare the outcomes of ultrasonographic and fluoroscopic access for percutaneous nephrolithotomy. Materials and Methods. The medical records of patients treated with PCNL by the same surgeon between March 04 and March 07 have been evaluated. According to access type, patients were divided in two groups 93 patients with ultrasound-guided calyceal access and 8 patients with fluoroscopic-guided calyceal access. Results. The stone-free rates were the same in the two groups. The average fluoroscopy time was lower in the ultrasound-guided access group. The average stone burden was higher in the fluoroscopic-guided access group, while the mean operative time was the same in the two groups. Conclusion. Both ultrasonographic and fluoroscopic guided access can be used for entering the desired calix in percutaneous nephrolithotomy. However, ultrasound-guided access provides lower exposure to radiation with similar stone-free rates, compared to fluoroscopic-guided access. 40 Romanian Journal of Urology nr. / 07 vol 6

42 PM.4.3. Ureteroscopia flexibilă - experienţa Clinicii de Urologie Sf. Ioan pe 0 ani Clinica de Urologie, Spitalul Clinic de Urgenţă Sf. Ioan, Bucureşti, România Universitatea de Medicină și Farmacie Carol Davila, București, România Flexible ureteroscopy Saint John Emergency Clinical hospital experience on 0 years B. Geavlete,, R. Mulţescu, D. Georgescu,, C. Ene,, P. Geavlete, B. Geavlete,, R. Mulţescu, D. Georgescu,, C. Ene,, P. Geavlete, St. John Clinical Hospital of Emergency, Bucharest, Romania Carol Davila University of Medicine and Pharmacy, Bucharest, Romania Litiază Introducere: Ureteroscopia flexibilă a devenit în zilele noastre o procedură practicată de rutină la nivel global. Scopul acestui studiu a fost evaluarea indicaţiilor, limitelor și eficacității ureteroscopiei flexibile pe un lot semnificativ de cazuri și pe o durată lungă de timp. Material şi metodă: În perioada Ianuarie 007-Ianuarie 07, în Clinica de Urologie a Spitalului Clinic Sf. Ioan s-au practicat 7 de proceduri retrograde terapeutice sau de diagnostic utilizand ureteroscoape flexibile. Au fost evaluate retrospectiv indicațiile, endoscoapele utilizate, eficacitatea procedurilor și rata complicațiilor. Rezultate: În 94 cazuri a fost utilizat un ureteroscop flexibil conventional de generatia I Storz, in 69 din cazuri un ureteroscop flexibil digital Storz Flex-Xc, in 68 din cazuri un ureteroscop flexibil conventional Wolf Cobra, în 8 de cazuri un ureteroscop flexibil digital Olympus URF-V și în 93 de cazuri un ureteroscop flexibil digital Olympus URF-V. Din cele 7 de proceduri 9,9% au fost efectuate in scop diagnostic, 3,% pentru tratamentul conservator al tumorilor pielocaliceale și 86,9% pentru tratamentul litiazei pielocaliceale (asociate eventual cu altă patologie precum diverticulul pielocaliceal sau stenoză infundibulară). În cursul procedurilor diagnostice, explorarea întregii căi urinare superioare a fost posibilă în 90% din cazuri (05 pacienți). Rata de stone-free la cazurile de litiază a fost de 93,8% după o procedură, 95.4% după a doua procedură și 98,% după trei proceduri. Rata complicațiilor a fost 0.6%, 7,6% Clavien I și II, 5.% Clavien III, 0% Clavien IV și V. Concluzii: Abordul ureteroscopic flexibil retrograd reprezintă o metodă eficientă atât în diagnosticul cât și în tratamentul a patologiei renale. De asemenea, rata complicațiilor este relativ redusă, majoritatea acestora fiind minore. Introduction: Nowadays flexible ureteroscopy became a routine procedure utilized globally. The aim of this study was to evaluate the indications, limits and efficacy of flexible ureteroscopy on a significant number of cases and on a long follow-up period. Material and methods: Between January 007 January 07 7 diagnosis and treatment retrograde flexible ureteroscopic procedures were performed in Saint John Emergency Clinical Hospital. We retrospectively reviewed the indications, endoscopes types, procedural efficacity and complications rates. Results: A fiberoptic first generation Storz flexible ureteroscope was used in 94 cases, a digital Flex-Xc in 69 cases, a fiberoptic Wolf Cobra in 68 cases, a digital Olympus URF-V in 8 cases and an Olympus URF-V in 93 cases. 9.9% of the procedures were diagnostic, 3.% therapeutic for upper urinary tract tumors and 86.9% for pyelocaliceal lithiasis (associated or not with other patologies such as pyelocaliceal diverticulum or infundibulum stenosis). During the diagnostic procedures inspection of the entire upper urinary tract was possible in 90% of the cases (05 patients). Stone free rate in lithiasis cases was 93.8% after one procedure, 95.4% after the second and 98.% after the third one. Complication rate was 0.6%, 7.6% Clavien I and II, 5.% Clavien III, 0% Clavien IV and V. Conclusions: Retrograde flexible ureteroscopic approach is an efficient diagnostic and treatment method for renal pathology. Also the complication rate is relatively reduced, most of them being minor ones. nr. / 07 vol 6 Romanian Journal of Urology 4

43 Litiază PM.4.4. Rezultatele ureteroscopiei flexibile digitale în litiaza renală multiplă B. Geavlete,, R. Mulţescu, D. Georgescu,, V. Iordache, C. Ene,, P. Geavlete, Clinica de Urologie, Spitalul Clinic de Urgenţă Sf. Ioan, Bucureşti, România Universitatea de Medicină și Farmacie Carol Davila, București, România The outcomes of the digital flexible ureteroscopy in multiple renal calculi B. Geavlete,, R. Mulţescu, D. Georgescu,, V. Iordache, C. Ene,, P. Geavlete, St. John Clinical Hospital of Emergency, Bucharest, Romania Carol Davila University of Medicine and Pharmacy, Bucharest, Romania Introducere: Scopul acestui studiu a fost de a evalua eficacitatea ureteroscopiei flexibile digitale (FURS), la pacienții cu litiază renală multiplă. Material și metodă: Pacienții au fost tratați cu ajutorul unui ureteroscop flexibil Olympus URF-V asociat cu un laser Holmium-YAG cu putere de 0 watt și lungime de undă de.μm pentru litotriția calculilor. Pacienții au fost considerați stone-free dacă nu au prezentat fragmente reziduale în timpul procedurii endoscopice sau radiologic după litotriție. Între ianuarie 06 și ianuarie 07, 36 de pacienți cu litiază renală multiplă au fost incluși în studiu (3 pacienți cu dimensiunea calculului de peste 0 mm și 3 de pacienți cu o dimensiune sub 0 mm a calculului). Rezultate: Vârsta medie a fost de 5 ani (interval 5-77 ani), iar dimensiunea medie a calculilor a fost de,5 ± 6, mm. Numărul mediu de calculi a fost de 3,7 ±,4. Rata totală de stone-free după o singură procedură de furs a fost de 80,5%. În cazul pacienților cu calculi reziduali, dimensiunea medie a calculilor a scăzut de la,8 ± 8,6 mm la 5, ± 3, mm. Rata de stone-free la pacienții cu dimensiuni ale calculilor 0 mm a fost de 69,% și 8,6% la pacienții cu dimensiuni de <0 mm ale masei litiazice. Complicațiile au fost înregistrate la trei (8,3%) pacienți, incluzând infecții ale tractului urinar în două cazuri și hematurie la un pacient, toate fiind prezente la pacienții cu dimensiune medie a calculilor peste 0 mm. Concluzii: Nu au avut loc complicații majore. furs este o opțiune eficace de tratament la pacienții cu litiază renală multiplă. Rata de stone free per procedură unică este mare, cu o rată scăzută de complicații. Introduction: The aim of this study was to assess the effectiveness of digital flexible ureteroscopy (furs) in patients with multiple renal stones. Material and methods: Patients were treated using an Olympus URF-V flexible ureteroscope associated with a Holmium-YAG laser of 0 watt power and. μm wavelength for stone lithotripsy. Patients were considered stone free if no residual stones were seen endoscopically and radiographically after the procedure. Between January 06 and January 07, 36 patients with multiple renal calculi were included in our study (3 patients with stone size over 0 mm and 3 patients with stone size under 0 mm). Results: The mean age was 5 years (range 5-77 years) and the mean stone size was.5 ± 6. mm. The mean number of stones was 3.7 ±.4. The overall stonefree rate after a single procedure of furs was 80.5%. In the remaining patients with residual stones, the mean stone burden dropped from.8 ± 8.6 mm to 5. ± 3. mm. The stone-free rate in patients with a stone burden 0 mm was 69.% and 8.6% in patients with a stone burden < 0 mm, respectively. Complications have been recorded in three (8.3%) patients, including urinary tract infection in two and hematuria in one patient, all of them appearing in cases with stones over 0 mm. Conclusions: No major complications occurred. The furs is an effective treatment option in patients with multiple unilateral renal stones. Single procedure stone-free rates are high with a low rate of only minor complications. 4 Romanian Journal of Urology nr. / 07 vol 6

44 PM.4.5. Ureteroscopia flexibilă digitală în litiaza renală asociată malformațiilor reno-ureterale B. Geavlete,, R. Mulţescu, D. Georgescu,, Georgiana Bălan,, C. Ene, P. Geavlete, Clinica de Urologie, Spitalul Clinic de Urgenţă Sf. Ioan, Bucureşti, România Universitatea de Medicină și Farmacie Carol Davila, București, România Flexible ureteroscopy in renal lithiasis associated with reno-ureteral abnormalities B. Geavlete,, R. Mulţescu, D. Georgescu,, Georgiana Bălan,, C. Ene, P. Geavlete, St. John Clinical Hospital of Emergency, Bucharest, Romania University of Medicine and Pharmacy Carol Davila, Bucharest, Romania Litiază Introducere: Indicațiile ureteroscopiei flexibile în tratamentul litiazei renale au cunoscut în ultima perioadă o extindere semnficativă. Managementul litiazei asociate malformațiilor implică probleme terapeutice specifice. Scopul acestui studiu a fost evaluarea indicaţiilor, limitelor și eficacității ureteroscopiei flexibile la pacienții cu litiază renală asociată malformațiilor reno-ureterale. Material şi metodă: În perioada ianuarie 04-ianuarie 07 în Clinica de Urologie a Spitalului Clinic Sf. Ioan au fost tratați prin ureteroscopie flexibilă cu litotriție laser de pacienti cu litiază renală asociată malformațiilor reno-ureterale. Au fost evaluate retrospectiv indicațiile, endoscoapele utilizate, eficacitatea procedurilor și rata complicațiilor. Rezultate: Indicațiile ureteroscopiei flexibile la pacienții cu litiază renală asociată malformațiilor au fost reprezentate de 3 cazuri cu rinichi ectopic pelvin, 6 pacienți cu rinichi in potcoavă, 8 cazuri cu duplicitate pielo-ureterală și 4 cu litiază în diverticul caliceal. Dimensiunea medie a calculilor a dost de.4 cm. Din punct de vedere al aparaturii, în 7 cazuri s-a folosit un ureteroscop flexibil digital Storz Flex-Xc, în 6 de cazuri un ureteroscop flexibil digital Olympus URF-V iar în 8 Olympus URF-V. Litotriția s-a efectuat cu un laser Dornier Medilas 0W Holmium laser cu fibra laser de 70 microni si aparatul. Rata de stonefree după o procedură a fost de 80.9 % după o procedură și de 90.4% după două proceduri. Rata complicațiilor a fost 4. %, (3 complicații Clavien I și II). Concluzii: Abordul ureteroscopic flexibil retrograd reprezintă o metodă eficientă în tratamentul litiazei asociate malformațiilor reno-ureterale. Rata complicațiilor este relativ redusă, majoritatea acestora fiind minore. Introduction: Nowadays flexible ureteroscopy indications has significantly extended. Renal lithiasis associated with reno-ureteral malformation imply specific management problems. The aim of this study was to evaluate the indications, limits and efficacy of flexible ureteroscopy in patients with renal lithiasis associated with reno-ureteral abnormalities. Material and methods: Between January 04 January 07 patients with renal stones associated with reno-ureteral abnormalities underwent flexible ureteroscopic procedures in Saint John Emergency Clinical Hospital. We retrospectively reviewed the indications, endoscopes types, procedural efficacity and complications rates. Results: The indications of flexible ureteroscopy in patients with kidney litiasis associated with reno-ureteral abnormalities consisted in 3 cases with pelvic kidney, 6 cases with horseshoe kidney, ureteral duplications (8 cases) and intradiverticular lithiasis (4 cases). The mean stone size was.4 cm. A digital Flex-Xc was used in 7 cases cases, a digital Olympus URF-V in 6 cases and a digital Olympus URF-V in 8 cases. Lithotripsy was done using a Dornier Medilas 0W Holmium laser with 70 microns fibers. Stone free rate in lithiasis cases was 80.9% after one procedure and 90.4% after the second one. Complication rate was 4.%, (3 complicationsclavien I and II). Conclusions: Retrograde flexible ureteroscopic approach is an efficient treatment method for renal stones associated with reno-ureteral abnormalities. The complication rate is relatively reduced, most of them being minor ones. nr. / 07 vol 6 Romanian Journal of Urology 43

45 Litiază PM.4.6. Ureteroscopia flexibilă digitală în tratamentul litiazei renale la obezi D. Georgescu,, B. Geavlete,, Georgiana Bălan,, R. Mulţescu, C. Ene, P. Geavlete, Clinica de Urologie, Spitalul Clinic de Urgenţă Sf. Ioan, Bucureşti, Romania Universitatea de Medicină și Farmacie Carol Davila, București, Romania Digital flexible ureteroscopy in obese patients D. Georgescu,, B. Geavlete,, Georgiana Bălan,, R. Mulţescu, C. Ene, P. Geavlete, St. John Clinical Hospital of Emergency, Bucharest University of Medicine and Pharmacy Carol Davila, Bucharest Introducere: Ureteroscopia flexibilă a devenit o alternativă de primă linie în tratamentul litiazei renale. Litotriția extracorporeală și nefrolitotomia percutanată sunt influențate de indicele de masă corporală (BMI). Scopul acestui studiu a fost să analizeze eficacitate și siguranța uretroscopiei flexibile în tramentul litiazei renale la pacienții obezi (BMI>30 kg/m). Material şi metodă: În perioada Ianuarie 005-Ianuarie 07, în Clinica de Urologie a Spitalului Clinic Sf. Ioan s-au practicat 4 de ureteroscopii flexibile pentru tratamentul litiazei renale la pacienți cu BMI>30 kg/ m.. Au fost evaluate retrospectiv caracteristicile pacienților, eficacitatea procedurilor și rata complicațiilor. Rezultate: Vârsta medie a pacienților a fost de 54 de ani (între 3-74 ani) iar indicele de masă corporală mediu de 34.8 ± 0.5. Dimensiunea medie a calculilor a fost de,5 cm (între 0.8 și.3 cm). In 4 cazuri a fost utilizat un ureteroscop flexibil digital Storz Flex-Xc iar in 8 de cazuri un ureteroscop flexibil digital Olympus URF-V. Rata de stone-free la cazurile de litiază a fost de 90,4% după o procedură și 95,% după două proceduri. Au fost înregistrate 6 complicații (4,%), Clavien I și II. Concluzii: Abordul ureteroscopic flexibil retrograd reprezintă o metodă eficientă și sigură de tratament al litiazei renale la paceinții obezi asigurând rate de succes asemănătoare cu cele ale procedurilor efectuate la pacienții normoponderali precum în condițiile unei rate reduse a complicațiilor. furs is a safe and efficient option for the management of urinary lithiasis in obese patients. Introduction: Flexible ureteroscopy became a first line treatment alternative in renal stone treatment. The results of extracorporeal lithotripsy and PNL are influenced by the body mass index (BMI). The aim of this study was to evaluate the efficacy and the safety of flexible ureteroscopy in obese patients ((BMI>30 kg/ m). Material and methods: Between January 05 January 07 4 retrograde flexible ureteroscopic procedures for renal lithiasis in patients with BMI>30 kg/ m were performed in Saint John Emergency Clinical Hospital. We retrospectively reviewed patients characteristics, efficacity and safety of the procedure. Results: Patients mean age was 54 years (between 3 and 74) and mean BMI was 34.8 ± 0.5. The mean stone size was.5 cm (between 0.8 and.3 cm). A digital Flex-Xc was used in 4 cases, and a digital Olympus URF-V in 8 cases. The stone-free rate was 90.4% after one procedure and 95.% after two procedures. Complication rate was 0.6%, (6 complications Clavien I and II). Conclusions: Retrograde flexible ureteroscopic approach is an efficient and safe treatment method for renal stones in obese patients. He ensure succes rate comparable with the procedure in non-obese patients and a reduced rate of complications. 44 Romanian Journal of Urology nr. / 07 vol 6

46 PM.4.7. Ureteroscopia flexibilă la pacienții cu litiază renală și boală polichistică autosomal dominantă D. Georgescu,, B. Geavlete,, R. Mulţescu, C. Ene, V. Iordache,, L. Chiperi, P. Geavlete, Clinica de Urologie, Spitalul Clinic de Urgenţă Sf. Ioan, Bucureşti, România Universitatea de Medicină și Farmacie Carol Davila, București, România Flexible ureteroscopy in patients with nephrolithiasis associated with autosomal dominant polycystic kidney disease (ADPKD) D. Georgescu,, B. Geavlete,, R. Mulţescu, C. Ene, V. Iordache,, L. Chiperi, P. Geavlete, St. John Clinical Hospital of Emergency, Bucharest, Romania University of Medicine and Pharmacy Carol Davila, Bucharest, Romania Litiază Introducere: Litiaza renală asociată bolii polichistice ridică probleme specifice de management. Scopul studiului a fost reprezentat de evaluarea siguranței și eficacității ureteroscopiei flexibile cu litotriție laser la pacienții cu nefrolitiază asociată bolii polichistice renale. Material şi metodă: În perioada Ianuarie 007-Ianuarie 07, în Clinica de Urologie a Spitalului Clinic Sf. Ioan abordul ureteroscopic flexibil cu litotriție laser a fost utilizat la un număr de pacienți cu litiază renală asociată bolii polichistice renale. Au fost evaluate retrospectiv eficacitatea și siguranța acestor intervenții. Rezultate: Vârsta medie a pacienților a fost de 6 de ani (între 5 și 7 de ani). Șapte pacienți se aflau în program de dializă cronică. Localizarea calculilor a fost bazinetală în 5 cazuri, caliceală inferioară în cazuri, mijocie un caz și multiplă 3 cazuri. Un pacient a prezentat litiază bilaterală. Dimensiunile calculilor au fost cuprise între cm și,4 cm. Rata de stone-free a fost de 7,7% după o procedură și 90,9% după a doua procedură. Rata complicațiilor a fost 7.% (3 cazuri) fiind reprezentate de febră într-un caz, hematurie persistentă într-un caz și colică renală în cel de-al treilea. Concluzii: Abordul ureteroscopic flexibil retrograd reprezintă o metodă sigură și eficientă de tratament în litiaza renală asociată cu boala polichistică renală. Introduction: Nephrolithiasis associated with autosomal dominant polycystic disease impose specific management problems. The aim of this study was to evaluate the safety and efficacy of flexible ureteroscopy and holmium laser lithotripsy for the management of these cases. Material and methods: Between January 007 January 07 in Saint John Emergency Clinical Hospital, flexible ureteroscopy with laser lithotripsy was performed in cases with nephrolitiasis associated with ADKPD. We retrospectively reviewed the efficacity and the safety of these procedures. Results: The mean sge of the patients was 6 years (between 5 and 7 years). Seven patients underwent chronic dialisis. Stone location was pyelic în 5 cases, inefrior calyx in one case and multiple in 3 cases. One patient presented bilateral lithiasis. Stone sizes were between cm and.4 cm. Stone free rate after one procedure was 7.7% and 90.9% after the second ones. The complication rate was 7.%, (3 cases) being represented by fever in one case, persistent hematuria in one case and renal colic in another one. Conclusions: Flexible ureteroscopy with holmium laser lithotripsy is a safe and effective method for the treatment of patients with ADPKD and associated nephrolithiasis. nr. / 07 vol 6 Romanian Journal of Urology 45

47 Litiază PM.4.8. Sonda ureterală vs sonda JJ după NLP tubeless C. Sima, D. Bădescu,, D. Rădăvoi,, M. Dumitrache, I.P. Ionel, A.S.C. Rascu,, C. Toma, N. Chirca, M. Pascu, C. Medar,, M. Budău, V. Jinga, Spitalul Clinic Prof Dr. Th. Burghele, Bucureşti, România UMF Carol Davila, Bucureşti, România Externalized ureteral catheter vs Double J stent after tubelesspncl C. Sima, D. Bădescu,, D. Rădăvoi,, M. Dumitrache, I.P. Ionel, A.S.C. Rascu,, C. Toma, N. Chirca, M. Pascu, C. Medar,, M. Budău, V. Jinga, Prof. Dr. Th. Burghele Clinical Hospital, Bucharest, Romania Carol Davila University of Medicine and Pharmacy, Bucharest, Romania Obiectiv: Am analizat prospectiv rezultatele urmarile utilizarii de sonda ureterala vs sonda JJ pentru drenaj dupa efectuarea nefrolitotomiei percutanata fara montare de nefrostomie (tubeless). Material şi metodă: Un total de 0 de pacienti cu litiaza pielica pentru care s-a practicat nefrolitotomie percutanata tubeless in cadrul Spitalului Clinic Prof. Dr. Th. Burghele si au fost inrolati in acest studiu. Acest lot a fost constituit din 60 de pacienti la care s-a montat sonda ureterala si 60 la care s-a montat sonda JJ la sfarsitul interventiei. Cele doua metode de tratament au fast comparate din punct de vedere al duratei procedurale, hemoragie intraoperatorie, durere postoperatorie masurata pe scala analog-vizuala (SAV), necesarul de analgezice, simptomatologie legata de purtarea de stent, durata spitalizarii, gradul refluxului vezicoureteral si complicatii analizate conform sistemului Clavien-Dindo. Rezultate: Nu au fost consemnate diferente din punct de vedere statistic intre cele doua grupuri de pacienti in ceea ce priveste timpul operator, scorul pe scara analog vizuala, cerinta de analgezice, scaderea hemoglobinei, durata spitalizarii si rata complicatiilor. Comparativ cu grupul celor stentati cu sonda JJ, pacientii la care s-a montat sonda ureterala au prezentat mai putine complicatii legate de cateter si diminuarea refluxului vezicoureteral sever. Concluzii: montarea de sonda ureterala pentru drenaj dupa realizarea NLP este o alternativa sigura montarii de sonda JJ la pacientii cu calculi bazinetali. Avantajele oferite de sonda ureterala fata de sonda JJ sunt: reducerea ratei complicatiilor legate de prezenta stentului, scaderea riscului aparitiei de reflux vezicoureteral sever si bineinteles evitarea unei alte interventii endoscopice pentru extragerea stentului ureteral. Objective: We prospectively analyzed the outcomes of using externalized ureteral catheter vs Double-J ureteral stent (JJ) in tubeless percutaneous nephrolithotomy (PCNL). Patients and methods: A total of 0 patients with calculi located in the renal pelvis underwent tubeless PCNL in Prof. Dr. Th. Burghele Clinical Hospital and have been enrolled into this study. Sixty and 60 patients had ureteral catheter and JJ positioning at the conclusion of the procedure, respectively. The two approaches have been compared for operative time, intraoperative blood loss, postoperative visual analogue pain scale (VAS) score, analgesic requirement, stent-related symptoms, hospital stay, degree of vesicoureteral reflux (VUR) on the operative side, and complications according to the Clavien Dindo system. Results: There were no statistically significant differences between the two groups regarding the mean operative times, mean VAS scores, analgesic requirements, mean hemoglobin drop, mean hospital stay, and overall complication rate. However, compared with DJ group, EUC group presented fewer postoperative stent-related symptoms and less occurrence of severe vesicoureteral reflux. Conclusions: Positioning a ureteral catheter in tubeless PCNL is a safe alternative to JJ in patients with renal pelvis calculi. The ureteral catheter provides several benefits: reduced stent-related discomfort, lowered the occurrence of severe VUR, and of course obviated the need of a second endoscopic procedure. 46 Romanian Journal of Urology nr. / 07 vol 6

48 PM.4.9. Ureteroscopia bilaterală într-un singur timp R. Petca,, F. Vărzescu, R. Popescu, G. Burtea, Aida Petca, G. Predoiu, R. Danău,, V. Jinga,, B. Braticevici, Spitalul Clinic Prof. Dr. Th. Burghele, Bucureşti, Clinica de Urologie, România Univesitatea de Medicina si Farmacie Carol Davila Bucureşti, România Bilateral same session ureteroscopy R. Petca,, F. Vărzescu, R. Popescu, G. Burtea, Aida Petca, G. Predoiu, R. Danău,, V. Jinga,, B. Braticevici, Prof. Dr. Th. Burghele Clinical Hospital, Bucharest, Romania University of Medicine and Pharmacy Carol Davila, Bucharest, Romania Litiază Introducere: Ureteroscopia reprezinta metoda de electie aleasa in tratamentul calculilor ureterali care nu se elimina spontan. În cazul litiazei ureterale bilaterale opțiunile sunt intre a efectua procedura in mai multe etape sau o ureteroscopie bilaterala sincron, înlăturând necesitatea unor interventii multiple. Ureteroscopia bilaterala efectuata in aceeasi sedinta a fost criticata datorita riscului teoretic de lezare a ambelor uretere. Material şi metodă: Studiu retrospectiv efectuat pe o perioada de ani, intre in Clinica de Urologie Spitalul Clinic Prof. Dr.Th. Burghele, a inclus un numar de 4 de interventii dintre care au fost selectate 3 de ureteroscopii bilaterale efectuate intr-o singura sedinta. Rezultate: 0 (86,95%) de pacienti au fost diagnosticati cu litiaza ureterala bilaterala, oligo-anurie și creșterea nivelului de creatinina serica. 5(65,%) pacienti cu ureteroscopie bilaterala intr un singur timp, calculii fiind extrasi sau fragmentati si extrase fragmentele. Toti au avut montate sonde JJ (5 bilateral si 0 unilateral ) timp de saptamani postoperator. La 6 pacienti (6,08%) pe o parte calculi au fost extrasi iar pe cealalta datorita localizarii, subjonctional sau ureter lombar superior, au fost impinsi retrograd in rinichi. La pacienti (8,69%) s- au efectuat procedurii multiple, incluzand dilatatie ureterala, montare sonde JJ timp de luna postoperator si o noua sesiune de ureteroscopie bilaterala sincron cu extragerea calculilor. Concluzii: Ureteroscopia bilaterala efectuata in aceeasi sedinta este o opțiune terapeutică adecvata, cu propriile sale indicații specifice putand fi realizată în condiții de siguranță, cu riscuri minime, dar depinde si de experienta chirurgului. Aceasta poate reduce timpul de spitalizare, previne anesteziile multiple și scade costurile. Introduction: Ureteroscopy represents the therapy of choice for the treatment of ureteric stones. In the case of bilateral synchronous ureteric calculi, the options are between a staged or a synchronous procedure. Bilateral ureteroscopy can be done in one sitting, obviating the need for multiple procedures. Same-session ureteroscopy for stone disease has been critiqued due to the theoretical risk of injury to both ureters. Material and method: In this retrospective study of a -year period, between at Prof. Dr. Th. Burghele Clinical Hospital, Department of Urology,were performed 4 ureteroscopic procedures, of whitch 3 were selected as same session bilateral ureteroscopy for bilateral ureteric calculi. Results: Of 3 patients with bilateral ureteral 0(86.95%) had oligo-anuria and increased serum creatinine. In 5(65.%) patients bilateral ureteroscopy was performed successfully, stones were fragmented and extracted. All had a JJ stent (0 unilateral and 5 bilateral ) for weeks postoperative. In 6 (6.08%) patients bilateral ureteroscopy was performed, in one side the stone was extracted successfully, in other side the stone was pushed into the kidney. Multiple procedures, witch included ureteral dilatation, DJ stent for month and another successful bilateral ureteroscopy were needed in patients. Conclusions: Bilateral same-session ureteroscopy is an appropriate therapeutic and diagnostic option, with its own specific indications, can be performed safely with minimal risks, but it depends on the experience of the surgeon. It can reduce hospital stay, prevent multiple anesthesia, and alleviate the costs. nr. / 07 vol 6 Romanian Journal of Urology 47

49 Litiază PM.4.0. Evaluarea siguranței ureteroscopiei semirigide practicată de urologi rezidenți studiu comparativ R. Petca,, G. Predoiu,, R. Popescu, V. Voinescu, R. Dănău,, Daniela Moișanu, D. Diaconescu, C. Medar,, Aida Petca, V. Jing a,, B. Braticevici, Spitalul Clinic Prof. Dr. Theodor Burghele, București, România Universitatea de Medicină și Farmacie Carol Davila, București, România Safety evaluation of ureteroscopy procedures in residents R. Petca,, G. Predoiu,, R. Popescu, V. Voinescu, R. Dănău,, Daniela Moișanu, D. Diaconescu, C. Medar,, Aida Petca, V. Jinga,, B. Braticevici, Prof. Dr. Theodor Burghele Clinical Hospital, Bucharest, Romania University of Medicine and Pharmacy Carol Davila, Bucharest, Romania Introducere. În centrul nostru ureteroscopia semirigidă este o intervenție chirurgicală care este practicată și de medici rezidenți. Obiectivul acestui studiu a fost să evaluam siguranța acestei intervenții atunci când ea este practicată de medici rezidenți în comparație cu medici primari urologi. Material si metodă. Am realizat un studiu prospectiv a 4 de cazuri consecutive ce au necesitat ureteroscopie semirigidă în centrul nostru în perioada Cazul a fost distribuite egal în cele două grupuri. Am urmărit diferite variabile precum vârsta, sexul bolnavilor, constante bioumorale, dimensiunea maximă a calculilor. Alți parametrii urmăriți au fost numărul de zile în care pacientul a prezentat hematurie și numărul total de zile de spitalizare. Rezultate. Din cele 4 de cazuri, am selectat bărbați si femei cu o vârstă medie de 44,75 ani ± 5.04 și o vârstă mediană a întregului lot de 45 de ani. Valoarea medie a hemoglobinei este de ±.40 g/dl. Lungimea medie a calculilor a fost de mm, iar durata medie de spitalizare a celor 4 de pacienți a fost ±0.77. Perioada medie de spitalizare a pacienților din grupul medicului primar a fost zile și o valoare medie a zilelor de hematurie de Perioada medie de spitalizare in grupul medicului rezident a fost de zile si o medie a numărului de zile cu hematurie postoperatorie de.5 zile. Am realizat testul ANOVA și am descoperit o diferența în ceea ce privește perioada de spitalizare și perioada de hematurie postoperatorie este mai importantă la o dimensiune a calculilor 9 mm(p<0.000). Concluzii. Ureteroscopia semirigidă este o intervenție obligatoriu de știut pentru orice urolog, ea fiind sigură chiar și atunci când este realizată de medici urologi. Studiul nostru arată că există diferențe în ceea ce privește rezultatul atunci când calculul este 9 mm. Nu am înregistrat complicații majore in cele doua grupuri. Introduction. In our center semirigid ureteroscopy is one of the interventions that make the residency curriculum. The purpose of this study was to evaluate the safety of semirigid ureteroscopy performed by urology residents in our center, compared to senior urologist. Materials and method. We performed a study of 4 prospectively selected, consecutive patients that had semirigid ureteroscopy in our center from We assigned selected cases to be performed by either an senior urologist or a 5th year urology resident. We recorded periprocedural information like age, gender, blood work parameters, stone length measured on intravenous pyelography, also number of postoperative hematuria days and total hospital stay. Results. From the 4 selected cases we had male(50%) and female(50%), with a mean age of years ± 5.04 years, mean preoperative hemoglobin was ±.40 g/ dl. Mean stone length (longest stone axis) was mm. Mean hospital stay was ±0.77 days with a minimum of 3 days and a maximum of 5 days. Mean number of macroscopic hematuria days was.97 ±.086 days. In the senior urologist group, the mean hospital stay was days and a mean number of hematuria days of.0833 compared to the resident group in which mean hospital stay was days and mean number of postoperative hematuria days was.5. We realized a ANOVA test and found that there was a slight difference when stone length 9 mm - hospital stay increases in the resident group of patients(p<0.000). Conclusion. Ureteroscopy is a must know procedure, it s safe even when it is performed by urology residents, although our study shows slightly better results with an experienced surgeon regarding hospital stay and postoperative hematuria. We didn t have any major complications. Stone size is an important factor which differentiates our two groups. 48 Romanian Journal of Urology nr. / 07 vol 6

50 PM.4.. Tratamentul colicii renale la gravide R. Petca,, R. Popescu, G. Predoiu,, F. Vărzescu, R. Dănau,, D. Diaconescu,, Daniela Moișanu, Aida Petca,3, V. Jinga,, B. Braticevici Clinica de Urologie, Spitalul Clinic Prof. Dr. Th. Burghele, București, România Universitatea de Medicina și Farmacie Carol Davila,București, România 3 Clinica de Obstetrică și Ginecologie, Spitalul Universitar de Urgență ELIAS, București, România Treatment of renal colic during pregnancy R. Petca,, R. Popescu, G. Predoiu,, F. Vărzescu, R. Danau,, D. Diaconescu,, Daniela Moișanu, Aida Petca,3, V. Jinga,, B. Braticevici Dep. of Urology, Prof. Dr. Th. Burghele Clinical Hospital, Bucharest, Romania University of Medicine and Pharmacy Carol Davila, Bucharest, Romania 3 Dep. of Gynecology, ELIAS Emergency Hospital, Bucharest, Romania Litiază Introducere. Colica renală în sarcină reprezintă o provocare diagnostică și terapeutică cu multiple riscuri materno-fetale. Opțiunile de diagnostic imagistic sunt limitate de efectul mutagen al radiațiilor. Tratamentul, fie el medicamentos sau chirurgical, se asociază cu riscuri crescute și necesită îngrijire multi-disciplinară. Material și metode. În acest studiu retrospectiv, desfășurat în perioada am analizat datele a 9 de persoane gravide diagnosticate cu colică renală. Parametrii urmăriți au fost: vârsta, trimestrul de sarcină, simptomele la prezentare, probe bio-umorale (HLG, creatinină, sumar urină, urocultură), metodele de diagnostic și tratamentul. Rezultate. Vârsta gestațională medie la prezentare a fost de 4.65 de săptămâni (trimestrul ), cu o perioadă medie de spitalizare de 3.7 zile. Simptomul predominant a fost durerea în flanc în 6 din cazuri, 3 dintre acestea prezentând și febră asociată. Infecția de tract urinar a fost diagnosticată în 4 cazuri, E.Coli fiind germenele cel mai frecvent implicat (0 cazuri). Dintre cele 9 de cazuri, la 6 paciente a fost suficient tratamentul medicamentos, la 3 fiind necesară intervenția chirurgicală. S-au practicat URS pentru litiază, 0 cazuri fiind cu extragerea completă a calculului. Drenajul urinar prin sondă JJ s-a practicat de paciente, nefrostomia fiind necesară într-un singur caz. Concluzii. Ecografia este principala metodă de diagnostic în colica renală la gravide datorită caracteristicilor non-invazive. Tratamentul chirurgical endoscopic reprezintă metoda de tratament de elecție în cazurile complicate, neresponsive la tratament medicamentos. Diagnosticare corectă, tratamentul și urmărirea colicii renale la gravide necesită echipa multidisciplinară. Introduction. Renal colic during pregnancy represents a diagnostical and terapeutical challenge with various risks for both mother and child. The effect that X-Ray radiations has on the mother and the fetus limits the imaging diagnosis alternatives. Both,medical and surgical treatment associates high risks and needs multidisciplinary involvement. Material and methods. Within this retrospective study, developed between , data of 9 pregnat women diagnosed with renal colic were analyzed. The parameters followed were: age,pregnancy trimester, presenting symptoms, blood tests, urine tests, diagnosis methods and treatment. Results. The mean gestation time was 4.65 weeks (trimester ), with an average hospital stay of 3.7 days. The most common symptom was flank pain, accused in 6 cases out of which 3 include also fever. Lower and upper urinary tract infections were revealed in 4 cases, with E.Coli as the principal germ involved (0 situations). From the 9 cases included in this study, 6 patients were conservatory treated, while surgical treatment was needed for 3 cases. URS were performed for renal calculi, in 0 cases the complete extraction being possible. Renal drainage was used for 3 patients ( JJ stents and nephrostomy). Conclusion. Renal ultrasonography is the principal diagnosis method in renal colic during pregnancy due to its non-invasive characteristics. Although the conservatory treatment is the first line intention, the endoscopic intervention is the only aproach in complicated cases. A multidisciplinary involvment of obstetrician, urologist and radiologis is needed for correct diagnosis, treatment and follow up in renal colic during pregnancy. nr. / 07 vol 6 Romanian Journal of Urology 49

51 Litiază PM.4.. Factori de risc pentru complicaţiile infecţioase post NLP - analiza retrospectivă pe un an (05) D. Brînzan, T. Constantin,, V. Ambert,, T. Radu,, Y. Salaheddin, V. Voinescu, C. Călin, S. Andrei, D. Damian, M. Niţă, R. Dănău,, B. Braticevici,, V. Jinga, Spitalul Clinic Prof. Dr. Th. Burghele, Bucuresti, România Universitatea de Medicina Carol Davila, Bucuresti, România Risk factors for infectious complications after PNL, a retrospective one year analysis (05) D. Brînzan, T. Constantin,, V. Ambert,, T. Radu,, Y. Salaheddin, V. Voinescu, C. Călin, S. Andrei, D. Damian, M. Niţă, R. Danău,, B. Braticevici,, V. Jinga, Prof. Dr. Th. Burghele Clinical Hospital, Bucharest Carol Davila University of Medicine and Pharmacy, Bucharest, Romania Introducere si obiective. In ciuda eficientei ca procedura terapeutica, nefrolitoomia percutanata (NLP) prezinta un risc mai mare de complicatii comparativ cu alte proceduri endoscopice. Lucrarea isi propune, prin analiza retrospectiva a cazuisticii pe un an, sa stabileasca care sunt factorii de risc pentru aparitia complicatiilor infectioase post NLP Material si metoda. Am analizat retrospectiv 668 interventii de tip NLP efectuate la 588 pacienti in perioada Pentru 55 pacienti s-a efectuat o singura procedura de tip NLP, la 53 pacienti s-a efectuat NLP in timpi, la 6 pacienti in 3 timpi si la 4 pacienti in 4 timpi. S-a urmarit rata complicatiilor infectioase in functie de variabilele: sex, varsta, dimensiunea calculilor, numarul de interventii, prezenta de HN, ITU preoperator. Rezultate. 97(6.5%) pacienti au prezentat complicatii infectioase, 8 (4.76%) dintre acestia dezvoltand ITU asimptomatica postoperator (urocultura preoperator negativa), 48 (8.%) pielonefrita acuta, iar (3.57%) sepsis. Dintre pacientii cu complicatii infectioase, 7 (.07%) au fost de sex feminin (fata de 6 (4.4%) de sex masculin). Legat de numarul de proceduri, dintre pacientii care au prezentat complicatii infectioase, la 3 pacienti s-a efectuat NLP in -4 timpi (comparativ cu 74 cu o singura procedura). 5 dintre pacienti au prezentat urocultura pozitiva la internare, dintre acestia, 48 dezvoltand complicatii infectioase. La pacientii cu calculi > de 3 cm, rata ITU postoperator a fost crescuta comparativ ceilalti pacienti. Prezenta hidronefrozei nu a fost corelata cu un risc mai mare de ITU postoperator. Concluzii. Factorii de risc pentru complicatiile infectioase post NLP sunt reprezentati de sexul feminin, volumul litiazic, numarul necesar de proceduri si prezenta a ITU preoperator. Introduction and objectives: In spite of its efficiency as a therapeutic procedure, PNL is associated with a higher risk of complications compared to other endoscopic procedures. This paper intends to establish the risk factors for PNL infectious complications, through a retrospective analysis of the cases encountered over one year. Material and methods. 668 PNL that were carried out on 588 patients were analyzed during patients only required one procedure, 53 patients required procedures, 6 patients required 3 interventions and 4 patients required 4 interventions. The rate of infectious complications was analyzed in relationship to the variables: age, sex, stone size, number of procedures, the presence of HN and preoperative UTI. Results. 97 (6.5%) patients presented infectious complications. 8 of them (4.76%) developing UTI, 48 (8.%) pyelonephritis, and (3.57%) sepsis. Amongst the patients with infectious complications, 7(.07%) are female (compared to 6 male 4.4%). 3 of the patients with infectious complications underwent -4 PNL procedures (as opposed to 74 patients with one procedure). The rate of postoperative UTI was higher for stone size >3cm. Hydronephrosis was not correlated with a higher risk of developing infectious complications Conclusions. The risk factors for PNL infectious complications are represented by: female sex, stone volume, the number of necessary procedures and the presence of preoperative UTI. 50 Romanian Journal of Urology nr. / 07 vol 6

52 PM.4.3. Litiaza urinară şi sarcina: o provocare terapeutică I.A. Nechifor-Boilă,, A. Oltean, O. Iliuţă, Orsolya Mártha, C. Chibelean Clinica de Urologie, Spitalul Clinic Judeţean Mureş, România Disciplina de Anatomie şi Embriologie, Universitatea de Medicină şi Farmacie Târgu-Mureş, România Stone burden and pregnancy: a therapeutic challenge I.A. Nechifor-Boilă,, A. Oltean, O. Iliuţă, Orsolya Mártha, C. Chibelean Department of Urology, Mureş County Hospital, Romania Department of Anatomy and Embriology, University of Medicine and Pharmacy Târgu-Mureş, Romania Litiază Introducere. Litiaza urinară reprezintă principala cauză urologică de durere abdominală la gravide al cărei tratament este vital pentru evoluţia adecvată a mamei şi fătului. Pe lângă diversele complicaţii urologice posibile, litiaza poate constitui un factor de risc major pentru naşterea prematură sau chiar pentru periclitarea naşterii normale. Scopul lucrării este de a prezenta un caz deosebit de litiază la gravidă ce a fost tratat cu succes în clinica noastră. Materiale şi metode. O pacientă în vârstă de 7 ani, gravidă în 8 săptămâni, s-a prezentat la camera de gardă acuzând colică renală stângă. Ecografic, s-a decelat o ureterohidronefroză stângă de grad III cu suspiciunea de litiază ureterală. După cuantificarea riscului operator, s-a decis efectuarea de ureteroscopie retrogradă (URSR) şi montare de stent autostatic (SA) (pacientă alitiazică postoperator). La patru săptămâni, extragerea stentului s-a efectuat cu dificultate datorită unor încrustaţii severe (cu restanţe intraureterale) ce a necesitat montarea SA permanent. Ulterior au fost necesare multiple înlocuiri de SA, unele cu URSR concomitentă şi extragere de calculi. Rezultate. Prezenţa medie intracorporeală a stentului a fost de 4-5 săptămâni, inferioară recomandărilor date de producător ( an). Înlocuirea SA a fost efectuată datorită apariţiei obstrucţiei ureterale şi a complicaţiilor infecţioase secundare (colică renală recurentă, pielonefrită obstructivă). Pacienta a prezentat infecţie urinară în mod constant, deşi cu etiologii diferite: Proteus, Klebsiella pneumoniae, Pseudomonas Aeruginosa. Naşterea s-a produs în săptămâna a 38-a fără complicaţii. Calculii reziduali au fost extraşi ureteroscopic. Sterilizarea urinii a fost realizată prin tratament antibiotic iar la 3 luni pacienta a fost declarată stone-free. Concluzii. Litiaza urinară şi sarcina pot constitui o asociere morbidă nefastă, al cărei tratament poate fi deosebit de dificil datorită multiplelor restricţii impuse pentru evitarea afectării fătului: terapia adecvată a durerii, interzicerea radiaţiilor ionizante, restricţii privind utilizarea antibioticelor, a anesteziei şi chiar a unor procedee terapeutice (ex. ESWL). Introduction. Urolithiasis is the main cause for urological-related abdominal pain in pregnant women, whose management is vital for the well-being of both mother and fetus. Besides the various urological complications it can determine, lithiasis can be a major risk factor for preterm labor and even alteration of normal labor. We aim to present a particularly challenging case of lithiasis in a pregnant woman that was successfully treated in our department. Methods. A 7-year old pregnant (8 weeks) female patient was referred to our department complaining of severe recurrent left-sided flank pain. Initial assessment revealed a suspicion of ureteral lithiasis with a grade III left-sided ureterohidronefrosis. After risk assessment, the decision for surgical treatment was taken and the patient underwent retrograde ureteroscopy (URSR) with JJ stent insertion (patient was stone-free afterwards). At 4 weeks the stent was removed with difficulty as severe incrustation was present (with residual stone casts within the ureter), with subsequent permanent JJ drainage. Multiple JJ stent changes were performed, some with concomitant URSR and stone extraction. Results. The average JJ stent indwelling time was 4-5 weeks despite their official recommended period ( year duration). Changes were required because of obstruction and subsequent infectious complications (reflux pyelonephritis, recurrent renal colic). Infection status was constant although the germs were different between cultures: Proteus spp., Klebsiella pneumoniae, Pseudomonas Aeruginosa. Delivery occurred uneventfully in the 38th week of gestation. Residual stoned were removed at URSR. Urine was sterilized on antibiotic treatment and the patient was stone free at 3 months. Conclusion. Urolithiasis and pregnancy can be a serious morbid association in young women whose management can be particularly difficult as multiple restrictions have to be applied to avoid fetal involvement: adequate pain management, interdiction for use of ionized radiation, restrictions for antibiotics, analgesics, anesthesia and even therapeutic procedures (e.g., ESWL). nr. / 07 vol 6 Romanian Journal of Urology 5

53 Litiază PM Corelația dintre doza de iradiere și localizarea calculului în timpul ședinței de litotriție extracorporeală A. Brad¹, S. Tătaru¹, N. Szekeres¹, Corina Mateescu¹, A. O. Vida¹, C. Todea,, Orsolya Amota¹, Carmen Simion¹, D. Porav,, Orsolya Martha, Clinica Urologie, Spitalul Clinic Județean Mureș, România Universitatea de Medicină şi Farmacie Târgu Mureș, România The correlation between the dose of irradiation and the location of the calculi during the extracorporeal lithotripsy session A. Brad¹, S. Tătaru¹, N. Szekeres¹, Corina Mateescu¹, A. O. Vida¹, C. Todea,, Orsolya Amota¹, Carmen Simion¹, D. Porav,, Orsolya Martha, Mureş County Clinical Hospital, Urology Clinic, Romania University of Medicine and Pharmacy Târgu-Mureş, Romania Introducere: ESWL a fost introdusă în practica medicală în anul 980, în Germania, fiind un tratament non-invaziv special utilizat în tratamentul litiazei reno-ureterale. Aceasta se practică în mod curent cu focalizare radiologică în două incidențe, menținându-se astfel, prin monitorizare fluoroscopică, calculul în focarul undei de șoc. Astfel, bolnavul fiind expus iradierii, monitorizarea dozelor administrate devine necesară. Scopul acestei lucrări este determina corelația dintre doza de iradiere și localizarea calculului în timpul ședinței de litotriție extracorporeală. Material și metodă: Studiul a fost retrospectiv, pe o perioadă de an ( ianuarie-3 decembrie 05), fiind incluși în studiu un număr de 597 de pacienți, care au beneficiat de ESWL în Clinica Urologie Târgu Mureș. Din totalul pacienților, 300 (50,5 %) au fost de sex masculin și 97 (49,75 %) de sex feminin. Rezultate: Localizarea calculilor la pacienții studiați a fost după cum urmează: calice superior 47 cazuri, calice mijlociu 35 cazuri, calice inferior 60 cazuri, bazinet 93 cazuri, joncțiune pielo-ureterală 9 cazuri, ureter lombar 96 cazuri, ureter iliac 0 cazuri și ureter pelvin 4 cazuri. Doza medie de iradiere în cazuistica noastră a fost: 40,04 µgy pentru calculii situați în calicele superior, 46,5 µgy pentru cei situați în calicele mijlociu, 399,4 µgy pentru cei din calicele inferior, 405,46 µgy pentru calculii bazinetali, 430,03 µgy pentru litiaza din joncțiunea pielo-ureterală, 384,6 µgy pentru calculii din ureterul lombar, 343,6 µgy pentru cei din ureterul iliac și 87,59 µgy în ureterul pelvin. Concluzii: Cu toate că există mici diferențe între doza de iradiere pentru diversele localizări ale calculului, valorile identificate demonstrează în continuare viabilitatea și repetabilitatea litotriției extracorporeale în tratamentul litiazei reno-ureterale la pacienții care se pretează acestui tratament. Introduction: ESWL was introduced into clinical practice in 980 in Germany, as a non-invasive treatment specifically used to treat reno-ureteral stones. Currently the focus of the stone is radiological, in two incidences to maintain, by fluoroscopic monitoring, the stone in the shock wave area. Thus, the patient beeing exposed to radiation, it becomes necessary to monitor the administered dose. The purpose of this paper is to determine the correlation between radiation dose and the location of the calculi during extracorporeal lithotripsy session. Material and methods: The study was retrospective, for a period of one year ( January to 3 December 05). Were included in the study a total of 597 patients who received ESWL in Targu Mures Urology Clinic. Of all patients, 300 (50.5%) were male and 97 (49.75%) female. Results: The location of calculi in studied patients were as follows: upper calyces 47 cases, medium calyces 35 cases, inferior calyces 60 cases, renal pelvis 93 cases, ureteropelvic junction 9 cases, lumbar ureter 96 cases, iliac ureter 0 cases and pelvic ureter 4 cases. The average irradiation dose in our study was: μgy for stones located in the upper calyces, 46.5 μgy the ones located in the middle calyces μgy for inferior calyces, μgy for pelvic calculi, μgy for ureteropelvic stones, μgy for stones in the lumbar ureter, μgy for iliac ureter and μgy in pelvic ureter. Conclusions : Although there are small differences between the dose of radiation to the various locations of the calculi, the identified values further demonstrate the viability and repeatability of extracorporeal lithotripsy in the treatment of reno-ureteral lithiasis, in patients which are suitable for this treatment. 5 Romanian Journal of Urology nr. / 07 vol 6

54 PM.5.. Nefrolitotomia percutanată: avantajele puncţiei biplan V. Cauni, B. Mihai, M. Drăguţescu, I. Buraga, R. Barbilian, J. Desai 3 Secţia de Urologie, Spitalul Clinic Colentina, București, România Secţia de ATI, Spitalul Clinic Colentina, București, România 3 Department of Urology, Samved Hospital, Ahmedabad, India Percutaneous nephrolithotomy: biplanar puncture technique advantages V. Cauni, B. Mihai, M. Drăguţescu, I. Buraga, R. Barbilian, J. Desai 3 Urology Department, Colentina Clinical Hospital, Bucharest, Romania ICU Department, Colentina Clinical Hospital, Bucharest, Romania 3 Department of Urology, Samved Hospital, Ahmedabad, India Litiază Introducere: Scopul acestei lucrari este de a realiza o analiza comparativa intre tehnicile de punctie monoplan si biplan utilizate pentru obtinerea traiectului de nefrostomie in cadrul nefrolitotomiei percutanate. Material şi metodă: Au fost analizate retrospectiv datele a 67 de pacienți diagnosticați cu litiază renalălla care s-a practicat nefrolitotomie percutanată în perioada iunie 06 martie 07. In 8 de cazuri (grup ) a fost folosita tehnica de punctie biplan - imaginea radiologica in cazul acestei tehnici a fost ajustata utilizand proiectii fluoroscopice, una verticala si una de 30 de grade. La 39 de pacienti (grup ) a fost folosita tehnica monoplan - abordarea calicelui s-a realizat dupa injectarea substantei de contrast, fluoroscopul fiind plasat in plan vertical. Majoritatea NLP-urilor au fost realizate pe un singur traiect; in 4 cazuri au fost necesare traiecte de punctie. Au fost analizate caracteristicile pacienţilor, dimensiunea medie a calculilor, timpul operator, complicaţiile intra şi postoperatorii, rata de stone-free. Rezultate: Vârsta medie a pacienților a fost de 5 de ani, timpul operator mediu a fost de 67,5 minute (64,5 minute pentru grupul fata de 70 minute pentru grupul ) iar dimensiunea medie a calculilor a fost de mm (interval 7-48 mm). O sonda JJ a fost montată intraoperator la 4 pacienţi. Niciun pacient nu a prezentat hemoragie semnificativă; 3 pacienti au necesitat transfuzie sanguină. Rata globală de stone-free a fost 88,6% (89% fata de 85%). Complicațiile postoperatorii au fost reprezentate de durere postoperatorie (4,3%), febră (8,%), hematurie (5,8%). Nu au existat diferente semnificative statistic intre cele grupuri in ceea ce priveste complicatiile postoperatorii. Concluzii: Tehnica de punctie biplan pentru nefrolitotomia percutanata se poate realiza in conditii de siguranta si permite accesul sigur la nivelul calicelui dorit. Desi rata de iradiere a chirurgului este mai mare comparativ cu tehnica monoplan obtinerea traiectului se face mai usor in conditiile unei anatomii renale modificate. Introduction: The aim of this paper is to realize a comparative analysis between monoplanar and biplanar puncture techniques used for nephrostomy tract acquired during percutaneous nephrolithotomy. Patients and method: The data of 67 patients diagnosed with renal lithiasis which underwent percutaneous nephrolithotomy between st June 06 st March 07. In 8 cases (group ) biplanar puncture technique was used: the radiology image is adjusted based on different fluoroscopic projections, including vertical and 30 degree positions. In 39 de cases monoplanar technique was used - calyx puncture was performed after the collecting system was visualized with a contrast agent with the C-arm in vertical position. Most PCNL were completed through a single percutaneous tract; in 4 cases tracts were required. The patients characteristics, the mean stone size, the operative time, intra and post-operative complications and the stone free-rate were analysed. Results: The mean age of the patients was 5 years, the mean operative time was 67,5 minutes (64.5 minutes for group vs. 70 minutes for group ) and the mean stone burden was mm (range 7-48 mm). A double JJ stent was placed during surgery in 4 patients. No patient had significant hemorrhage; 3 patients required blood transfusion. The overall stone free rate was 88.6%. The postoperative complications were represented by postoperative pain (4.3%), fever (8.)%, hematuria (5.8%). No statistically significatnt differences between the two groups regarding complications were observed. Conclusions: Biplanar puncture technique for percutaneous nephrolithotomy is safe to use and allows the secure access to the desired calyx. Although the exposure time to radation is higher than monoplanar technique the tract acquiry is easier in cases with modified renal anatomy. nr. / 07 vol 6 Romanian Journal of Urology 53

55 Litiază PM.5.. Nefrolitotomia percutanată: utilizarea acidului tranexamic pentru prevenirea complicaţiilor hemoragice B. Mihai, R. Barbilian, M. Drăguţescu, I. Buraga, V. Cauni Secţia de Urologie, Spitalul Clinic Colentina, București, România Secţia de ATI, Spitalul Clinic Colentina, București, România Percutaneous nephrolithotomy: the use of tranexamic acid for prevention of hemorrhagic complications B. Mihai, R. Barbilian, M. Drăguţescu, I. Buraga, V. Cauni Urology Department, Colentina Clinical Hospital, Bucharest, Romania ICU Department, Colentina Clinical Hospital, Bucharest, Romania Introducere: Nefrolitotomia percutanata este o interventie chirurgicala minim invaziva care poate avea uneori complicatii serioase. Sangerarea intra sau postoperatorie este una dintre complicatiile uneori redutabile asociate acestui tip de interventie chirurgicala. Scopul acestei lucrari este de a evalua siguranta si eficienta acidului tranexamic in reducerea sangerarii la pacientii cu litiaza renala care beneficiaza de nefrolitotomia percutanata. Material şi metodă: Au fost analizate retrospectiv datele a 8 de pacienți diagnosticați cu litiază renală la care s-a practicat nefrolitotomie percutanată în perioada martie 06 martie 07. Raportul de calculi coraliformi fata de cei non-coraliformi a fost de :. Majoritatea NLP-urilor au fost realizate pe un singur traiect; in cazuri au fost necesare traiecte de punctie. Pacientii au fost impartiti in grupuri: 38 (grup ) au primit o doza de g de acid tranexamic cu ora preoperator urmata de 3 doze orale de 500 mg in urmatoarele 4 de ore in timp ce 44 de pacienti (grup ) nu au primit acest tip de medicatie. Datele cilinice ale pacientilor au fost analizate retrospectiv. Rezultate: Vârsta medie a pacienților a fost de 57 de ani, timpul operator mediu a fost de 7,5 minute ( 68 de minute pentru grupul cu acid tranexamic si respectiv 8 de minute pentru grupul control)iar dimensiunea medie a calculilor a fost de 4 mm (interval -59 mm). Rata globală de stone-free a fost 86,5%. Complicațiile postoperatorii au fost reprezentate de durere postoperatorie (6,8%), febră (3,4%), hematurie (5,8%), sepsis ( cazuri -,4%). Scaderea in medie a hemoglobinei in grupul cu acid tranexamic a foat mai mica comparativ cu grupul de control (, g vs,3 g); de asemenea, rata de transfuzie a fost mai mare in grupul de control (5 pacienti vs. pacient). Concluzii: Utilizarea acidului tranexamic ca agent antifibrinolitic in cadrul nefrolitotomie percutanate este o metoda sigura si ieftina asociata cu o reducere semnificativa statistic a sangerarii si a necesitatii de transfuzie sanguina. Introduction: Percutaneous nephrolithotomy is a minimally invasive surgical intervention which can have serious complications. Intra or postoperative blood loss is one of the very serious complications associated with this type of surgical interventions. The aim of this paper is to evaluate the efficiency and safety of tranexamic acid in reducing blood loss in patients with renal lithiasis treated by percutaneous nephrolithotomy. Patients and methods: The data of 8 patients diagnosed with renal lithiasis which underwent percutaneous nephrolithotomy between st March 06 st March 07. The staghorn versus non-staghorn calculi ratio was :. Most PCNL were completed through a single percutaneous tract; in cases tracts were required. The patients were divided in two groups: 38 (group ) received g of tranexamic acid at induction followed by 3 oral doses of 500 mg during 4 hours, while 44 patients (group ) did not receive tranexamic acid. The clinical data of the patients were compared. Results: The mean age of the patients was 57 years, the mean operative time was 7.5 minutes (68 minutes for the tranexamic acid group and 8 minutes for the control group) and the mean stone burden was 4 mm (range 8-59 mm). The overall stone free rate was 86.5%. The postoperative complications were represented by postoperative pain (6.8%), fever (3.4)%, hematuria (5.8%), urinary sepsis ( cases.4%). The mean hemoglobin drop in the tranexamic acid group was significantly lower than that of the control group (. g vs.3 g); also the transfusion rate was higher in the control group (5 patients vs. patient). Conclusions: The use of tranexamic acid as a antifibrinolythic agent in percutaneous nephrolithotomy is safe and cheap and is associated with reduced blood loss and a lower transfusion rate. 54 Romanian Journal of Urology nr. / 07 vol 6

56 PM.5.3. Factori predictivi pentru succesul ureteroscopiei flexibile M. Drăguţescu, B. Mihai, F. Tănase, I. Buraga, R. Barbilian, V. Cauni Secţia de Urologie, Spitalul Clinic Colentina, București, România Secţia de ATI, Spitalul Clinic Colentina, București, România Predictive factors for the outcome of flexible ureteroscopy M. Drăguţescu, B. Mihai, F. Tănase, I. Buraga, R. Barbilian, V. Cauni Urology Department, Colentina Clinical Hospital, Bucharest, Romania ICU Department, Colentina Clinical Hospital, Bucharest, Romania Litiază Introducere: Scopul acestei lucrări este incercare de a identifica factorii preoperatori predictivi pentru succesul ureteroscopiei flexibile ( rata de stone free, numar de proceduri). Material şi metodă: În perioada ianuarie 03 ianuarie 07 un număr de 34 pacienți cu litiază renală au beneficiat de ureteroscopie flexibilă cu litotriție cu laser Ho:YAG : datele clinice ale acestor pacienti au fost analizate retrospectiv. Au fost utilizate 3 tipuri de ureteroscoape flexibile: Storz Flex Xc, Olympus P5 si Olympus P6.Litotriţia a fost realizată cu ajutorul unui laser Ho:YAG Auriga QI de 30 W și a unui laser Ho:YAG Storz Calculase II de 0W. 6% din pacienti au avut sonda JJ montata preoperator. Teaca de acces ureteral de 4 Fr a fost folosită în 5,5% din cazuri. În toate cazurile la sfârşitul intervenţiei chirurgicale a fost montată o sondă JJ. Rezultate: Vârsta medie a pacienților a fost de 5 de ani, timpul operator mediu a fost de 7,5 minute iar dimensiunea medie a calculilor a fost de 3mm (interval 4-8 mm)timpul operator mediu a fost 7,5 de minute (interval 4 6 minute). Rata stone-free imediată a fost apreciată a doua zi postoperator prin ecografie abdominală si radiografie renală simplă şi a fost 74,3% (4 de pacienţi). Rata de stone free la lună de zile a fost apreciată prin ecografie abdominală, urografie intravenoasă sau tomografie computerizată şi a fost de 78,3% (54 de pacienţi). Complicațiile postoperatorii au fost reprezentate de durere postintervențională (7,6%) febră (,9%), hematurie (5,7%) și sepsis Introduction: The aim of this paper is an assay to identify the perioperative predictive factors for the outcome of flexible ureteroscopy (F-URS) ( the stone free, number of procedures). Patients and methods: Between st January 03 st January 07, 34 patients diagnosed with renal lithiasis underwent flexible ureteroscopy with Ho-YAG lithotripsy: the clinical data of those patients were analysed. Three types of flexible ureteroscopes were used - Storz Flex Xc, Olympus P5 and Olympus P6. Lithotripsy was performed using a 30 W Ho:YAG Auriga laser and a 0W Ho:YAG Storz Calculase II laser. 6% of patients had a double J stent inserted before surgery. An ureteral access sheath of 4 Fr was utilised in 5.5% cases. In all cases a double J ureteral stent was placed at the end of surgery. Results: The mean age of the patients was 5 years, the mean operative time was 7.5 minutes and the mean stone burden was 3 mm (range 4-8 mm). The immediate stone-free rate was determined in the second postoperative day by abdominal ultrasound or plain renal X-ray and was 75.5% (8 patients). The one month stone free rate was determined by abdominal ultrasound, intravenous urography or computed tomography and was 78.3% (4 patients).the postoperative complications were represented by postprocedural pain (7.6%), fever (.9%), hematuria (5.7%) and urinary sepsis (.54% - 5 cases managed in a conservative manner). The analysed predictive factors were age, stone size, stone site, double J stent placement. Stone nr. / 07 vol 6 Romanian Journal of Urology 55

57 Litiază urinar (,54% - 5 cazuri rezolvate conservator). Au fost luati in considerare ca si factori predictivi varsta, dimensiunea calculului, localizarea acestuia, prezenta sondei double J preoperator. Dimensiunea calculului a influentat semnificativ rata de stone free ( 9 % pentru calculi sub 0mm si respectiv 6% pentru calculi > 5 mm) si numarul de proceduri efectuate (4 URS-F second look pentru calculi >0 mm si respectiv pentru calculi <0 mm). Rata de stone free a variat si in functie de localizarea calculului ( 89 % calice superior, 86 % calice mijlociu si respectiv 7% pentru calice inferior). Pacientii cu sonde JJ montate preoperator au avut o rata de stone free mai buna comparativ cu pacientii nestentati (86% vs 5 %). Concluzii: Ureteroscopia flexibilă este o metodă eficientă în tratamentul calculilor renali cu o rată de stone-free comparabilă cu nefrolitotomia percutanată. Dimensiunea si localizarea calculilor precum si prezenta sondei double J preoperator sunt factori importanti predictivi pentru succesul acestui tip de interventie chirurgicala. size influenced the stone free rate (9 % for stones < 0 mm and 6% for stones > 5 mm) and the number of procedures (4 second look F-URS for calculi >0 mm and just for calculi <0 mm). The stone free rate was modified by stone location (89% superior calyx, 86% middle calyx and 7% for inferior calyx). The patients with double J stents placed before surgery had a higher stone free stone than unstented patients (86% vs 5 %). Conclusions: Flexible ureteroscopy is an efficient method in the treatment of renal calculi with a stone free rate that can be compared with percutaneous nephrolithotomy. Size and stone location and double J stent presence are important predictive factors for the succes of this kind of surgery. 56 Romanian Journal of Urology nr. / 07 vol 6

58 PM.5.4. Complicaţiile hemoragice post NLP în Secţia de Urologie a Spitalului Clinic Colentina V. Cauni, A. Chuaibi, F. Tănase, B. Mihai, M. Drăguţescu, R. Barbilian, I. Buraga Secţia de Urologie, Spitalul Clinic Colentina, București, România Secţia de ATI, Spitalul Clinic Colentina, București, România Bleeding complications after PCNL in Urology Department of Colentina Clinical Hospital V. Cauni, A. Chuaibi, F. Tănase, B. Mihai, M. Drăguţescu, R. Barbilian, I. Buraga Urology Department, Colentina Clinical Hospital, Bucharest, Romania ICU Department, Colentina Clinical Hospital, Bucharest, Romania Litiază Introducere: Hemoragia severă sau persistentă este o complicatie rara a nefrolitotomiei percutanate care poate necesita un tratament intervențional. Obiectivul nostru a fost evaluarea riscului hemoragic post nefrolitotomie percutanata si managementul acestei complicatii la pacientii tratati in sectia de Urologie a Spitalului Clinic Colentina. Materiale și metode: Am analizat retrospectiv datele a 47 de pacienți la care s-a practicat nefrolitotomie percutanata in perioada iunie 0 martie 07. Au fost înregistrate caracteristicile pacientilor, complicatiile hemoragice postoperatorii si tratamentul acestora. Am raportat incidența, modalitatea de tratament și rezultatele clinice. Rezultate: Repartiția pe sexe a fost de 54 (53,8%) bărbați și 8 (46,%) femei. Vârsta medie a fost de 5,9 ani. 63 (55,7%) de pacienti au prezentat litiaza renala dreapta iar 09 (44,3%) pacienti litiaza renala stangă. 96 (0,3%) de pacienti au avut litiaza coraliforma. Scaderea medie a hemoglobinei a fost de,73 g/dl in prima zi postoperator. Din cei 47 de pacienti, 49 (0,4%) au prezentat hemoragie ce a necesitat transfuzii. In 5 (%) cazuri s-a practicat embolizare arteriala supraselectiva cu rezultate favorabile in 4 cazuri. La pacienti s-a practicat nefrectomie de hemostaza ( caz la care sângerarea a persistat după embolizare si un alt caz care a prezentat soc hemoragic ce a nu raspuns la reechilibrare la ore post NLP). Concluzii: Pacienții cu hematurie severa și intermitenta trebuie monitorizați atent, în cazul unui necesar crescut de transfuzii, embolizarea supraselectiva fiind o solutie eficienta. Desi embolizarea supraselectiva este o tehnica minim invaziva de electie, nefrectomia de urgenta ramane o solutie in cazurile de soc hemoragic sever ce nu raspund la manevrele de reechilibrare hemodinamica. Objective: Severe or persistent bleeding is a rare complication of percutaneous nephrolithotomy which may require interventional treatment. Our objective was to assess the risk of hemorrhage after PCNL and the complications management in the Urology Department of Colentina Clinical Hospital. Methods: We retrospectively analyzed the data of 47 patients who underwent percutaneous nephrolithotomy between June 0 and March 07. We evaluated patients characteristics, postoperative bleeding complications and their management. We reported incidence, treatment modality and clinical outcomes. Results: Gender distribution was 54 (53.8%) men and 8 (46.%) women. The average age was 5.9 years. 63 (55.7%) patients had right renal stones and 09 (44.3%) had left renal stone. 96 (0.3%) patients had staghorn stones. Mean decrease in hemoglobin was.43 g/dl in the first postoperative day. Of the 47 patients, 49 (0.4%) had bleeding that required transfusions. In 5 (%) cases arterial embolization was required that was efficient in 4 cases. In patients, nephrectomy was practiced (in one case the bleeding persisted after embolization and in another it was practiced hours post PCNL for unresponsive hemorrhagic shock). Conclusions: Patients with severe and intermittent hematuria should be closely monitored and in case of increased need for transfusions, arterial embolization is an effective solution. Although arterial embolization is an effective minimally invasive technique, emergency nephrectomy remains a solution in cases of unresponsive hemorrhagic shock. nr. / 07 vol 6 Romanian Journal of Urology 57

59 Litiază PM.5.5. Abordul percutanat al litiazei coraliforme, utilizarea a două mandrene - măsură obligatorie de siguranță caz clinic B. Buhaș, Daniela Jovrea, C. Buzlea, K. Nacer, D. Grumeza, Gh. Bumbu Clinica Urologie, Spitalul Clinic Județean de Urgență Oradea, România The percutaneous approach of staghorn stones, the use of two mandrels - a mandatory safety measure clinical case B. Buhaș, Daniela Jovrea, C. Buzlea, K. Nacer, D. Grumeza, Gh. Bumbu Urology Department, Oradea Emergency Clinical Hospital, Romania Introducere: Nefrolitotomia percutanată (NLP) este una din procedurile minim invazive de tratament a calculilor bazinetali voluminoși (peste cm) și a calculilor multipli inclavați în joncțiunea pieloureterală (JPU). Datorită îmbunătățirilor în tehnică și echipament NLP este considerată o opțiune sigură de tratament cu o incidență scăzută a complicațiilor. Calculii renali voluminoși beneficiază de tratament multi-modal sandwich terapie asociind în plus ESWL și Ureteroscopie flexibilă. Material şi metodă: Prezentăm cazuri, ambele diagnosticate cu litiază renală. În primul caz calculul este situat la nivel renal drept, formă compusă cu localizare bazinetală, prelungire în tija calicelui superior și inferior având dimensiuni de 6/4 cm, inclavat in JPU. În al doilea caz calculul este situat la nivel renal stâng în bazinet, calice inferior și mijlociu cu dimensiuni de 4/4 cm. În ambele situații diagnosticul de certitudine a fost stabilit paraclinic: ecografie renală, radiografie simplă și urografie. În ambele cazuri s-a efectuat NLP în pronație cu energie ultrasonică iar la pacientul cu calcul de 6/4 cm a fost necesară o reintervenție cu laser pentru calculul migrat in tija calicelui superior. Rezultate: În ambele cazuri s-a extras mai mult de 75% din volumul total al calculului cu eliberarea bazinetului și remisia hidronefrozei, restanțele urmând a fi abordate într-un timp ulterior prin metode minim invazive. Concluzii: Dificultatea dată de volumul mare și localizarea calculilor poate fi depășită prin măsuri de siguranță suplimentare luate intraoperator. Utilizarea a două mandrene în ambele cazuri reprezintă soluția salvatoare pentru incidentele inerente care pot apărea. Introduction: Percutaneous Nephrolithotomy (PCNL) is one of the minimally invasive treatment procedures of big pelvic stones (over cm) and multiple stones in ureteropelvic junction (UPJ). Due to improvements in technique and equipment, PCNL is considered a safe treatment option with a low incidence of complications. Large volumetric renal stone benefit from multi-modal treatment - sandwich therapy - additionally associating ESWL and Flexible Ureteroscopy. Material and method: We present two cases, both diagnosed with renal stones. In the first case, the stone is situated in the right kidney, a complex form with a basal location, an extension in the upper and lower calyx with 6/4 cm in size, engraved in the UPJ. In the second case, the stone is located in the pelvis of the left kidney with extension in the lower and middle calyx and 4/4 cm in size. In both situations the diagnostic of certainty was established paraclinical: renal ultrasound, simple radiography and urography. In both cases, PCNL was performed in pronation with ultrasonic energy but for the patient with 6/4 cm stone a laser reintervention was required for a migrated stone in the superior calyx. Results: In both cases, the complete stone free rate was above 75% with the release of the renal pelvis and with remission of hydronephrosis. The remaining stones wore treated afterword by minimally invasive methods. Conclusions: The difficulty of high volume and location of renal stones can be overcome by additional safety measures taken intraoperatively. The use of two mandrels in both cases is the saving solution for incidents that may appear. 58 Romanian Journal of Urology nr. / 07 vol 6

60 PM.5.6. Calcul vezical cu alură coraliformă rezolvare endoscopică O. Ferician, Adela Ferician, Sandra Marţiş, R. Bardan, A. Cumpănaş Clinica Urologică Timișoara, România Staghorn-like bladder stone endoscopic management O. Ferician, Adela Ferician, Sandra Marţiş, R. Bardan, A. Cumpănaş Department of Urology, Timișoara, Romania Litiază Introducere. Pacientă în vârstă de 59 de ani, fără istoric urologic, se prezintă în clinica noastră acuzând simptome urinare joase de aproximativ 6 luni de zile, care s-au accentuat în ultima perioadă. S-au efectuat investigații imagistice, în prima etapă ultrasonografie abdominală, apoi computer tomografie cu substanță de contrast, care au decelat un calcul cu alură coraliformă la nivelul vezicii urinare de 30/30 mm, cu o prelungire la nivelul ureterului drept de 50/5 mm, cu ureterohidronefroză dreaptă secundară gradul II. Material și metode. Pacienta a fost internată în Clinica Urologică Timișoara. Prima etapă a tratamentului chirurgical a constat în litotriția mecanică a piesei intravezicale cu cistolitotritorul Punch și montarea retrogradă a unui stent ureteral JJ la nivelul ureterului drept. A doua etapă a tratamentului a constat în litotriția laser a piesei ureterale (fragment de 30mm restant după prima intervenție) prin intermediul ureteroscopiei semirigide și plasarea unui stent ureteral JJ la sfârșitul intervenției. Rezultate și concluzii. Pacienta a fost externată cu stare generală foarte bună, cu remiterea simptomatologiei și a ureterohidronefrozei drepte, fără fragmente reziduale. În concluzie, tratamentul endoscopic, prin diferite proceduri combinate, este fezabil, chiar și în cazul unor calculi de mari dimensiuni, înlocuind cu succes tratamentul chirurgical clasic. Introduction. A 59-year old female patient, with no previous urological history, has visited our Clinic complaining of lower urinary tract symptoms for about 6 months, which were worsened recently. Imaging investigations were conducted: in the first stage, abdominal ultrasound, and thereafter computed tomography with contrast, which have shown a staghorn-like bladder stone of 30/30 mm, with an extension in the right ureter of 50/5 mm, with right secondary level II ureterohydronephrosis. Material and methods. The patient was admitted in the Department of Urology in Timișoara. The first stage of surgery consisted of mechanical lithotripsy of the bladder part of the stone using a Punch lithotripter, followed by the mounting of a retrograde ureteral JJ stent in the right ureter. The second stage of treatment consisted of laser lithotripsy of the ureteral part of the stone (30mm fragment remaining after the first intervention) through semi-rigid ureteroscopy and JJ ureteral stent placement at the end of the procedure. Results and conclusions. The patient was discharged in a very good overall condition, with remission of symptoms and right ureterohydronephrosis, without residual fragments. In conclusion, multimodal endoscopic treatment is feasible, even in the case of large bladder stones, and successfully replaces the classical surgical treatment. nr. / 07 vol 6 Romanian Journal of Urology 59

61 Litiază PM.5.7. Nefrolitotomia percutanată în doi timpi avantaje şi costuri Multiple session percutaneous nephrolithotomy benefits and costs R. Andriciuc,, C. Ristescu, I. Tomac, R. Andriciuc,, C. Ristescu, I. Tomac, D. Puia,, C. Pricop, D. Puia,, C. Pricop, ¹ Clinica de Urologie și Transplant Renal, ¹ Urology and Renal Transplant Clinic, Dr. C.I. Spitalul Clinic Dr. C.I. Parhon, Iași, România Parhon Clinical Hospital, Iași, Romania ² Universitatea de Medicină și Farmacie ² University of Medicine and Pharmacy Gr. T. Gr. T. Popa, Iași, România Popa, Iași, Romania Introducere: Nefrolitotomia percutanata(nlp) este o metoda deja consacrata de tratament a litiazei pielocaliceale cu dimensiuni mai mari de cm. Calculii cu o configuratie aparte pot impune efectuarea interventiei in mai multi timpi pentru a elimina cat mai mult din masa litiazica. Material si metoda: Am evaluat retrospectiv pacientii internati in Clinica de Urologie si Transplant Renal din Iasi in perioada la care s-a practicat NLP cu scopul de a evalua riscurile, complicatiile, beneficiile cat si costurile practicarii NLP in doi sau mai multi timpi. Rezultate: Au fost inclusi in studiu 306 pacienti, cu varsta medie de 5.89ani. La 73 pacienti s-a efectuat NLP in timpi, la 5 fiind necesar si un al treilea timp. Costurile medii au fost semnificativ mai mari in grupul de pacienti la care s-a efectuat NLP in timpi (NLP-II) (497RON vs 897RON). Complicatiile din clasa Clavien I, au fost intalnite mai frecvent in grupul cu NLP-II (38.46% vs 8.08%). Complicatiile Clavien II au fost de asemenea mai frecvente in grupul cu NLP-II (6.9% vs.8%). Clavien IIIb au fost mai frecvente in grupul NLP II (7.4% vs 8.97%) insa diferenta a fost minima.nu s-au intalnit complicatii in acesti ani din grupul IIIb sau V (deces). Cu toate acestea rata de stone-free la NLP II comparativ cu NLP I a fost mai mica (68.4% vs 46.5%). Concluzii: Efectuarea unui timp suplimentar aduce dupa sine costuri de spitalizare mai ridicate, dar pe de alta parte complicatiile interventiei nu sunt crescute semnificativ. In ciuda faptului ca rata de stone-free este semnificativ mai mica in cazul NLP-II, lucru datorat cazurilor mai complexe ce au necesitat mai multi timpi operatori, nefrolitotomia percutanata efectuata in mai multi timpi este o metoda sigura pentru pacient insa cu dezavantaje care impun o analiza atenta si o informare corecta a pacientului. Introduction: Percutaneous nephrolithotomy (PCNL) is a well-established method of treatment for kidney stones larger than cm. Stones with a special configuration may require multiple sessions in order to remove as much as possible the lithiasis mass. Methods: We evaluated retrospectively patients hospitalized in the Urology and Renal Transplant Clinic from Iasi between who underwent PCNL in order to assess the risks, complications, costs and benefits of PCNL practice in two or more operative sessions. Results: There were 306 patients included in the study, with a mean age of 5.89 years old. In 73 patients was performed PCNL with sessions (PCNL-II), 5 of them required a third operative session. Average costs were significantly higher in the group of patients that was conducted PCNL-II (497 RON vs. 897 RON). Clavien grade I complications were encountered more frequently in the PCNL-II (38.46% vs. 8.08%). Clavien II complications were also more common in the group with PCNL-II (6.9% vs..8%). Clavien IIIb was more common in PNL II group (7.4% vs. 8.97%) but the difference was minimal. There were no groups with IIIb or V (death) degree complications in the study. However, the stone-free rate in PCNL-II group was lower than PCNL-I group (68.4% vs. 46.5%). Conclusions: Making extra operative sessions brings higher costs of hospitalization; on the other hand there are no significantly increased surgery complications. Despite the fact that the stone-free rate is significantly lower in the case of PCNL-II, which is due to more complex cases that required more operative sessions, percutaneous nephrolithotomy performed in more operative sessions is a reliable method but with disadvantages that require careful consideration and correct patient information and consent. 60 Romanian Journal of Urology nr. / 07 vol 6

62 PM.5.8. Iradierea pacientului: este un criteriu de care ținem seama atunci când decidem strategia terapeutică în litiază? A. Miron,, C. Pricop, ¹ Clinica de Urologie și Transplant Renal, Spitalul Clinic Dr. C.I. Parhon, Iași, România ² Universitatea de Medicină și Farmacie Gr. T. Popa, Iași, România Should we consider patient irradiation when deciding treatment strategy for renal stones? A. Miron,, C. Pricop, Clinic of Urology and Renal Transplantation, Clinical Hospital Dr. C.I. Parhon, Iasi, Romania ² University of Medicine and Pharmacy Gr. T. Popa, Iasi, Romania Litiază Introducere: Pentru tratamentul calculilor ureterali putem utiliza fie URS fie ESWL. Expunerea la radiatii in timpul acestor doua proceduri poate sa reprezinte un criteriu pe care sa-l luam in considerare in momentul in care stabilim startegia terapeutica pentru litiaza renala. Materiale si metoda: Am evaluat 87 de pacienti internati in Clinica de Urologie Iasi intre to pentru litiaza uteterala lombara si plevina. Am comparat dozele emise de floroscop in timpul celor doua proceduri. Am impartit pacientii in doua grupuri in functie de localizarea calculului: calcul ureteral lombar si calcul ureteral pelvin dar si in functie de tratamentul aplicat: URS si ESWL. Rezultate: Din totalul de 87 de pacienti la 4 s-a efectuat ESWL iar la restul de 46 de pacienti s-a practicat URS. Dintre pacientii inclusi in studiu 53 erau barbati si 34 erau femei. Pacientii la care s-a practicat ESWL pentru calcul ureteral lombar au fost expus la radiatii ionizante cuprinse intre 54cGycm-890cGycm iar cei cu calcul ureteral pelvin au primit intre cgycm--90cgycm. In grupul pacientilor la care s-a efectuat URS pentru calcul ureteral lombar doza de radiatii a fost intre 00cGycm-304cGycm, in timp ce doza pentru calcul ureteral pelvin a fost de 66cGycm-765cGycm. Complicatiile aprute in cursul celor doua interventii au post putine, 5 dintre pacientii la care s-a practicat ESWL au declarant durere in cursul procedurii, iar la trei dintre pacientii la care s-a practicat URS s-au obiectivat stenoze ureterale fapt care a dus la cresterea timpului operator in aceste cazuri dar si la cresterea dozelor de radiatii emise in cursul acestor proceduri. Concluzii: Ambele metode folosesc razele X pentru detectia calculilor, fragmentarea acestora dar si pentru monitorizarea ulterioara a pacientilor cu litiaza, de aceea este importanta doza de radiatii la care sunt expusi acesti pacienti. Introduction: For the treatment of ureteric stones we can use either URS or ESWL. Radiation exposure during this treatment may represent a criterion to be taken into consideration when establishing the therapeutic strategy. The aim of this study was to evaluate whether the two procedures are preferably considering the use of X-rays for the management of urinary lithiasis. Materials and methods: We evaluated 87 patients admitted to Department of Urology in Iaşi from to for lumbar or pelvic ureteral lithiasis. We compared the radiation dose recorded by the fluoroscopy device. We divided the patients into two groups: those with lumbar ureteral stones and those with pelvic ureteral stones and also two groups: those to which we performed ESWL and those to which we performed URS. Results: From the total of 87 patients, in 4 of them we performed ESWL and the rest of 46 underwent URS. In terms of gender distribution this study comprised of 53 men and 34 women. Patients who underwent ESWL for lumbar ureteral lithiasis were exposed to an ionizing radiation dose between 54cGycm-890cGycm, while for those who were treated for pelvic ureteral lithiasis, the received dose was between cgycm--90cgycm. In the URS group for lumbar ureteral lithiasis the radiation dose was between 00cGycm-304cGycm, while patients with pelvic ureteral lithiasis received a dose between 66cGycm-765cGycm. The complication rate was low: in the ESWL group was pain (5 patients) and in the URSR group was ureteral stricture (3 patients) which extended the time of the procedures and rise the radiation dose. Only one patient suffered stein strasse. Conclusions: We discuss separately the issue of patient irradiation during the procedure; both methods using X-rays for stone detection and fragmentation monitoring patients with lithiasis are exposed to radiation for both diagnostic and therapeutic purposes. nr. / 07 vol 6 Romanian Journal of Urology 6

63 Litiază PM.5.9. Litiaza vezicală gigant la femei prezentare de caz M. Stan,, I. Iorga,, F. Voinea, Clinica de Urologie, Spitalul Clinic Județean de Urgență Sf. Apostol Andrei Constanța, România Universitatea Ovidius din Constanța, România Giant urinary bladder lithiasis Case presentation M. Stan,, I. Iorga,, F. Voinea, County Emergency Clinical Hospital Sf. Apostol Andrei Constanta, Romania Ovidius University Constanta, Romania Introducere: Litiaza vezicală reprezintă aproximativ 5% din litiaza tractului urinar. În general, acestea se formează prin obstrucția colului vezical de cauze multiple, infecții urinare asociate cu vezică neurogenă, sau obiecte străine intravezicale. Acestea sunt mai frecvente la bărbați decât la femei. Material și metodă: Pacienta P.A. în vârstă de 56 de ani s-a prezentat cu dureri la nivel pelvin și simptomatologie urinară joasă, constând în :imperiozitate mictionala, disurie, hematurie macroscopică. La admisie, examenul echografic decelează o formațiune hiperecogenă de ~6/5/6 cm la nivelul vezicii urinare (posibil calcul vezical), ce mulează peretele acesteia. Examenul clinic: Formațiune dură, palpabilă în hipogastru. În urma tomografiei computerizate se confirmă diagnosticul de litiază vezicală (Calcul de aproximativ 64/58 mm). S-a decis intervenția chirurgicală endoscopică, practicându-se Litotritie balistică (Nefroscop) și Litotritie Punch, cu extracția în totalitate a calculului în ședință unică, în mediu Glicină 0gr-Manitol 0gr (%+%) soluție urologică osmolaritate 88,mOsm/L ph 5,7. Rezultate: La suprimarea sondei uretrovezicale 7 zile postoperator, pacienta prezintă micțiuni spontane, cu reziduu vezical postmicțional de aproximativ 0 ml. Ecografia de control la 4 zile nu decelează prezența de calculi vezicali. Examenul fragmentelor calcare relevă calcul struvit (fosfat amoniaco-magnezian). Concluzii: Litotritia transuretrala a litiazei vezicale utilizând un nefroscop este o metodă sigură și eficientă, fără a crește rata morbidității. Utilizarea nefroscopului în litotritia vezicală, poate duce la dispariția cistolitotomiei. Introduction: Urinary bladder stones comprise approximately 5% of the urinary tract lithiasis. Generally, these are formed by bladder neck obstruction of multiple causes, urinary infections associated with neurogenic bladder, or foreign intravesical objects. These are more common in men than in women. Materials and methods: Patient P.A. aged 56 years experienced pelvic pain and lower urinary tract symptoms, consisting of: urgency, dysuria, macroscopic hematuria. Upon admission, the echographic exam reveals a hyperecogenic formation of ~ 6/5/6 cm in the bladder (possibly vesical calculus) that comes intimately to the bladder wall. Clinical Examination: hard, hypogastric palpable mass. Computed tomography confirms the diagnosis of bladder lithias (Calculus of approximately 64/58 mm). Endoscopic surgical intervention was decided, using ballistic lithotripsy (Nefroscope) and Punch lithotripsy, with the complete extraction of the calculus in a single session using Glycine 0gr-Mannitol 0gr (% + %) osmolarity solution 88.mOsm / L Ph 5.7. Results: Upon suppression of the urethral catheter after 7 days postoperatively, the patient presented spontaneous micturitions with approximately 0 ml left in the bladder after a complete void. Ultrasound examination at 4 days does not detect the presence of bladder calculi. Examination of limestone fragments reveals struvite stone (ammonia-magnesium phosphate). Conclusions: Transurethral lithotrisis of vesicular lithiasis using a nephroscope is a safe and effective method, without increasing the rate of morbidity. The use of nephroscope in bladder lithotripsy may lead to the disappearance of cistolithotomy. 6 Romanian Journal of Urology nr. / 07 vol 6

64 PM.5.0. NLP şi Mini NLP la pacientul pediatric N. Grigore, A. Haşegan Clinica de Urologie, Facultatea de Medicină Sibiu, România Mini-PCNL and PCNL in pediatric patients N. Grigore, A. Haşegan Urology Clinic, Faculty of Medicine Sibiu, Romania Litiază Introducere: Litiaza renală la copil are o incidență în creștere în tările dezvoltate, cu risc mare de recurență. Se asociază cu infecții urinare, malformații ale aparatului excretor renal și tulburări metabolice. Opțiunile de tratament sunt: litotriție extracorporeală (ESWL), nefrolitotomie percutanată (NLP și mini-nlp), chirurgie retrogradă intrarenală și chirurgia deschisă. Experiența acumulată în NLP și Mini-NLP la adult ne-a determinat să folosim aceste tehnici în tratamentul litiazei renoureterale la copil. Nefrolitotomia percutanată (NLP) reprezintă o opțiune fezabilă pentru pietre între - cm și tratamentul de elecție pentru calculii renali mai mari de cm. Mini-perc sau mini-nlp a fost dezvoltat pentru a reduce leziunile renale potențiale asociate nefrolitotomie percutanate standard, durerea postoperatorie şi reducerea morbiditătii asociate instrumentarului mai mare, cum ar fi sângerarea intra și postoperatorie. Scopul lucrării este de a analiza eficacitatea și siguranța NLP și mini NLP la copil. Material şi metodă: Am analizat prospectiv pacienți ( unități renale) care au fost beneficiat de NLP și Mini-NLP pentru litiază renală, în perioada ianuarie 04 - martie 07. Vârsta medie a pacienților a fost 5,6 ani (între -7). Repartiția pe sexe: 5 fete (4,6%) și 7 băieți (58,5 %). Diagnosticul a fost stabilit prin: examen clinic, examene de laborator, examen ecografic, urografie intravenoasa. Litiază renală unică < cm a fost prezentă la 3 p, litiază renală multiplă <cm la 4 p, aceștia beneficiind de Mini-NLP, litiază coraliformă la 5p la care s-a practicat NLP. Instrumentar operator: nefroscop Stortz, ureteroscop semirigid Stortz 9.5 Fr, teacă de acces renal 4 Fr, fragmentarea calculului cu ultrasunete cu Calcuson Storz. Perioada de urmărire a fost de luni (media -8 luni). Introduction: The Kidney stones in childhood has an increasing incidence in developed countries with high risk of recurrence. It is associated with urinary tract infection, renal excretory malformations and metabolic disorders. Treatment options are: extracorporeal lithotripsy (ESWL), percutaneous nephrolitotomy (PCNL mini-pcnl), retrograde intrarenal surgery and open surgery. Experience in PCNL and mini- PCNL at the adult patients lead us to use these techniques in the treatment reno-ureterale stones at the children. Percutaneous nephrolithotomy (PCNL) is a feasible treatment option for the stones between - cm and the treatment of choice for renal stones larger than cm. Mini-perc or mini- PCNL was developed to reduce the potential kidney damage related to the standard percutaneous nephrolithotomy (PCNL), postoperative pain and decreasing the morbidity associated with larger instruments, such as intra- and postoperative bleeding. The purpose of this paper is to analyze the efficacy and safety of PCNL and mini- PCNL in pediatric patients. Methods: We prospectively analyzed patients ( renal units) which received Mini-PCNL and PCNL for kidney stones in the period January 04 - March 07. The mean age of patients was 5.6 years (between - 7). Gender distribution: five girls (4.6%) and 7 boys (58.5%). The diagnosis was established by clinical examination, laboratory tests, ultrasound, intravenous urography. Mini-PCNL was performed at 3 p (single stones < cm), multiple urolithiasis < cm - 4 p, PCNL in 5 p -coraliform stones. Surgical instruments: nephroscope Stortz 6 Fr., Stortz semirigid ureteroscope 9.5 Fr, renal access sheath 4 Fr, fragmentation stone with ultrasonic Calcuson Storz. Follow-up period was months (average -8 months). nr. / 07 vol 6 Romanian Journal of Urology 63

65 Litiază Rezultate: NLP s-a efectuat la 5 pacienți și Mini-NLP la 7 p. Toți pacienții au fost poziționați în decubit ventral sub anestezie generală cu intubație orotraheală. Din pacienții cu Mini-NLP. p (6,6 % ) au fost stentless tubeless și 5 p tubeless. Postoperator suprimarea sondei vezicale în prima zi și ablația nefrostomei în ziua postoperator. Sângerarea intraoperatorie și postoperatorie a fost minimă, fără a fi nevoie de transfuzie. Durata medie a procedurii a fost de 45 minute (6-90 minute). Rata de stone-free a fost de 00%.Complicații postoperatorii (infecție urinară, dureri)(clavien Grade ) au fost rezolvate conservator. Valoarea medie a spitalizării a fost de 3,5 zile (cu o medie între 3-6 zile). Concluzii: NLP și Mini-NLP sunt o opțiune terapeutică fezabilă în tratamentul litiazei renale la pacientul pediatric cu rata de stone free de 00%. Rata de succes depinde de experiența chirurgului în chirurgia endourologică. Results: PCNL was performed at 5 patients and Mini- PCNL at 7 p. All patients were in the prone position under general anesthesia with endotracheal intubation. For patients with Mini-PCNL p (6.6%) were stentless tubeless and 5 p tubeless. Suppression of urinary catheter in first day and nephrostomy ablation in day after surgery. Mean hospital stay was 3.5 days (average 3-6 days). Intraoperative and postoperative bleeding was minimal, without the need of transfusion. The mean duration of the procedure was 45 minutes (6-90 minutes). Stone-free rate was 00%. Postoperative complications (urinary tract infection, pain) (Clavien grade ) were resolved conservatively. Conclusions: PCNL and Mini-PCNL is a feasible therapeutic option in the treatment of urolithiasis in pediatric patients with stone free rate of 00%. The success rate depends on the surgeon experience in endourology surgery. 64 Romanian Journal of Urology nr. / 07 vol 6

66 PM.5.. Calcul ureteral lombar, tratament multimodal - Caz clinic M. Guliciuc, R. Andrei, C. Ghilic, M. Marinescu, I. Filip, A. Grecu Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Galaţi, România Spitalul Judeţean de Urgenţă Brăila, România Lumbar ureteral calculi, multimodal treatment - Case report M. Guliciuc, R. Andrei, C. Ghilic, M. Marinescu, I. Filip, A. Grecu Galaţi Urgency Clinical Hospital, Romania Brăila Urgency County Hospital, Romania Litiază Introducere: Tratamentul endourologic al calculului ureteral lombar superior reprezinta o provocare: de la by-pass-arile dificile, la abordul ureteroscopic per primam cu riscurile aferente, pana la drenajul renal percutanat. Material si metoda: Pacientul A.I. in varsta de 58 de ani se prezinta in serviciul nostru acuzand dureri lombare stg cu caracter colicativ, intermitent cu debut de aproximativ 6 luni.examenul ecografic si urografia stabilesc diagnosticul de calcul ureteral lombar superior stang, ureterohidronefroza stanga secundara. Dupa o pregatire corespunzatoare, sub rahianestezie, se intervine endourologic si se tenteaza drenaj ureteral intern, dar stenoza angulara adiacenta calculului nu poate fi depasita. Se decide montare de nefrostomie percutanata a minima 8 Ch. sub control ecografic si fluoroscopic transpapilar calice inferior posterior. RRVS practicata in prima zi postoperator evidentiaza migrarea formatiunii litiazice la nivelul calicelui inferior. Se practica ESWL,ce reuseste fragmentarea satisfacatoarea a calculului. Se reintervine endourologic, se monteaza drenaj ureteral intern pentru a evita formarea fistulei si se suprima sonda de nefrostomie. Rezultat: Dupa suprimarea stentului ureteral pacientul elimina spontan fragmentele litiazice rezultate, caracterul stone free fiind confirmat de RRVS. Concluzii: Tratamentul multimodal endourologic, percutantat si ESWL al calculului ureteral reprezinta o alternativa moderna pentru ureterolitotomie. Introduction. Endourologic treatment of the upper lumbar ureteral calculi represents a challenge including difficult bypassing, per primam uretheroscopy approach with the related risks, and renal percutaneous drainage. Material and method. We present a case of a 58 years old male patient who presents in our urology department with intermittent colicky left lumbar pain, onset about six months ago. Ultrasound examination and urography establish the diagnosis of left upper lumbar ureteral calculus and left secondary ureterohydronephrosis. After proper preparation, in spinal anesthesia, internal ureteral drainage installation is tried, but the angular stenosis adjacent to the calculus cannot be by-passed. Percutaneous nephrostomy is installed transpapillary in the inferior posterior calyx, with ultrasound and fluoroscopy guidance. Day one postop plain radiography highlights lithiasis migration to the inferior calyx. ESWL efficiently fragments the calculi. The nephrostomy is extracted and internal ureteral drainage is inserted to avoid the fistula. Results. After the extraction of the ureteral stent lithiasis fragments are spontaneously eliminated, stone free character being certified by plain radiography. Conclusion. Combined endourological, percutaneous and ESWL treatment represents a modern alternative for ureterolithotomy. nr. / 07 vol 6 Romanian Journal of Urology 65

67 Litiază PM.5.. Litotriția extracorporeală cu unde de şoc în tratamentul calculilor ureterali A. Bradu, E. Ceban, A. Galescu, A. Oprea, V. Ghicavîi,, A. Tănase,, D. Tănase, Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie Nicolae Testemitanu ; Chişinău, Rep. Moldova IMSP Spitalul Clinic Republican, Chişinău, Rep. Moldova Extracorporeal shock-wave lithotripsy for treatment of ureteral stones A. Bradu, E. Ceban, A. Galescu, A. Oprea, V Ghicavîi,, A. Tănase,, D. Tănase, State University of Medicine and Pharmacy Nicolae Testemitanu ; Chişinău, Rep. Moldova Republican Clinical Hospital, Chişinău, Rep. Moldova Introducere: Circa pînă la 90% din calculii reno-ureterali au ca indicație de tratament Litotriția Extracorporeală cu Unde de Șoc (ESWL). Conform datelor din literature de specialitate tratamentului prin ESWL pot fi supuși pacienții cu calculi ureterali pînă la,5 cm. Litotritia extracorporeala este o metoda sigura si eficientă, dar numai pentru cazurile care se incadrează în indicațiile specifice. Rata de succes a interventiilor este foarte mare, și variază în funcție de compozitia, dimensiunile și localizarea calculilor. Material și metode: În studiu a fost incluși 865 pacienți (545 bărbați, 30 femei, cu vîrsta cuprinsă între 8 7 ani) tratați prin ESWL în Clinica de Urologie Dializă și Transplant Renal în perioada anilor 03- Noiembrie 06. Diametrul mediu al calcululilor au fost ~0 mm. Statistic sa analizat rata de stonefree, durata procedurii (min), complicațiile post ESWL. Rezultate: La 865 pacienți au fost efectuate 83 sedințe ESWL. După prima sedință de tratament rata totală de stone-free a fost 5%. După a doua ședință rata de stone free a fost 70%. Timpul mediu pe procedură a fost de 30(±5) min pentru ESWL. Complicațiile minore înregistrate: durerea lombară, hematuria și febră nu am avut ca complicație și steinstrasse la 4.5% de pacienți. Rata eșecului după ESWL a constituit %. Concluzii: ESWL este o metodă sigură de tratament a litiazei urinare cu o rată mare de stonefree cînd indicațiile sunt bine definite. In majoritatea cazurilor după procedură complicațiile care apar sunt minore dar pot apărea complicații majore care sunt importante de depistat și tratat corespunzător. Introduction: Approximately until 90% of ureteral stones have for treatment indication Extra Corporeal Shock Wave Lithotripsy (ESWL). We like to report our experience with over 800 patients with ureteral stones treated with ESWL. According to data from the literature the indication for treatment by ESWL have ureteral stones up to 5 mm. The success rate of interventions is very high, and depending on the stone composition, size and location. Material and methods: The study included 865 patients (545 males, 30 females, aged 8 7 years) treated with ESWL between 03 and November 06. The stone diameter was in medium 0 mm. Like a therapeutic procedure, ESWL may be accompanied by complications. Most of these complications are minor complications, but in a lower percentage, major complications can be appear. We statistical analyzed stone free rate, procedure time and complications. Results: After first episode of treatment the total stonefree rate was 5%. From total number of 865 patients, 83 of ESWL procedures were made. After the second procedure, the stone free rate 70 % for ESWL. The mean operating time was 30(±5) min for ESWL. From the minor complications was: lumbar pain, hematuria and transitional fever. Major complications acute obstructive pyelonephritis in 0.8 % of patients, renal subcapsular hematoma was no detected and steinstrasse in 4,5% patients. The unsuccessful rate after ESWL was %. Conclusion: ESWL is a safe method to treat stone disease with high rate of stonefree when proper indications are followed. In majority of cases after procedure the complications are minor but can appear and the major complications and its necessary to identify as soon as possible and to treat as well. 66 Romanian Journal of Urology nr. / 07 vol 6

68 PM.5.3. Modificările imunologice în urolitiaza complicată E. Ceban, P. Banov, A. Gălescu, A. Bradu, A. Josan Catedra de Urologie și Nefrologie Chirurgicală, Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie Nicolae Testemiţanu, Chişinău, Rep. Moldova Secţia Urologie, Spitalul Clinic Republican, Chişinău, Rep. Moldova The immunological changes in complicated urolithiasis E. Ceban, P. Banov, A. Gălescu, A. Bradu, A. Josan Department of Urology and Surgical Nephrology, State University of Medicine and Pharmacy Nicolae Testemitanu, Chişinău, Republic of Moldova Department of Urology, Republican Clinical Hospital, Chişinău, Republic of Moldova Litiază Introducere: Litiaza renală (LR) este una dintre cele mai frecvente patologii din structura maladiilor urologice și se depistează la aproximativ -3% din populația generală, având o frecvență de peste 70% la pacienții ce cuprind vârsta de 0-50 ani, fapt care duce la pierderea capacității de muncă. Material și metodă: Studiul a fost efectuat pe un lot de 58 pacienți cu diferite forme de urolitiază tratată chirurgical și 30 pesoane sănătoase din lotul martor în perioada anilor Metodele de laborator speciale au fost utilizate pentru examinarea imunității celulare, umorale și gravității procesului inflamator. Rezultate: La pacienții în faza activă a pielonefritei cronice calculoase s-a depistat micșorarea semnificativă a T limfocitelor (de la 65,3% la 53,5%, p<0.00) în majoritate din contul T helperilor (de la 44% la 34,5%, p<0.00). Creșterea T supresorilor a fost semnificativă (de la,3% la 9,%, p < 0.0). Conținutul B limfocitelor s-a micșorat de,3 ori (de la 4% la 0,8%, p < 0.00), Ig A de,3 ori (de la,7g/l la,g/l, p<0.00), Ig G de,3 ori (de la,4g/l la 9,68g/l, p<0.00), cu o creștere a valorilor Ig M (de la,8g/l la 3,96g/l, p<0.00). Interleukina β a crescut de,7 ori (de la 4,6 la 68,6 pg/ml, p<0.00), iar Interleukina numai de,5 ori ( de la,4 la 3,6 pg/ml, p<0.0). Aceste rezultate atestă prezența imunodeficienței severe. Concluzie: Litiaza renală decurge cu schimbări din partea sistemului imun, atât la nivel celular cât și umoral, iar aprecierea statutului imun la acești pacienți permite aprecierea tacticii de tratament în perioada pre și postoperatorie nu doar cu antibacteriene ci și terapie imunomodulatorie. Introduction: The kidney stones diseases is one of the most common pathology in the structure of urological diseases and it is detected in about -3% of the general population, with a frequency of more than 70% in patients of 0-50 years age, that led to losing of capacity for work. Material and methods: The study was conducted during years 00-04, on a group of 58 patients with various forms of urolithiasis treated surgically and control group served 30 healthy persons. The cellular and humoral immunity and interleukins were studied for evaluation of severity of the inflammatory process. Results: In patients in the active stage of chronic calculus pyelonephritis, a significant decrease of T-lymphocytes compared to the normal indexes (from 65.3 ±.6 to 53.5 ±.%, p < 0.00) was detected in the majority from the Т-helper account (from 44 ±.0 to 34.5 ±.6%, p < 0.00). Increasing the number of Т-suppressor was also significant (from.3 ±.5 to 9. ±.4%, p < 0.0). The content of B lymphocytes decreased.3 times compared to the norm (from 4.0 ± 0.7 to 0.8 ± 0.3%, p < 0.00), IgА -.3 times (from.7 ± 0.5 to. ± 0.03 g/ l, p < 0.00), IgG -.3 times (from.4 ± 0.3 to 9.68 ± 0 3 g/ l, p < 0.00) with the values increasing in plasma levels Ig М ( to 3.96 ± 0.0 g/ l, p < 0.00). Interleukin-β obtained indices exceeded the normal values.7 times, being statistically significant (from to 68.6 ±.5, p < 0.00), whereas the values of interleukin- - only.5 times (from.4 ± 0. to 3.6 ± 0.36, p < 0.0). These results show the presence of severe immunodeficiency. Conclusion: The urolithiasis arise with changes in the immune system, both the cellular and humoral, and assessing of immune status in these patients allows appreciating the treatment strategy in pre and postoperative period not only antibacterial but also immunomodulatory therapy. nr. / 07 vol 6 Romanian Journal of Urology 67

69 Litiază PM.5.4. Eficacitatea metafilaxiei în litiaza urinară P. Banov, E. Ceban, I. Cojocaru, A. Gălescu, A. Tănase Catedra de Urologie și Nefrologie Chirurgicală, Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie Nicolae Testemiţanu, Chişinău, Rep. Moldova Secţia Urologie, Spitalul Clinic Republican, Chişinău, Rep. Moldova The efficacy of metaphylaxis in recurrent kidney stones disease P. Banov, E. Ceban, I. Cojocaru, A. Gălescu, A. Tănase Department of Urology and Surgical Nephrology, State University of Medicine and Pharmacy Nicolae Testemitanu, Chisinau, Republic of Moldova Department of Urology, Republican Clinical Hospital, Chisinau, Republic of Moldova Introducere: Litiaza renală ocupă un loc important în maladiile urologice afectând circa -3 % din populația generală. Din momentul depistării la pacient a litiazei renale trebuie de inițiat metafilaxia urolitiazei, care presupune crearea unor condiții pentru normalizarea tulburărilor metabolice prin ajustarea dietei, stilului de viața și administrarea medicației specifice. Material și metodă: Studiu a inclus 60 pacienți cu urolitiază recidivantă, în perioada anilor 00-06, dintre care 0 au fost supuși tratamentului metafilactic, 50 nu au urmat tratamentul metafilactic (lot de control). Pacienții supuși tratamentului metafilactic au fost repartizați în două loturi: primul lot (n=58) metafilaxie specializată și al doilea lot (n=5) metafilaxie generală. Eficacitatea comparativă a tratamentului aplicat în loturi a fost precizată cu ajutorul indicilor Hazard, Kaplan-Meier, RR riscul relativ și NNT (number needed to treat) numărul de pacienți necesar de tratat pentru evitarea unui eveniment. Rezultate: Hazardul apariţiei recidivei se măreşte concomitent cu majorarea intervalului de timp de la înlăturarea calculului recidivant, la un an după înlăturarea calculului constituie circa 8%, la doi ani circa % și la trei ani aproximativ 30%. Conform curbelor Kaplan-Meier, recurența urolitiazei s-a depistat la,% pacienți din lotul I, în lotul II la 5% și 44% pacienți din lotul control. RR al apariției recurenței urolitiazei în lotul I a fost RR=0,; p=0,000, în lotul II RR=0,495; p=0,044. În baza rezultatelor obținute s-a determinat că riscul apariției recidivării urolitiazei la pacienții din lotul II, este de,0 ori mai mic și în lotul I de 4,55 ori mai mic comparativ cu lotul III. Indicele NNT pentru lotul I a constituit 4 (CI95%,- 6,3), pentru lotul II 6 (CI95%,7-,8). Concluzii: Abordarea metafilactică a pacienților contribuie la micșorarea frecvenței recidivelor litiazei urinare. Identificarea indicilor declanșatori ai dezvoltării recidivelor litiazei urinare a contribuit la elaborarea unui algoritm de conduită și tratament metafilactic a pacienților cu urolitiază recidivantă. Introduction: Urolithiasis is an important burden, affecting about -3% of the general population. From the moment of detection of kidney stone, patients should initiate metaphylaxis of urolithiasis, which requires the creation of conditions for the normalization of metabolic disorders by adjusting diet, life-style and administration of specific medication. Material and methods: The study included 60 patients with recurrent urolithiasis, during the years 00-06, of which 0 were subjected to metaphilaxis treatment, 50 have not received metaphilaxis (control group). Patients undergoing metaphilaxis treatment were divided into two groups: the first group (n=58) - specific metaphylaxis and the second group (n=5) - general metaphylaxis. Comparative efficacy of the treatments was assessed by the indices Hazard, Kaplan-Meier, RR - relative risk and NNT (Number Needed to Treat) - the number of patients necessary to treat to avoid an event. Results: The hazard of stone recurrence rises with increasing of time from recurrent stone removal, and one year after stone removal it s 8%, in two years - about % and about 30% in three years. According to the Kaplan-Meier curves, urolithiasis recurrence was detected in.% of patients in group I, in group II - 5% and 44% of patients in the control group. The RR of recurrence of urolithiasis in group I was RR = 0.; p = 0.000, in group II - RR=0.495; p= Based on the obtained results it was determined that the risk of recurrence of urolithiasis in group II is.0 times lower, and in group I in 4.55 times lower than in group III. NNT index for the I group was 4 (CI95%. to 6.3), for the group II - 6 (CI95%.7 to.8). Conclusions: The metaphylaxis approach of patients helps to decrease the frequency of recurrences of urinary stones. The identifying of triggers indices in recurrence of urinary stones helped in development of an algorithm of management and metaphylaxis treatment of patients with recurrent urolithiasis. 68 Romanian Journal of Urology nr. / 07 vol 6

70 PM.5.5. Complicaţiile intraoperatorii medii şi severe ale nefrolitotomiei percutanate. Experienţa personală pe 000 cazuri D. Porav, Universitatea de Medicina si Farmacie Târgu Mures, Romania Clinica de Urologie, Spitalul Clinic Judetean Mures, Romania Medium and severe intraoperative complications of PCNL. Personal experience on,000 cases. D. Porav, University of Medicine and Pharmacy Târgu Mures, Romania Clinic of Urology, Mures County Clinical Hospital, Romania Litiază Introducere si obiective: Obiectivul acestei lucrari este de a evalua complicatiile intraoperatorii medii si severe ale nerfolitotomiei percutanate in experienta personale. Material si metode: In perioada mai martie 07 am efectuat un numar de 07 de nefrolitotomii percutanate in Clinica de Urologie Tirgu Mures. Am evaluat complicatiile intraoperatorii ale NLP conform clasificarii Clavien-Dindo (Gradele III-V). De mentionat ca toti pacientii supusi NLP au avut montata nefrostomie de tip Foley la sfarsitul interventiei. Rezultate: Un numar de 9 pacienti au avut nevoie de interventii chirurgicale pentru rezolvarea coplicatiilor aparute intraoperator, interventii care s-au efectuat la maxim ore post NLP. Toate reinterventiile s-au efectuat in anestezie generala (Clavien 3b) datorita unor colectii hemoragice/lichidiene in spatiul retroperitoneal/intrperitoneal. In 5 cazuri s-a practicat abord laparoscopic transperitoneal cu deschiderea concomitenta a spatiului retroperitoneal si drenaj, in cazuri s-a practicat explorare deschisa a retroperitoneului pentru evacuarea unor hematoame retoperitoneale voluminoase, un caz a necesitat nefrorafie iar pentru un caz s-a practicat nefrectomie. Doi pacienti au fost incadrati in clasa Clavien 4 si au fost reprezentati de un caz de cecitate tranzitorie (Clavien 4a) iar un caz a fost cu insuficienta multiorgan (Clavien 4b). Nu am avut cazuri de NLP cu complicatii de tip Clavien Grad 5. Concluzii: Studiul retospectiv a evidentiat o proportie scazuta a complicatiilor intraoperatorii fara complicatii de tip Clavien 5. Introduction and bjectives: The objective of this paper is to assess the medium and severe intraoperative complications of percutaneous nephrolitotomy in personal experience. Material and Methods: Between May March 07 I performed a total of 07 percutaneous nephrolitotomy in Clinic of Urology Tirgu Mures. I evaluated intraoperative complications of PCNL according to Clavien-Dindo classification (Grades III-V). To note that for all patients undergoing PCNL I inserted a Foley nephrostomyat the end of the intervention. Results: A total of 9 patients needed surgery to resolve intraoperative complications in the first hours post PCNL. All further surgery were performed under general anesthesia (Clavien 3b) due to bleeding collection / fluid in the retroperitoneal / intrperitoneal space. In 5 cases it was practiced laparoscopic transperitoneal approach simultaneous retroperitoneal exploration and drainage. In cases was practiced open surgery with the exploration of retroperitoneum due to a bulky hematoma in the retoperitoneum space, case required nephroraphia and a case was practiced nephrectomy. Two patients were classified as class 4 Clavien and were represented by a case of transient blindness (Clavien 4a) and one case was multiorgan failure (Clavien 4b). I had no cases of PCNL complications Clavien 5 type. Conclusion: The retospectiv study revealed a low number of intraoperative complications, without Clavien 5 type complication. nr. / 07 vol 6 Romanian Journal of Urology 69

71 Litiază PM.5.6. Complicațiile postoperatorii medii și severe ale nefrolitotomiei percutanate. Experiența personală pe 000 cazuri D. Porav, Universitatea de Medicina si Farmacie Târgu Mures, Romania Clinica de Urologie, Spitalul Clinic Judetean Mures, Romania Medium and severe postoperative complications of PCNL. Personal experience on,000 cases D. Porav, University of Medicine and Pharmacy Târgu Mures, Romania Clinic of Urology, Mures County Clinical Hospital, Romania Introducere și obiective: Obiectivul acestei lucrari este de a evalua complicatiile postoperatorii medii si severe ale nerfolitotomiei percutanate in experienta personale. Material și metode: In perioada mai martie 07 am efectuat un numar de 07 de nefrolitotomii percutanate in Clinica de Urologie Tirgu Mures. Am evaluat complicatiile postoperatorii ale NLP conform clasificarii Clavien-Dindo (Gradele III-V). Rezultate: Din totalul pacientiilor supusi NLP un numar de 7 pacienti au prezentat complicatii de tip Clavien III-IV. 9 pacienti au prezentat sangerare importanta dupa 48 de ore postoperator in momentul suprimarii nefrostomiei. Pentru 6 dintre acestia am practicat lombotomie cu nefrorafie si montare intraoperatorie a unei nefrostomii (Clavien 3b). La trei pacienti am montat nefrostomie de urgenta sub control radiologic (Clavien 3b). Celelalte 8 cazuri au fost din grupul Clavien 4b si au fost reprezntate se cazuri de trombembolism pulmonar si 6 cazuri de stare septica cu deficienta multiorgan. De mentionat ca au fost si cazuri de perforatie de colon care nu au necesitat reinterventie chirurgicala. Nu au fost cazuri de deces postoperator (Clavien 5). Concluzii: Studiul retospectiv a evidentiat o proportie scazuta a complicatiilor postoperatorii fara complicatii de tip Clavien 5. Introduction and bjectives: The objective of this paper is to assess the medium and severe postoperative complications of percutaneous nephrolitotomy in personal experience. Material and Methods: Between May March 07 I performed a total of 07 percutaneous nephrolitotomy in Clinic of Urology Tirgu Mures. I evaluated postoperative complications of PCNL according to Clavien-Dindo classification (Grades III-V). Results: A total of 7 patients had postoperative Clavien III-IV type complications after PCNL. Nine patients experienced major bleeding at 48 hours postoperatively at the moment of neprostomy extraction. For 6 of them I have practiced lombotomy with intraoperative suture of the kidney land reisertion of the nephrostomy (Clavien 3b). In 3 patients I reinserted the nephrostomy under x-ray control (Clavien 3b). The other 8 cases were from Clavien 4b group and were represented by two cases of pulmonary embolism and 6 cases of sepsis with multiorgan dysfunction. To be mentioned that there were also two cases of perforation of the colon that did not require surgical intervention. There were no postoperative deaths (Clavien 5). Conclusion: The retospectiv study revealed a low number of postoperative complications, without Clavien 5 type complication. 70 Romanian Journal of Urology nr. / 07 vol 6

72 PM.6.. Bacterioterapia: Opţiune terapeutică în infecţiile cu Clostridium difficile G. Gluck,, Manuela Chiriţă, B. Spiridonescu, B. Radu, I. Sinescu, UMF Carol Davila Bucureşti, România Centrul pentru Uronefrologie şi Transplant Renal, Institutul Clinic Fundeni, Bucureşti, România Introducere. Colita generată de Clostridium difficile este o infecție oportunistă cauzată de perturbări apărute la nivelul tractului gastrointestinal prin folosirea antibioticelor cu spectru larg. Modul de transmitere al infecției cu Clostridium difficile se realizează pe cale fecal-orală, reprezentând o reală problemă în special la nivelul instituțiilor sanitare. Tratamentul de primă intenție este asocierea a două antibiotice vancomicina si metronidazolul, însă cu şanse de până la 35-55% de recurență. În cazul pacienților cu recurențe se tentează aceeaşi schemă terpeutică însă cu rezultate mai puțin favorabile, indicația chirurgicală putând fi luată în considerație în astfel de cazuri. Un nou tratament propus în tratarea infecție cu Clostridium Difficile este transplantul de microfloră intestinală, cu rezultate încurajatoarea în literatura de specialitate (9% şanse de curabilitate). Lucrarea de față are ca scop prezentarea rezultatelor unei astfel de terapii pe un număr de 6 pacienți diagnosticați cu Clostridium difficile. Material şi metode. Studiul cuprinde 8 pacienți de sex masculin ce au fost diagnosticați cu Clostridium difficile la 4-6 zile postoperator pentru intervenții din sfera urologică (status postcistectomie) prin test rapid pentru toxina A şi B. După obținerea consimțământului informat al pacientului, tratamentul de primă intenție a fost reprezentat de transplantul de microfloră intestinală realizat prin prelevarea unei probe de scaun de la pacient sănătos şi diluția sa în cca ml soluție salină, suspensie ce ulterior se filtrează şi se administrează pacientului pe sondă nazogastrică şi clismă. Rezultate. Remisia completă a simptomatologiei (87,5% per h) s-a înregistrat după prima administrare a tratamentului în cazul a 7 pacienți, un sigur pacient necesitând o a doua administrare pentru remisia completă a simptomatologiei. La o urmarire medie de luni (între 0 şi 3 luni) niciun pacient nu a prezentat recurențe infecțioase. Fecal microbiota transplantation a treatment option in Clostridium difficile infections G. Gluck,, Manuela Chiriţă, B. Spiridonescu, B. Radu, I. Sinescu, Carol Davila University of Medicine and Pharmacy, Bucharest, Romania Center for Uronephrology and Renal Transplantation, Fundeni Clinical Institute, Bucharest, Romania Introduction. Clostridium difficile colitis is an opportunist infection caused by disturbances in the lower intestinal tract due to use of broad spectrum antibiotherapy. C. difficile is transmitted from person to person by fecal-oral route representing a serious problem especially in sanitary institutions. First line treatment combines two antibiotics metronidazol and vancomycin, but with high chances of recurrences (35-55%). The same treatment is also applied in recurrences with poor results. Nevertheless surgery can be taken into consideration in such cases. A new treatment proposed in treating C. difficile infections is fecal microbiota transplantation showing encouraging results in medical literature 9% disease resolution. Our study presents the results of fecal microbiota transplantation in 5 patients diagnosed with C. dificille colitis. Material and methods. 8 male patients were diagnosed in day 4-6 postoperatively (radical cystectomy) by Toxin A/B test with C. difficile enterocolitis. First line treatment was fecal microbiota transplantation after patient informed consent was obtained. A stool sample collected from a healthy relative was diluted in ml of saline solution, filtered and administrated by nasogatric tube and enema. Results. Complete remission of symptoms was achieved after first administration in 7 patients (87.5% per h), only one patient requiring a second administration for complete disease resolution. At a median follow-up of months (between 0-3 months) no recurrence was recorded. Conclusions. Despite of the fact that this new therapy is still the subject of many undergoing studies, the results are promising, offering a cheap low risk treatment strategy in colitis caused by Clostridium difficile. Infecții ale tractului urinar Concluzii. Deşi această nouă terapie constituie încă subiectul studiilor în domeniu, rezultatele sunt încurajatoarea, oferind clinicienilor o modalitate de tratament cu riscuri minime şi costuri scăzute. nr. / 07 vol 6 Romanian Journal of Urology 7

73 Infecții ale tractului urinar PM.6.. Prevalenţa HPV la bărbaţi în funcţie de zonă anatomică D. Spînu, O. Bratu, D. Marcu, D. Mischianu Clinica de Urologie, Spitalul Universitar de Urgenţă Militar Central Dr. Carol Davila, Bucureşti, România Introducere. Virusul Papilloma uman poate fi considerat una dintre plăgile epocii moderne. Este direct legat de numeroase boli unele dintre ele tratabile altele cum sunt neoplasmele mai mult sau mai puţin. Bărbaţii sunt un rezervor de transmitere a acestei boli. HPV prevalence in men according to anatomic site D. Spînu, O Bratu, D. Marcu, D. Mischianu Clinic of Urology, Dr. Carol Davila University Emergency Central Military Hospital, Bucharest, Romania Introduction. Human Papilloma Virus (HPV) can be considered one of the modern age plagues. It is linked to many diseases some of them bothersome but treatable others like neoplasia not so much. Men are considered the reservoir for the transmission of this virus. Material şi metodă. Am încercat să elucidăm care este este cel mai bun sit pentru prelevarea probelor, dacă pot fi coroborate mai multe siteuri şi dacă apare efectul de clustering. Rezultate. Multe aspecte procedurale diferă, de asemenea şi metodele de analiză moleculară diferă( PCR nu este inclus fiind considerat gold standard ). Există diferenţe până şi în cazul procedeului de brushing uretral. Cea mai mare prevalenţă pare să fie la nivelul pielii (penian, scrotal si apoi perineu) urmată de uretră şi zona anală. Concluzii. Organele genitale externe s-au dovedit o surpriză cu prevalenţa lor mare, uretra a reprezentat o dezamăgire, din păcate mecanismul de transmitere a infecţiei mai trebuie studiat. Material and Method. We tried to elucidate which is the best sampling anatomical site, if there is a corroborative aspect in using more sites and also the existence of clustering phenomenon. Results. There were significant anatomic site disparities in the reporting of HPV (Human Papilloma Virus) prevalence. The pre-procedural and procedural methods vary, also the pathological analysis used (besides PCR - Polymerase Chain Reaction). There are differences even in the urethral brushing procedure. Most of them identify the skin (penile or scrotum or perineum) as the highest prevalence zone followed by urethra and anal area. Conclusions. The external genitalia is quite surprising for its high prevalence, urethra proved rather disappointing, the transmission mechanism from male to female still needs understanding. 7 Romanian Journal of Urology nr. / 07 vol 6

74 PM.6.3. Gangrena Fournier Prezentare de caz I. Arabagiu, M. Brăgaru, D. Georgescu, V. Iordache, E. Constantinescu, R. Mulțescu, B. Geavlete, P. Geavlete Spitalul Clinic de Urgenţă Sf. Ioan, Clinica de Urologie, Bucureşti, România Introducere: Gangrena Fournier reprezintă gangrena gazoasă a organelor genitale externe, cu evoluție gravă și rată ridicată de mortalitate. Această infecție este produsă prin asocierea germenilor aerobi și anaerobi survenind în majoritatea cazurilor la bolnavii imunodeprimati. Material si metoda: În ultimii 0 ani in clinică au fost internați pacienti cu Sindrom Fournier. Protocolul de investigaţii a cuprins evaluarea bioumorală şi imagistică a pacientului (ecografie abdominală și scrotală), urocultură, cultura din secreţia colectată din plagă.toți pacienții au fost operați în urgentă iar la 6 dintre ei, sindromul gangrenos fuzase deja la prezentare în regiunea anterioara a abdomenului, frecvent inghinal uni sau bilateral si hipogastric.dintre aceștia la 5 fuzeele au progresat pe peretele anterior și anterolateral al abdomenului dupa intervenția din urgența, fiind necesare reintervenții de degajare și delimitare a extensiilor.prezentam cazul unui pacient la care extensia s-a produs la tot membrul inferior stg. fiind necesare multiple intervenții in clinica de Ch.Plastica.Pacientul T.I in varstă de 5 de ani fara tare organice asociate se prezinta pentru gangrena gazoasa a organelor genitale externe și gangrena perianala cu fuzeu fesier stg. Operat în urgeța,culturile recoltate au evidentiat Enterococ spp si Stafilococ.După ore dezvolta edem al membrului inferior stg. pentru care se solicită consulturi multidisciplinare suspicionându-se TF mb inf stg. Eco Dopler evidențiaza ax vascular liber, ridicându-se suspiciune de tromboza iliacă. Se solicita CT abdomen care concluzioneaza ax vascular Aortoiliofemural liber, constatând aer in /3 superioara a coapsei stg prinsă în campul de examinare. Consultul de Ch plastică decide reintervenția constatând fasceită necrozantă pe toate grupele musculare ale coapsei și gambei stg. Pansamentele zilnice și tratamentul antiinfecțios duc la stoparea procesului necrotic și la granularea plăgii. Se practică operații plastice de acoperire a defectelor cutanate. Bolnav externat pe cale de cicatrizare. Prezentăm controlul la 30 zile dupa externare. Fournier gangrene St John Clinical Emergency Hospital Clinical case I. Arabagiu, M. Brăgaru, D. Georgescu, V. Iordache, E. Constantinescu, R. Mulțescu, B. Geavlete, P. Geavlete Saint John Emergency Clinical Hospital, Department of Urology, Bucharest, Romania Introduction: Fournier gangrene represents the gaseous gangrene of the external genital organs, with serious evolution and high mortality rate. This infection is produced by aerobes and anaerobes germs, occurring mostly in immunocompromised patients. Material and Methods: In the last 0 years patients with Fournier syndrome were hospitalized in the clinic.the investigative protocol included: bioumoral and imagistic investigation of the patient (abdominal and scrotal echography), urine culture and culture of the pus collected from the wound. All patients were operated in emergency. 6 of the pacients presented in our clinic had already extended gangrenous syndrome, in front of the abdomen, often unilateral or bilateral inguinal and hypogastric. After the emergency intervention, 5 patients of this 6, had progressed gangrane in the anterior and anterolateral wall of the abdomen, requiring reintervention with the role of stopping the extension of the infection. We describe the case of a patient who had extension all around the inferior left leg and who also required multiple plastic surgery intervations. The patient IT, aged 5 years with no associated organic disease, presents for gaseous gangrene of external genital organs and perianal gangrene with extension to left buttock. Emergency intervention revealed cultures of Enterococcus spp and Staphylococcus. After hours he develops lower left limb edema which raises the suspicion of left limb thrombophlebitis requiring multidisciplinary consults. Vascular Eco Dopple shows free vascular ax, raising suspion of iliac thrombosis. We required abdominal CT which concludes free Aortoiliofemural vascular ax, noting air trapped in /3 of left superior limb. Plastic surgery consult recommends re-intervention and detects infection of left thigh and calf muscular groups. Daily bandage and antibiotic treatment ended the infectious process and led to wound granulation. Plastic surgery was done to cover skin defects. The pacient was released after cicatrization. We present the examination after 30 days from discharge. Infecții ale tractului urinar Concluzii: Gangrena Fournier este o boală gravă a cărei evoluţie depinde de momentul prezentarii pacientului la medic, tratamentul medico-chirurgical adecvat, cât şi de comorbidităţile acestuia.in majoritatea cazurilor fuzeele necrotice sunt ascendente. Noi prezentăm o evoluție neobițnuită de fuzee care cuprind în întregime membrul inferior stâng. Conclusions: Fournier gangrene is a serious disease whose evolution depends on the early presentation of the patient to the physician, the medical and surgical treatment and the associate comorbidities. In most cases the infection progresses ascendently. We report an unusual infection development comprising entirely left inferior limb. nr. / 07 vol 6 Romanian Journal of Urology 73

75 Infecții ale tractului urinar PM.6.4. Afectarea funcţiei erectile la bărbaţii cu HIV N. Chirca, C. Sima, D. Rădăvoi, C. Persu, Anca Streinu-Cercel Spitalul Clinic Prof. Dr. Th. Burghele Bucureşti, România Institutul National de Boli Infectioase Prof. Dr. Matei Balş Bucureşti, România Introducere: Schemele de terapie antiretrovirala au transformat infectia cu HIV intr-o boala cronica si astfel imbunatatirea calitatii vietii acestor pacienti a devenit un tel important pentru medicii curanti. Scopul lucrarii a fost sa evalueze prevalenta disfunctiei erectile (DE) si a deficientei de testosteron la un grup de barbati HIV pozitivi aflati in evidenta Institutului National de Boli Infectioase Prof.Dr.Matei Bals Bucuresti. Erectile dysfunction in men with HIV N. Chirca, C. Sima, D. Rădăvoi, C. Persu, Anca Streinu-Cercel Urology department of Clinical Hospital Prof. Dr. Th. Burghele Bucharest, Romania National Institute of Infectious Diseases Prof. Dr. Matei Bals Bucharest, Romania Introduction: The antiretroviral therapy has transformed HIV infection into a chronic disease thus improving the quality of life of HIV patients has become one of the main focus points for physicians. The aim of the study was to evaluate the prevalence of erectile dysfunction (ED) and testosterone deficiency in a cohort of HIV-infected patients, affiliated to the National Institute of ID Prof. Dr. Matei Bals, Bucharest. Materiale si metoda: O cohorta de barbati HIV pozitivi a fost inclusa in studiu si acestia au completat chestionarul IIEF. Nivelul testosteronului total a fost dozat la cei cu o afectare a functiei erectile, moderata si moderata spre usoara. Rezultate: 46 de pacienti cu infectie HIV au completat chestionarul IIEF (intrebarile,,3,4,5,5 cu scor maxim 30), avand varste intre 3 si 69 de ani (varsta medie 36,4±0,8 ani), 45 (98%) dintre ei aflati in tratament antiretroviral. 4 (5%) pacienti au un grad de afectare a functiei erectile. 5 pacienti au prezentat DE usoara (scor intre -5), 6 pacienti au prezentat DE moderata spre usoara (scor intre 7-), 3 pacienti au prezentat DE moderata (scor intre -6).Testosteronul total a fost dozat la 3 pacienti, toti avand valori normale (>0nmol/L), 6 dintre pacienti au refuzat testarea. Concluzii: acest studiu a evidentiat o prevalenta a DE de 5% in randul barbatilor cu infectie HIV. Materials & methods: We evaluated a cohort of HIV infected men. They completed a IIEF questionnaire. Total testosterone was dosed in a subset of patients reporting ED mild and moderate or worst. Results: 46 HIV-infected men have completed the questionnaire (questions,,3,4,5,5 with a maximum score of 30), with ages between 3 to 69 years (mean age 36,4±0,8), 45 (98%) of them receiving antiretroviral therapy. 4 (5%) patients had a degree of erectile dysfunction. 5 patients had mild ED (score between -5), 6 patients had mild to moderate ED (score between 7-), 3 patients had moderate ED (score between -6). Total testosterone was tested for 3 patients, 6 refused the test, all having normal values (>0nmol/L). Conclusions: This study showed that the prevalence of ED is about 5% among HIV infected men. 74 Romanian Journal of Urology nr. / 07 vol 6

76 PM.6.5. Enterocolita prin Clostridium Difficile la pacienții cu patologie urologică I. Sandu,, I. Ionel,, G. Predoiu, C. Toma Dumitrescu, R. Toader, J. Aurelian,, D. Badescu,, V. Jinga, Spitalul Clinic Prof. Dr. Th. Burghele, Bucuresti, Romania Universitatea de Medicina si Farmacie Carol Davila Bucuresti, Romania Introducere şi obiective. În România consumul de antibiotice este excesiv şi în continuă creştere. Scopul lucrării este de a analiza asocierea între expunerea la antibioticele cu spectru larg şi dezvoltarea infecţiilor cu Clostridium Difficile. Material şi metodă. Din ianuarie 05-martie 07, am realizat un studiu retrospectiv pentru a evalua incidenţa şi prevalenţa pacienţilor cu Clostridium Difficile. Pacienţii care au prezentat simptomatologie au fost testaţi pentru infecţii cu C.Difficile prin testele imunologice - toxina A,B şi GDH. Au fost urmărite o serie de factori precum vârsta, sexul, patologia urologică de bază, tratamentul antibiotic administrat şi numărul de zile până la diagnosticarea infecției cu C. Difficile. Rezultate. Am înrolat 34 de pacienţi care au dezvoltat infecţii cu C.Difficile. Vârsta medie a fost de 66,85 ±,87 ani. Repartiţia pe sexe a fost de 00 bărbaţi (74,6%) şi 34 femei (5,4%). Prevalenţa maximă a fost în cazul HBP, 6 cazuri (9,4%), urmată de patologia litiazică - 3 cazuri (7,%), şi tumorile vezicale infiltrative 3 cazuri (7,%). Cea mai frecventă clasă de antibiotic prescrisă până la declanşarea simptomatologiei (4-6 scaune diareice, apoase, explozive) a fost reprezentată de cefalosporine de generaţia 3-a, 77 cazuri (57,5%), urmată de carbapeneme, cazuri (5,7%). Perioada medie de administrare până la instalarea manifestărilor a fost de 4,77 ± 3,0 zile. Pozitivarea tuturor markerilor imunologici s-a constatat în 84 de cazuri (6,7%), 4 de pacienţi (7,9%) au prezentat doar GDH pozitiv asociat tabloului clinic. Nu există o corelaţie puternică (Pearson s R = 0,83) între numărul de zile de administrare a tratamentului antibiotic şi pozitivarea toxinelor (p<0,00). Concluzii. Aplicarea unor programe de utilizare raţională a antibioticelor şi de control al infecţiilor nosocomiale eficiente şi unitare la nivel naţional reprezintă una dintre modalităţile de limitare a procesului mai sus prezentat. Clostridium Difficile enterocolitis in patients with pathological urology I. Sandu,, I. Ionel,, G. Predoiu, C. Toma Dumitrescu, R. Toader, J. Aurelian,, D. Badescu,, V. Jinga, Prof. Dr. Th. Burghele Clinical Hospital, Dept. of Urology, Bucharest, Romania University of Medicine and Pharmacy Carol Davila Bucharest, Romania Introduction. In Romania the consumption of antibiotics is excessive and constantly increasing. The aim of the paper is to analyze the association between exposure to broad spectrum antibiotics and the development of Clostridium Difficile. Methodology. Between January 05 and March 07, we conducted a retrospective study to assess the incidence and prevalence of patients with Clostridium Difficile. Patients who have experienced symptoms have been tested for C.Difficile infections by immunological tests - toxin A, B and GDH. A number of factors such as age, gender, basic urological pathology, antibiotic treatment administered, and number of days until diagnosis of C. difficile infection were followed. Results. We enrolled 34 patients who developed C. Difficile infections. The mean age was ±.87 years. The gender distribution was 00 males (74.6%) and 34 women (5.4%). The highest prevalence was in the case of HBP, 6 cases (9.4%), followed by lithiasis pathology - 3 cases (7.%), and infiltrative vesicular tumors 3 cases (7.%). The most frequent class of antibiotic prescribed to trigger symptomatology (4-6 diarrheal, explosive, watery stools) was the third generation cephalosporins, 77 cases (57.5%), followed by carbapenems, cases (5, 7%). The median duration of administration until the onset of manifestations was 4.77 ± 3.0 days. Positivity of all immunological markers was found in 84 cases (6.7%), 4 patients (7.9%) had only positive GDH associated with the clinical profile. There is no strong correlation (Pearson s R = 0.83) between the number of days of antibiotic treatment and the positivity of toxins (p <0.00). Conclusions. Applying rational use of antibiotics and controlling nosocomial infections nationwide is one of the ways to limit the above process. Infecții ale tractului urinar nr. / 07 vol 6 Romanian Journal of Urology 75

77 Infecții ale tractului urinar PM.6.6. Caracteristici clinico-patologice ale Pielonefritei Xantogranulomatoase la adulți R. Petca,, R. Popescu, G. Predoiu,, C. Călin, Luminița Mitrache, C. Medar,, Amelia Petrescu, Aida Petca,3, V. Jinga,, B. Braticevici Clinica de Urologie, Spitalul Clinic Prof. Dr. Th. Burghele, București, România Universitatea de Medicina și Farmacie Carol Davila,București, România 3 Clinica de Obstetrică și Ginecologie, Spitalul Universitar de Urgență ELIAS, București, România Introducere. Pielonefrita xantogranulomatoasă este o patologie rară care se caracterizează prin inflamația și distrucția parenchimului renal, secundară obstrucției cronice. Simptomatologia și datele paraclinice nu sunt patognomonice și adesea diagnosticul poate fi confundat cu cel de tumoră renală. CT este metoda imagistică de elecție pentru evaluarea bolii, diagnosticul de certitudine fiind stabilit de examenul anatomo-patologic. Clinical and pathological features of Xantogranulomatous Pyelonephritis in adults R. Petca,, R. Popescu, G. Predoiu,, C. Calin, Luminita Mitrache, C. Medar,, Amelia Petrescu, Aida Petca,3, V. Jinga,, B. Braticevici Dep. of Urology, Prof. Dr. Th. Burghele Clinical Hospital, Bucharest, Romania University of Medicine and Pharmacy Carol Davila, Bucharest, Romania 3 Dep. of Gynecology, ELIAS Emergency Hospital, Bucharest, Romania Introduction. Xantogranulomatous pyelonephritis is a rare pathology that is characterized by inflammation and destruction of renal parenchyma secondary to chronic obstruction. Symptoms and laboratory data are not pathognomonic and diagnosis can often be mistaken for renal tumor. The imaging investigation of choice is CT, but the certain diagostic is established after anatomo-pathological examination. Material și metode. Au fost analizate, retrospectiv, de persoane diagnosticate cu pielonefrită xantogranulomatoasă, în perioada , din Sp. Cl. Th. Burghele. Cazurile au fost selectate pe baza diagnosticului anatomo-patologice, parametrii analizați fiind: vârsta, sex, simptomatologia, probe bio-umorale, investigații imagistice, terapia medicamentoasă, chirurgicală și complicațiile. Rezultate. Vârsta medie a pacienților a fost de 56 de ani, cu predominanța pentru sexul feminin (8 cazuri). Clinic, simptomatologia a fost dominată de durere lombară (8 cazuri) și febra ( cazuri). Paraclinic, 4 pacienți au prezentat anemie, hiperleucocitoză, urina fiind pozitivă în 4 cazuri ( predominant cu E.Coli- 9 cazuri). Imagistic a fost decelată litiază renală asociată în 4 cazuri, cu afectare predominanată pe partea dreapta- cazuri. La 3 pacienți s-a practicat drenaj de tip nefrostomie sau sonda JJ. S-au practicat 0 de nefrectomii totale (5 pe cale clasică și 5 pe cale laparoscopică) și nefrectomie parțială- chistectomie. Concluzii. CT rămâne metoda imagistică de ejecție, însă diagnosticul de certitudine este rezultatul anatomo-patologic. Tratamentul constă în antibioterapie și tratament chirurgical de urgentă pe cale clasică sau laparoscopică. Material and methods. Between , there were retrospectively analyzed cases diagnosed with xatogranulomatous pyelonephritis from Prof. Dr. Th. Burghele Clinical Hospital. The cases were selected based on pathology exam. The analyzed data were: age, sex, blood tests, urine tests, imaging evaluation, medical therapy, surgical treatment and complications. Results. The average age of the patients was 56 years old, with 8 females and 3 males. Fever ( cases) and flank pain (8 cases) were the most common manifestations. The laboratory findings showed anemia in 4 cases, leukocytosis in cases, with the urine tests positive in 4 cases and E.Coli was the most commom organism (9 cases). The imaging findings revealed associated renal calculi in 4 cases, the right side being the most often affected ( cases). 3 patients needed renal drainage through nephrostomy or JJ stent. The surgical treatment consisted in 0 nephrectomies (5 open nephrectomies and 5 laparoscopic nephrectomies) and partial nephrectomy. Conclusion. CT is the most accurate imaging method, but the certain diagnosis is established by the histological examination results. The treatment consists in antibiotherapy and surgical treatment for urgency that can be claisc or laparoscopic. 76 Romanian Journal of Urology nr. / 07 vol 6

78 PM.6.7. Pielonefrita acută litiazică şi bilanţul bacteriologic negativ V. Mitroi, A. Chuaibi, F. Tanase, B. Mihai, M. Drăguţescu, R. Barbilian, I. Buraga, V. Cauni Sectia de Urologie, Spitalul Clinic Colentina, Bucureşti, România Sectia ATI, Spitalul Clinic Colentina, Bucureşti, România Obiectiv: Pielonefritele acute litiazice sunt urgente urologice frecvente.decizia terapeutica este adesea luata fara un rezultat al bilantului bacteriologic.noi vom evalua daca intensitatea febrei,leucocitozei si cresterea CRP sunt factori predictivi ai bilantului bacteriologic. Lithiasic acute pyelonephritis and negative bacteriology balance V. Mitroi, A. Chuaibi, F. Tanase, B. Mihai, M. Drăguţescu, R. Barbilian, I. Buraga, V. Cauni Urology Department, Colentina Clinical Hospital, Bucharest, Romania Anaesthesiology Department, Colentina Clinical Hospital, Bucharest, Romania Objective: Lithiasic acute pyelonephritis is a common urological emergency. Therapeutic decision is often take without a result of bacteriological balance. We will assess whether the intensity of fever, leukocytosis and increased CRP are predictors of bacteriological balance. Infecții ale tractului urinar Metodă: Este un studiu retrospectiv pe 06 pacienti cu pileonefrita acuta litiazica tratati in serviciul nostru intre iunie 0 si martie 07.Au fost inclusi toti pacientii cu calcul urinar obstructiv,febrili care au beneficiat de antibioterpie, drenaj a cailor urinare in urgenta cu de prelevarea sistematica de urina din bazinet. Temperatura la internare,leucocitoza,crp si rezultatele probelor bacteriologice (urocultura probei din vezica urinara,a celei recoltate din bazinet si hemocultura) au fost evaluate si comparate. Hemocultura nu s-a efectuat sistematic. Rezultate: Initial probele bacteriologice au fost negative in 43(06) cazuri,ulterior in 0 cazuri(43) germenele a fost identificat in urocultura probei din bazinet si intr-un caz hemocultura a fost pozitiva.in final la un total de 3 pacienti bilantul bacteriologic a fost negativ-grup. Temperatura medie (38,30C), leucocitoza (400/mm3) si CRP (76mg/dl) din grupul nu au fost diferite de cele din grupul (respectiv 38,40C,900/ mm3,crp-94mg/dl). Din primul grup 6 (3) si (74) din grupul primisera empiric antibiotic inaintea prelevarii probelor bacteriologice. Antibioticul s-a intrerupt la 48 ore postoperator la 0(3) pacienti din grupul. Evolutia a fost favorabila ca si la cei care au urmat antibioterapie in continuare. Concluzii: Pielonefrita acuta litiazica trebuie tratata de la prima suspiciune clinica deoarece bilantul initial nu permite prevederea rezultatului bacteriologic. In studiul nostru 30 % aveau urocultura negativa. Intreruperea tratamentului antibiotic este o problema discutabila. Method: We retrospectively analyzed data of 06 patients with lithiasic acute pyelonephritis treated in our service between June 0 and March 07. We included all patients with obstructive urinary stones associated with fever, which received antibiotics, emergency urinary drainage and systematic urine sampling from renal pelvis. The temperature at admission, leukocytosis, CRP and results of bacteriological samples (bladder urine culture, renal pelvis urine culture and blood culture) were evaluated and compared. Blood culture was not performed systematically. Results: Initial bacteriological tests were negative in 43 (40,6%) patients. Of them, in 0 patients urine culture from the renal pelvis was positive and in one case blood culture was positive. 3 patients, finally, had negative bacteriological balance - group. The average temperature (38,30C vs. 38,40C, group vs. group ), leukocytosis (,400/mm3 vs.,900/mm3) and CRP (76mg/dl vs. 94mg/dl) were similar in both groups. 6 patients in the first group and from the second group received empirical antibiotic therapy before urine sampling. The antibiotic was stopped at 48 hours after the surgery to 0 patients in the Group. Postoperative evolution was favorable as at those following further antibiotic. Conclusions: Lithiasic acute pyelonephritis should be treated from the first clinical suspicion because initial balance does not allow the provision of bacteriological outcome. In our study 30% had negative urine culture. Discontinuation of antibiotic is a questionable issue. nr. / 07 vol 6 Romanian Journal of Urology 77

79 Infecții ale tractului urinar PM.6.8. Există antibiotice la care ar trebui să renunţăm temporar atunci când tratăm empiric infecţiile urinare? D. Puia,, V. Rădăşanu, C. Pricop, ¹ Clinica de Urologie și Transplant Renal, Spitalul Clinic Dr. C.I. Parhon, Iași, România ² Universitatea de Medicină și Farmacie Gr. T. Popa, Iași, România Introducere: Infectiile urinare sunt considerate cele mai fecvente infectii intraspitalicesti. Nu doar flora rezistenta reprezinta un impediment in tratarea acestora ci si comorbiditatile pacientilor (stenturi urinare, neoplazii, diabet, litiaza urinara, etc) care ar putea favoriza dezvoltarea infectiilor urinare multidrogrezistente. Am dorit sa evaluam spectrul de rezistenta al infectiilor urinare la pacientii spitalizati. Are there any antibiotics we should give up for a period of time when we are treating empirically urinary tract infections? D. Puia,, V. Rădăşanu, C. Pricop, ¹Clinic of Urology and Renal Transplantation, Clinical Hospital Dr. C.I. Parhon, Iaşi, Romania ²University of Medicine and Pharmacy Gr. T. Popa, Iaşi, Romania Introduction: Urinary infections are considered the most frequent infections in hospitals. Not just the resistant germs represent A drawback for their treatment but also comorbidities (urinary stents, cancers, diabetes, urinary stones, etc.) which may favor the development of multidrug urinary infections. We wanted to assess resistance spectrum of urinary tract infections in hospitalized patients. Material şi metodă: Am evaluat fisele medicale ale pacientilor cu uroculturi pozitive internati in Clinica Urologica Iasi in perioada Rezultate: Au fost inclusi 74 pacienti (7 barbati si 57 femei) cu varsta cuprinsa intre 8-95 ani, varsta medie 65,05 ani (SD-4,69). Ca si factori favorizanti, 643 erau purtatori de diverse stenturile urinare (Sonde vezicale- 406, NSP- 76, stenturi JJ- 6), 65 declarau constipatie habituala, 497 nu aveau apa curenta si 47 nu aveau WC in casa. Alte comorbiditati identificate au fost antecedentele neoplazice 447 cazuri, diabetul zaharat 33 pacienti si hepatita/ciroza hepatica 69 cazuri Cei mai frecventi germeni izolati au fost Klebsiella 43,% (n=75), urmat de E.coli 0,78% si Pseudomonas 4,7%. Rata de rezistenta in vitro a fost in cazul penicilinelor cuprinsa intre 98,0% (ampicilina) si 34,74% (Augmentin), pt cefalosporine intre 95,9% (cefuroxime) si 56,68% (cephalexin) iar pentru fluorochinolone, antibiotice frecvent utilizate de prima intentie, intre 8,7% (levofloxacina) si 75,40% (ciprofloxacina). Carbapenemele au prezentat rezistenta intre 48,65% (meropenem) si,6% (ertapenem), Gentamicina 74,84%, TMP-STX 6,54% iar Tigeciclina 37,6%. Antibioticele cu rezistenta relativ scazuta au fost fosfomicina (3,7%), vancomicina (9,8%) si colistin (,88%). Concluzii: Infectiile urinare nozocomiale raman o provocare pentru clinicieni atat in ceea ce priveste tratamentul dar si prevenirea acestora. Vazand un procent important de germeni rezistenți pentru unele antibiotice pe care le administram empiric, considerăm că strategia noastră pentru pacientii cu risc ar trebui să fie reanalizata. Material and methods: We reviewed the medical records of patients with positive urine cultures hospitalized in Urological Clinic Iasi between Results: We enrolled 74 patients (7 men and 57 women) aged 8-95 years, mean age years (SD 4.69). As favoring factors, 643 had different urinary stents (Bladder catheter-406, nephrostomy-76, JJ stents-6), 65 declared habitual constipation, 497 had no running water and 47 had no toilet in the house. Other identified comorbidities were history of cancer 447 cases, 33 patients had diabetes and 69 cases hepatitis / cirrhosis. The most frequent isolated germ was Klebsiella - 43.% (n = 75), followed by E.coli % and Pseudomonas - 4.7%. The rate of in vitro resistance to penicillin was between 98,0% (ampicillin) and 34.74% (Augmentin), for cephalosporin between 95.9% (cefuroxime) and 56.68% (cephalexin) and for fluoroquinolones, commonly used as first line antibiotics, between 8.7% (levofloxacin) and 75.40% (ciprofloxacin). Carbapenems resistance was between 48.65% (meropenem) and.6% (ertapenem), Gentamicin 74.84%, STX TMP-6.54% and Tigecycline 37.6%. Antibiotics with relatively low resistance were fosfomycin (3.7%), vancomycin (9.8%) and colistin (.88%). Conclusions: Nosocomial UTIs remain a challenge for clinicians both in terms of treatment but also for prevention. Seeing an important percentage of resistant germs for some antibiotics we use to administrate on empirical bases, we consider that our strategy for the risk group patient should be reanalyzed. 78 Romanian Journal of Urology nr. / 07 vol 6

80 PM.6.9. Cistita emfizematoasă dificultăți de diagnostic și tratament V. D. Radu,, E. Șova, P. Onofrei,, C. Costache, Spitalul Clinic Dr. C. I. Parhon, Iași Universitatea de Medicină și Farmacie Gr. T. Popa Iași Introducere: Cistita emfizematoasă este o formă foarte rară de infecție complicată a tractului urinar (37 de cazuri raportate în literatură) și este caracterizată prin prezenta bulelor de gaz în interiorul peretelui și lumenului vezical. Este întâlnită mai ales la femei în vârstă, cu diabet zaharat dezechilibrat, cele mai frecvente simptome fiind durerea abdominală (80%), hematuria (60%) și febra (50%); pneumaturia, a cărei apariție este favorizată de glicozurie, nu este decelată decât după cateterismul uretro-vezical. Explorările imagistice (radiografia renovezicala simplă și, mai ales tomografia computerizată abdomino-pelvină) stabilesc diagnosticul. Tratamentul antibiotic intravenos, cateterizarea vezicală și controlul glicemiei determină o mortalitate relativ redusă (3-%), intervențiile chirurgicale fiind rezervate doar cazurilor foarte grave. Material și metodă: Vă prezentăm cazul unui pacient de 65 de ani, ce s-a adresat unității de primiri urgențe acuzând dureri abdominale difuze. Examenele de laborator și ecografia abdominală au decelat litiază coledociană și sindrom inflamator important, motiv pentru care s-a intervenit, în serviciul de chirurgie generală, practicându-se colecistectomie și anastomoză coledoco-duodenală. Intra-operator s-au decelat false membrane la nivelul buclei sigmoidiene, placate la nivel pelvin, efectuându-se visceroliză, lavaj și drenaj multiplu. Post-operator starea clinică a pacientului s-a deteriorat progresiv, motiv pentru care s-a decis efectuarea unei tomografii computerizate abdomino-pelvine, ce a decelat pneumo-peritoneu și bule de gaz prezente in Emphysematous cystitis - diagnostic and treatment difficulties V. D. Radu,, E. Șova, P. Onofrei,, C. Costache, Spitalul Clinic Dr. C. I. Parhon, Iași Universitatea de Medicină și Farmacie Gr. T. Popa Iași Introduction: Emphysematous cystitis is a very rare form of complicated urinary tract infection (37 cases reported in the literature) and is characterized by the presence of gas bubbles inside the bladder wall and lumen. It is especially common in elderly women with uncontrolled diabetes, the most common symptoms being abdominal pain (80%), hematuria (60%) and fever (50%); The pneumaturia, whose presence is favored by glycosuria, is not detected until after bladder catheterization. Imaging studies (plain KUB X-ray and, especially abdominal-pelvic computerized tomography) establishes the diagnosis. Intravenous antibiotic treatment, bladder catheterization and glycemic control results in a relatively low mortality (3-%), with surgical interventions being reserved only for very severe cases. Material and Method: We present the case of a 65 year-old patient who was admited in the emergency room for diffuse abdominal pain. Blood analysis and abdominal ultrasound have revealed main biliary tract stones and important inflammatory syndrome, for which cholecystectomy and coledoco-duodenal anastomosis was performed, in the general surgery department. During surgery, false membranes covering the sigmoid loop and adherences to the bladder were detected and viscerolysis, lavage and multiple drainage were performed. The post-operative patient s clinical condition gradually deteriorated; this was the reason for the decission to perform an abdomino-pelvic computerized tomography, which detected pneumo-peritoneum and gas bubbles present in the bladder wall Infecții ale tractului urinar nr. / 07 vol 6 Romanian Journal of Urology 79

81 Infecții ale tractului urinar grosimea peretelui vezical și ale peretelui abdominal anterior subombilical. Rezultate: Consultul urologic ulterior a decis efectuarea laparotomiei iterative, cu explorarea regiunii pelvine, intraoperator decelându-se distrugerea peretelui anterior vezical, cu supurație și necroză la nivelul peretelui vezical restant. Deși s-a practicat cistectomie totală cu ureterostomie cutanată splintată și a fost continuată antibioterapia cu spectru larg, evoluția a fost nefavorabilă cu decesul pacientului la 4 de ore postoperator. and anterior subombilical abdominal wall. Results: The subsequent urological evaluation decided to perform iterative laparotomy and exploration of the pelvic region, whitch reveled the destruction of the anterior bladder wall, with suppuration and necrosis of the remaining bladder wall. Although total cystectomy with cutaneous ureterostomy was performed and the broad spectrum antibiotic therapy was continued, the evolution was unfavorable leading to the patient s death 4 hours after surgery. Concluzii: Cistita emfizematoasă rămâne o afecțiune rar întâlnită, dar tot mai frecvent identificată, datorită utilizării pe scară largă a metodelor imagistice performante. Tratamentul medical, instituit precoce, asigură vindecarea în majoritatea cazurilor. Depistarea tardivă a cistitei emfizematoase, după apariția complicațiilor (perforație vezicală, șoc septic etc), întunecă prognosticul și crește exponențial mortalitatea. Conclusions: Emphysematous cystitis remains an uncommon, but increasingly identified disease due to the extensive use of high-performance imaging methods. Medical treatment instituted early ensure successful healing in most cases. The delayed detection of emphysematous cystitis, after the occurrence of complications (bladder perforation, septic shock, etc.), worsens the prognosis and exponentially increases mortality. 80 Romanian Journal of Urology nr. / 07 vol 6

82 PM.7.. Chistectomie dreaptă retroperitoneoscopică și adrenalectomie stângă laparoscopică 3D - prezentare de caz C. Codoiu,, B. Hăineală,, S. Margaritis, M. Dobra, I. Sinescu, UMF Carol Davila, București, România Centrul de Uronefrologie și Transplant Renal, Institutul Clinic Fundeni, București, România Right retroperitoneoscopic chistectomy and left 3D laparoscopic adrenalectomy - case presentation C. Codoiu,, B. Hăineală,, S. Margaritis, M. Dobra, I. Sinescu, UMF Carol Davila, Bucharest, Romania Center for Urology and Renal Transplantation, Fundeni Clinical Institute, Bucharest, Romania Laparoscopie Introducere. Chirurgia minim invazivă reprezintă o alternativă tot mai pupulară, mai ales în cazul operațiilor pentru patologie benignă. În cazurile complexe putem alterna între abordul retroperitoneoscopic si cel transperitoneal în vederea obținerii beneficiului maxim pentru pacient. Material și metodă. Vă prezentăm cazul unui pacient de 57 de ani investigat pentru dureri lombare drepte și diagnosticat tomografic cu chist simplu renal polar superior drept, de 90/85mm și adenom suprarenalian stâng de 30/0mm. Rezultate. Se intervine inițial retroperitoneoscopic pentru rezolvarea chistului renal drep. Prin intermediul unei lombotomii minime (0-mm) se pătrunde in spațiul retroperitoneal, unde se practică dilatație cu balon și apoi introducerea altor două trocare de lucru de 5mm. trocarul optic se introduce pe gaura de lombotomie. Rezolvarea chistului renal are loc în manieră standard. După vindecare, într-o nouă internare, se intervine transperitoneal, prin introducerea trocarului optic la vedere la marginea mușchiului drept abdominal, apoi adaugarea a două trocare de lucru de 0mm și de 5mm. După rezecția coloparietală si disecția ligamentului renolienal este necesară introducerea unui nou trocar de sprijin de 5mm. Se practica adrenalectomie cu sigilarea venei centrale a suprarenalei cu clipuri Hem-o-lock. Concluzii. Chirurgia laparoscopică în cazuri selecționate prezintă numeroase avantaje față de chirurgia deschisă. Abordul retroperitoneoscopic poate fi combinat cu cel transperitoneal în vederea obținerii celor mai bune rezultate pentru pacient. Pentru patologia de complexitate mică-medie abordul retroperitoneal oferă avantajul unei recuperări mai rapide atât la prin rata mică de complicații ale plăgii cât și prin evitarea deschiderii cavității peritoneale. În cazul patologiei complexe, abordul transperitoneal 3D oferă avantajul unui spațiu larg de manevră și a unei orientări în spațiu mult superioară abordării clasice D. Introduction. Minimally invasive surgery is an increasingly alternative to open surgery, especially for benign pathology. In complex cases, we can alternate between retroperitoneoscopic and transperitoneal approaches in order to obtain the maximum benefit for the patient. Material and method. We present the case of a 57-year-old patient investigated for right lumbar pain and diagnosed tomographically with a 90/85mm right renal cyst and a 30/0mm left adrenal tumor. Results. Initially, retroperitoneoscopic surgery is performed to solve the right kidney cyst. By means of a minimal lumbotomy (0-mm) we enter into the retroperitoneal space where balloon dilation is performed followed by the insertion of two other 5mm work trocars. The optic trocar is inserted into the lumbotomy hole. Renal cyst s resolved in the standard manner. After healing, in a new admission, transperitoneal surgery s performed by inserting the visual trocar at the edge of the rectus abdominis muscles, then adding two 0mm and 5mm work trocars. After resection of the coloparietal space and dissection of the enorenal ligament we feel the need to introduce a new 5mm support trocar. Adrenalectomy is practiced and hemostasis achieved by sealing the central adrenal vein with Hem-o-lock clips. Conclusions. Laparoscopic surgery in selected cases has many advantages over open surgery. The retroperitoneoscopic approach can be combined with the transperitoneal one in order to obtain the best results for the patient. For the low to medium complexity pathology, the retroperitoneal approach offers the advantage of a faster recovery both at the low rate of wound complications and by avoiding opening the peritoneal cavity. In the case of complex pathology, the 3D transperitoneal approach offers the advantage of a wide space for maneuvers and a space orientation far superior to the classic D approach. nr. / 07 vol 6 Romanian Journal of Urology 8

83 Laparoscopie PM.7.. Utilizarea simulatoarelor de tip Box Trainer de laparoscopie îmbunătăţeşte abilităţile practice ale rezidenţilor urologi C. Toma, C. Sima,, D. Toma, M. Dumitrache, S. Rascu,, D. Rădăvoi,, V. Jinga, Spitalul Clinic Prof. Dr. Theodor Burghele, Bucureşti, România UMF Carol Davila, Bucureşti, România Using simulators such as laparoscopic Box Trainers improves the practical skills of urology residents C. Toma, C. Sima,, D. Toma, M. Dumitrache, S. Rascu,, D. Rădăvoi,, V. Jinga, Burghele Clinical Hospital, Dept. of Urology, Bucharest, Romania U.M.F. Carol Davila University of Medicine and Pharmacy, Bucharest, Romania Introducere: Chirurgia minim invaziva reprezinta tendinta actuala in multe specializari, la fel si in urologie. Deprinderea abilitatilor practice pentru astfel de proceduri devine esentiala in cadrul pregatirii rezidentului urolog. Scopul acestui studiu a fost acela de a demonstra ca utilizarea educatiei medicale prin simulare imbunatateste abilitatile practice ale incepatorilor urologi in laparoscopie folosind un instrument accesibil precum un box trainer. Material si metoda: Studiul a presupus evaluarea subiectiva si obiectiva ale abilitatilor practice a 0 de rezidenti urologi cu experienta limitata in laparoscopie. Fiecare participant a fost evaluat inainte de desfasurarea activitatii practice pe simulator in maniera subiectiva printr-un chestionar de autoevaluare, respectiv obiectiv prin executarea unui nod patrat, nod chirurgical si a tipuri de suturi pe material sintetic (simpla intrerupta, surjet) pe o lungime de 0 cm de plaga. Rezidentii au fost impartiti in grupe ( A- 5 cursanti, B-5 cursanti) ce au efectuat aceleasi proceduri, cu aceleasi instrumente si materiale de lucru, dar cu un numar diferit de ore activitate practica. Grupul A a desfasurat 0 ore de activitate practica, in timp ce grupul B doar 3 ore. Rezultate si concluzii: Educatia prin simulare medicala cu ajutorul box trainerului este un instrument util pentru a imbunatati abilitatile practice si timpul de executie al manevrelor generale, cu diferente semnficative intre cele grupuri de rezidenti urologi. Introduction: Minimally invasive surgery represents the actual tendency in many medical domains, including also urology. Gaining practical skills for such procedures becomes essential when preparing the resident physicians in urology. The purpose of this study is to demonstrate that using medical simulation as an education tool improves the practical skills of the urology house officers in laparoscopy by using an accessible tool such as a box trainer. Materials and methods: The study includes the objective and subjective evaluation of the practical skills of 0 urological residents with limited experience in laparoscopy. Each participant was evaluated before the doing practical activity on the simulator both in a subjective manner by filling a self-evaluation form and objective by timing the duration of doing a square knot, a surgical knot and types of sutures on synthetic materials (simple interrupted, simple continuous suture) on a 0 cm wound. The participants were divided in two groups (A-5 participants, B-5 participants). Each group executed the same procedures with the same instruments and materials, but with a different duration of practice. Group A had access to 0 hours of training, while group B to only 3. Results and conclusions: Medical education with the help of a laparoscopic box trainer is an useful tool for improving practical abilities and the time of execution of general procedures with significant difference between the groups of urology residents. 8 Romanian Journal of Urology nr. / 07 vol 6

84 PM.7.3. Nefrectomia prin abord laparoscopic transperitoneal - complicații. Experiența unei singure echipe chirurgicale D. Diaconescu, F. Vărzescu, S. Sandu, G. Roșoga, G. Burtea, M. Popescu, R. Dănău,, C. Medar,3, R. Petca,, V. Jinga,, B. Braticevici, Dep. de Urologie, Spitalul Clinic Prof. Dr. Th. Burghele, București, România Universitatea de Medicină și Farmacie Carol Davila, București, România 3 Dep. de Imagistică medicală, Spitalul Clinic Prof. Dr. Th. Burghele, București, România Laparoscopic transperitoneal nephrectomy - complications. The experience of a single surgical team D. Diaconescu, F. Vărzescu, S. Sandu, G. Roșoga, G. Burtea, M. Popescu, R. Dănău,, C. Medar,3, R. Petca,, V. Jinga,, B. Braticevici, Dep. of Urology, Prof. Dr. Th. Burghele Clinical Hospital, Bucharest, Romania University of Medicine and Pharmacy Carol Davila, Bucharest, Romania 3 Dep. of Medical Imaging, Prof. Dr. Th. Burghele Clinical Hospital, Bucharest, Romania Laparoscopie Introducere. Scopul acestui studiu a fost de a identifica complicațiile postoperatorii în urma nefrectomiei transperitoneale laparoscopice realizate de o singură echipă chirurgicală, pe un grup de 77 de pacienți, în cadrul secției de urologie a Spitalului Clinic Prof. Dr. Th. Burghele. Materiale și metode. În perioada ianuarie 0-5 martie 07, 77 de pacienți au fost supuși intervenției chirurgicale (38 bărbați și 39 femei). Vârsta medie a pacienților a fost ani (-89 ani). S-au practicat nefroureterectomii, 39 de nefrectomii radicale, 6 de nefrectomii simple, prin abord laparoscopic transperitoneal, având următoarele indicații chirurgicale: 5 patologii tumorale, 3 pionefroze, 6 atrofii renale, 6 hidronefroze și ureterohidronefroze de gradul IV. Abordul a fost realizat prin tehnicile Veress și Hasson (3:45). Rezultate. Nu au fost identificate leziuni viscerale în urma utilizării tehnicii Veress. Convertirea la chirurgia clasică a fost necesară în doua cazuri. Complicații intraoperatorii au fost 3/77 (3.89%) cazuri de leziuni splenice, tratate conservator. Complicații postoperatorii, după cum urmează: un pacient a prezentat extragerea accidentală a drenajului lombar, cu evoluție favorabilă, 3/77 (3.89%) serom, un pacient (.9%) a necesitat administrarea de transfuzii sanguine, la un alt pacient s-a decelat un hematom lombar; /77 (4.8%) ileus și /77 (.9%) diaree prin infecție cu Clostridium difficile. Complicații postoperatorii tardive: eventrație postoperatorie /8 (.9%). Durata medie a intervenției a fost de 4.6 minute (90-80 minute), iar cea de spitalizare de 5.6 zile (3-0 zile). Concluzii. Nefrectomia prin abord laparoscopic transperitoneal reprezintă cea mai bună alternativă a chirurgiei clasice, cu o morbiditate redusă, durată de spitalizare redusă, recuperare postoperatorie mai rapidă și reintegrare socială cu rezultate cosmetice superioare. Introduction. The goal of this study is to evaluate the complications following transperitoneal laparoscopic nephrectomy performed by a single surgical team for 77 patients in the department of Urology of Prof. Dr. Th. Burghele Clinical Hospital. Material and methods. Between st January 0 5th March 07, 77 patients have undergone surgery, from which 38 were men and 39 women. The average patients age was years (between -89 years). There were performed nephroureterectomies, 39 radical nephrectomies, 6 simple nephrectomies by laparoscopic transperitoneal approach, having the following surgical indications: 5 tumoral pathologies, 3 pionephrosis, 6 kidney atrophies, 6 4th degree hydronephrosis and ureterohydronephrosis. The acces was realized by Veress and Hasson technique (3:45). Results. There weren t any visceral lesions following Veress technique. Classic surgery conversion was needed in two cases. Intraoperatory complications were 3/77 (3.89%) cases of splenic injuries which were treated by conservative means. Postoperatory complications were as follows: one patient presented accidental lumbar drainage extraction, 3/77 (3.89%) seroma, one patient (.9%) needed a blood transfusion, another patient presented a lumbar hematoma (.9%), /77 (4.8%) ileus, Clostridium difficile diarrhea /77 (.9%). Late postoperatory complications was post-operative eventration in /77 (.9%). Average duration of intervention was 4.6 minutes (90-80 minutes). Mean length of hospital stay was 5.6 days (3-0 days). Conclusions. Excisional kidney surgery by transperitoneal laparoscopic approach represents a safe alternative to classic surgery, with a low morbidity, a reduced length of hospital stay, quicker recovery and social reintegration with superior cosmetic results. nr. / 07 vol 6 Romanian Journal of Urology 83

85 Laparoscopie PM.7.4. Nefrectomia parțială pe cale clasică vs. pe cale laparoscopică - Experiența unui singur centru D. Diaconescu, F. Vărzescu, D. Ioniță, F. Benguș, C. Călin, I. Chira, R. Dănău,, V. Jinga,, B. Braticevici, Dep. de Urologie, Spitalul Clinic Prof. Dr. Th. Burghele, Bucuresti, Romania Universitatea de Medicina și Farmacie Carol Davila, Bucuresti, Romania Open vs. Laparoscopic partial nephrectomy - a single center experience D. Diaconescu, F. Vărzescu, D. Ioniță, F. Benguș, C. Călin, I. Chira, R. Dănău,, V. Jinga,, B. Braticevici, Dep. of Urology, Prof. Dr. Th. Burghele Clinical Hospital, Bucharest, Romania University of Medicine and Pharmacy Carol Davila, Bucharest, Romania Introducere. Nefrectomia parțiala reprezintă tratamentul chirurgical de elecție al tumorilor renale de mici dimensiuni. Având în vedere beneficiile chirurgiei nephron-sparing și tendința către minim invazivitate, nefrectomia parțială a devenit un punct de interes în ultimii ani. Studiul de față analizează morbiditatea perioperativă a pacienților cu nefrectomie parțială clasică (OPN) și nefrectomie parțială laparoscopică (LPN), comparând incidența complicațiilor, a marginilor pozitive de rezecție chirurgicală și funcția renală. Materiale și metode. Între Ianuarie 0 3 Decembrie 06, au fost operați 48 de pacienți (femei/bărbați - 5/3). LPN a fost efectuată în 8 cazuri, în timp ce pentru 30 de pacienți s-a preferat abordul clasic. Indicația operatorie a fost reprezentată de prezența imagistică (CT sau IRM) a unei formațiuni tumorale renale < 70mm. Cele două grupuri au fost analizate din punct de vedere al vârstei, indexului de comorbiditate Charlson, egfr, dimensiunii tumorale și scorului PADUA. Pacientii au avut indicație chirurgicală absolută în cazuri, indicație relativă în 6 cazuri, în timp ce 30 au avut indicație electivă. Rezultate. Vârsta medie a fost de ani (4-77 ani). Dimensiunea medie tumorală a fost de 36.8mm (OPN/LPN 39.06/34.5mm). Follow-up-ul mediu a fost de 3.35 luni, fără diferențe semnificative din punct de vedere al frecvenței complicațiilor în cadrul celor două grupuri. Timpul mediu de ischemie a fost inferior pentru OPN (7 vs. minute). Scăderea medie a egfr postoperator a fost mai mică pentru LPN. Perioada de spitalizare postoperatorie a fost redusă pentru grupul LPN (5.69 vs zile). Concluzii. Nefrectomia parțială poate fi efectuata prin abord clasic sau laparoscopic, rezultatele postoperatorii fiind comparabile, atât timp cât echipele operatorii beneficiază de experiență chirurgicală similară. Totuși LPN este asociată cu o durată redusă de spitalizare postoperatorie, recuperare și reintegrare socio-profesională mai rapidă. Introduction. Partial nephrectomy is the preferred surgical management of small renal masses. Given the potential benefits of nephron sparing surgery and the shift to minimally-invasive approaches, partial nephrectomy has become a point of interest in recent years. Our study examined perioperative morbidity of open (OPN) versus laparoscopic partial nephrectomy (LPN) comparing complications, positive surgical margins and early renal function. Material and method. Between st January 0 3st December 06, 48 patients have undergone surgery (women/ men - 5/3). 8 underwent LPN (laparoscopic partial nephrectomy), while 30 OPN (open partial nephrectomy). The surgical indication was given by the imagistic display (CT or MRI) of a renal tumor < 70mm. The groups were analyzed by age, Charlson comorbidity index, egfr, clinical size and PAD- UA score. patients had an absolute surgical indication, 6 had a relative indication, while 30 had an elective indication. Results. The average patients age was years (4-77 years). Median tumor size was 36.8 mm (OPN/LPN 39.06/34.5mm). Median follow-up was 3.35 months, without significant difference with respect to complication rates between OPN and LPN. Median ischemia time was shorter for OPN (7 vs. minutes). Median egfr drop was inferior for LPN. Postoperative hospitalization period was shorter for LPN (5.69 vs days). Conclusions. Partial nephrectomy can be performed open either laparoscopically, with similar postoperative results, as long as the operating teams have a similar surgical experience. Although LPN is associated with a shorter postoperative hospital stay, faster recovery and socio-professional reintegration. 84 Romanian Journal of Urology nr. / 07 vol 6

86 PM.7.5. Hidroneroză polară la pacienții cu duplicație pielo-ureterală - indicație pentru nefrectomie parțială prin abord laparoscopic transperitoneal D. Diaconescu, F. Vărzescu, S. Sandu, G. Roșoga, G. Burtea, R. Popescu, R. Dănău,, M. Pascu 3, R. Petca,, V. Jinga,, B. Braticevici, Dep. de Urologie, Spitalul Clinic Prof. Dr. Th. Burghele, București, România Universitatea de Medicină și Farmacie Carol Davila, București, România 3 Dep. de Imagistică medicală, Spitalul Clinic Prof. Dr. Th. Burghele, București, România Polar hydronephrosis in patients with duplex collecting system - an indication for laparoscopic partial nephrectomy D. Diaconescu, F. Vărzescu, S. Sandu, G. Roșoga, G. Burtea, R. Popescu, R. Dănău,, M. Pascu 3, R. Petca,, V. Jinga,, B. Braticevici, Dep. of Urology, Prof. Dr. Th. Burghele Clinical Hospital, Bucharest, Romania University of Medicine and Pharmacy Carol Davila, Bucharest, Romania 3 Dep. of Medical Imaging, Prof. Dr. Th. Burghele Clinical Hospital, Bucharest, Romania Laparoscopie Introducere. Scopul acestui studiu a fost de a evalua rezultatele nefrectomiei parțiale pe cale laparoscopică transperitoneală la pacienții cu duplicație pieloureterală congenitală completă, realizată de o singură echipă chirurgicală din secția de urologie a Spitalului Clinic Prof. Dr. Th. Burghele, București, România. Materiale și metode. În perioada Ianuarie 0 - Martie 07, 4 paciente au fost diagnosticate cu duplicație pieloureterală, dintre care 3 au prezentat hidronefroză polară superioară și o pacientă hidronefroză polară inferioară. Rinichiul afectat a fost localizat pe partea stângă în 3 cazuri și într-un singur caz pe partea dreaptă. Într-unul dintre cazuri, a fost identificată o localizare atipică a unuia dintre orificiile ureterale, respectiv la nivelul colului vezical, în timp ce în celelalte cazuri a existat o implantare normală intravezicală. S-au practicat nefrectomii parțiale prin abord laparoscopic transperitoneal cu excizia polului renal afectat. Accesul a fost realizat prin intermediul tehnicii Hasson. Toate pacientele au avut sondă JJ montată preoperator. Rezultate. Vârsta medie a pacientelor a fost de 6.5 de ani. Convertirea la chirurgia prin abord deschis a intervenției operatorii nu a fost necesară. Nu au fost identificate complicații intraoperatorii. S-au identificat urmatoarele complicații postoperatorii: urinom la nive- Introduction. The goal of this study is to evaluate results following transperitoneal laparoscopic heminephrectomy for patients with congenital complete duplication of the collecting system performed by a single surgical team in the Department of Urology, Prof. Dr. Th. Burghele Clinical Hospital, Bucharest, Romania. Material and methods. Between January 0 and March 07, 4 female patients were admitted to our department with complete duplex collecting system from which 3 presented upper pole hydronephrosis and lower pole hydronephrosis. The affected kidney was situated on the left side in 3 cases and on the right in one. In one case, one of the duplex (affected) ureteral orifices had an abnormal implantation draining into the bladder neck, while the rest had a normal intravesical drainage. There were performed laparoscopic transperitoneal heminephrectomies with the excision of the affected, dilated renal pole. The access was realized by Hasson technique. All patients had double J stents in place preoperatively. Results. The average patients age was 6.5 years. Open surgery conversion was not required. There weren t any intraoperative complications. Postoperative complications were as follows: a 00cc lower renal pole urinoma (/4), Clostridium difficile diarrhea /4 nr. / 07 vol 6 Romanian Journal of Urology 85

87 Laparoscopie lul polului renal inferior de aproximativ 00ml (/4), infecție cu Clostridium difficile la 48 de ore postoperator (/4). La an postoperator a fost identificată o singură complicație postoperatorie tardivă (/4) hidrocalicoză, care a fost excizată. Durata medie a intervenției chirurgicale a fost de 37.5 minute (0-80 minute). Durata medie de spitalizare a fost de 7.5 de zile (5-9 zile). Concluzii. Duplicația pieloureterală cu hidronefroză polară este o afecțiune rară care beneficiază de nefrectomia parțială prin abord laparoscopic, aceasta fiind considerată o intervenție chirurgicală sigură, ce oferă avantajul unei proceduri minim invazive cu o morbiditate perioperatorie diminuată (durată de spitalizare redusă și recuperare postoperatorie mai rapidă). at 48 hours postoperative. There was one late postoperative complication (/4) one hydrocalicosis which required excision at year follow-up. Average duration of intervention was minutes (0-80 minutes). Mean length of hospital stay was 7.5 days (5-9 days). Conclusions. Complete duplex collecting system with polar hydronephrosis is a rare sight and benefits of heminephrectomy by laparoscopic approach which is a safe intervention, with a low morbidity and offers the advantages of a minimally invasive procedure: a reduced length of hospital stay, quicker recovery and social reintegration with superior cosmetic results. 86 Romanian Journal of Urology nr. / 07 vol 6

88 PM.7.6. Abordul minim invaziv al rinichiului în potcoavă A. Aungurenci, V. Mădan,, F. Rusu, A. Iliescu, C. Iatagan, G. Picu, S. Ioniţă, A. Rădulescu, V. Botea, L. Chirilă, M. Dinu Spitalul Universitar de Urgență Militar Central, Clinica de Urologie, Bucureşti, România Universitatea de Medicină și Farmacie Carol Davila Bucureşti, România Minimal invasive surgery for horseshoe kidney A. Aungurenci, V. Mădan,, F. Rusu, A. Iliescu, C. Iatagan, G. Picu, S. Ioniţă, A. Rădulescu, V. Botea, L. Chirilă, M. Dinu Central Universitary Emergency Military Hospital, Urology Department, Bucharest, Romania University of Medicine and Pharmacology Carol Davila Bucharest, Romania Laparoscopie Introducere: Rinichiul în potcoavă este o malformație congenitală rară cu o incidență de 0,5% din populația globală. Datorită particularităților anatomice caracteristice, patologia litiazică și sindromul de joncțiune pielo-ureterala sunt frecvent întâlnite la pacienții cu această malformație. Deși abordul chirurgical deschis este considerat mai sigur pentru tratamentul patologiilor rinichiului în potcoavă, abordul minim-invaziv (laparoscopic sau endoscopic) poate avea rezultate similare cu o recuperare postoperatorie rapidă. Material şi metodă: În perioada iulie 06 - martie 07 în clinica noastră au fost internați 3 pacienți cu rinichi în potcoavă, dintre care cu patologie litiazică și o pacientă cu sindrom de joncțiune pielo-ureterala stângă, cu hidronefroză grad III a hemiunității afectate. Unul dintre pacienții cu litiază fusese diagnosticat cu un calcul coraliform stâng cu dimensiuni de 5/30 mm, cu hidronefroză grad III a hemiunității aferente, iar al doilea fusese diagnosticat cu un calcul joncțional drept de aproximativ 6/6 mm, parțial-obstructiv, cu hidronefroză grad III la nivelul hemiunității aferente. Toți pacienții au fost beneficiat de chirurgie minim invaziva: ureterolitotomie respectiv pieloplastie laparoscopică stângă, în timp ce, pentru litiaza coraliformă s-a practicat nefrolitotomie percutanată. Rezultate: Timpul operator pentru operațiile laparoscopice a fost cuprins între de minute, iar pentru nefrolitotomie a fost de 30 de minute. Nu au existat complicații intraoperatorii, care să necesite conversia operațiilor. Evoluția postoperatorie a pacienților a fost favorabilă, cu reluarea rapidă tranzitului intestinal și externare la 3-5 zile postoperator. Rata de stone free pentru pacienții cu litiază a fost de 90 respectiv 00%. Aprecierea gradului de obstructie post pieloplastie s-a efectuat cu ajutorul scintigrafiei. Concluzii: Abordul minim invaziv pentru patologia benignă a rinichiului în potcoavă poate reprezenta o alternativă eficientă a operațiilor deschise, având rezultate funcționale similare si recuperare postoperatorie rapidă. Introduction: Horseshoe kidney is a rare congenital malformation, which has an incidence of 0.5% in global population. Due to some anatomic specific features, stone disease and ureteropelvic junction obstruction syndrome are frequently encountered to patients that have this kind of malformation. Although open surgery is considered a safe approach for the treatment of horseshoe kidney conditions, the minimal-invasive approach (laparoscopic or endoscopic) may have similar results with short postoperative recover period. Materials and methods: During July 06 and March 07 in our clinic were admitted 3 patients with horseshoe kidney out of which had stone disease and one female patient had left ureteropelvic junction obstruction syndrome, with grade III hydronephrosis of the impaired unit. One patient with stone disease was diagnosed with left staghorn calculus of 5/30 mm, with grade III hydronephrosis, and the second one was diagnosed with a right junction calculus of approximate 6/6 mm, partly obstructive, with grade III right hydronephrosis. All patients were operated minimal-invasive: laparoscopic ureterolithotomy respectively pyeloplastia, while the patient with staghorn calculus had a percutaneous nephrolithotomy. Results: Operative time for laparoscopic operations ranged between 40 and 30 minutes, while for the percutaneous nephrolithotomy the operative time was 30 minutes. We have not encountered intraoperative complications that could require the conversion to open surgery. Postoperative recovery was favourable for all patients, with rapid recover of bowel function and rapid discharge in 3-5 days after the surgery. Stone-free rate for the patients with stone disease was 90 and 00%. Functional recovery of the kidney after pyeloplasty was scintigraphicaly assessed. Conclusions: The minimal-invasive approach for benign conditions in horseshoe kidney may be regarded as an efficient alternative for open surgery, with similar functional results and rapid postoperative recovery. nr. / 07 vol 6 Romanian Journal of Urology 87

89 Laparoscopie PM.7.7. Laparoscopia în patologia urologică experiența Institutului Regional de Oncologie Iași M. Hogea, B. Petruţ, Oana Miron, I. Tomac, A. Panuță, D. V. Scripcariu, C. Toma, Mihaela Buna-Arvinte, V. Scripcariu Institutul Regional de Oncologie Iași, România Institutul Oncologic Cluj Napoca, România Laparoscopy in urologic pathology the experience of the Regional Institute of Oncology, Iași M. Hogea, B. Petruţ, Oana Miron, I. Tomac, A. Panuță, D. V. Scripcariu, C. Toma, Mihaela Buna-Arvinte, V. Scripcariu Regional Institute of Oncolgy Iași, Romania The Oncology Institute Cluj Napoca, Romania Introducere: Laparoscopia constituie o alternativă adecvată funcțional și oncologic în abordul unei game variate de patologii urologice, inclusiv maligne, în anumite situații fiind considerată standardul de aur. Tehnica minim invazivă aduce o serie de beneficii atât de ordin clinic (scădere a morbidității postoperatorii), cât și socioeconomice (spitalizare minimă, reintegrare mai rapidă) sau cosmetice. În schimb, deși urmează aceleași principii chirurgicale ca ale abordului clasic, anumite impedimente practice pot duce la o creștere semnificativă a gradului de dificultate al intervențiilor. Material și metodă: În perioada aprilie 05 - martie 07, 77 pacienți au beneficiat de intervenții laparoscopice, din care 68 pentru boli neoplazice - 3 nefrectomii radicale (tumori renale stadiul Ta T3), 5 nefroureterectomii radicale (tumori uroteliale inalte, stadiul T-T), 5 nefrectomii parțiale (stadiul Ta-Tb) si 6 prostatectomii radicale laparoscopice, iar 9 pentru patologii benigne - chistorezecții ( cazuri), pieloplastii (4 cazuri), biopsie ganglion retroperitoneal ( caz), ureteroliza ( caz), ureterolitotomie ( caz). Rezultate: În cazul nefrectomiei radicale, timpul mediu de intervenție a fost 0 minute, pierderi sangvine medii 00 ml. 3 interventii au necesitat conversie la abord clasic (un caz de nefroureterectomie, o nefrectomie radicala si o prostatectomie radicala) datorită controlului nesatisfăcător al hemostazei. Abordul retroperitoneal a fost aplicat în 4 cazuri ( chistorezecții și pieloplastii), cu durata medie de 60, respectiv 0 minute, fără pierderi sangvine semnificative. Abordul extraperitoneal a fost aplicat in cazul tuturor prostatectomiilor, cu mentiunea ca primele 3 interventii au beneficiat de sustinerea activa a dl Dr B Petrut si echipei sale. Concluzii: Aplicarea tehnicilor minim invazive în tratamentul patologiei urologice poate asigura rezultate oncologice și funcționale comparabile cu abordul clasic, cu avantajul scăderii impactului traumatismului chirurgical. Selecția corespunzătoare a pacienților, formarea unei echipe operatorii și asigurarea progresului pe curba de învățare sunt necesare pentru a putea menține calitatea actului chirurgical. Introduction: Laparoscopy has proven itself to be an adequate alternative both functionally and oncologically in a wide range of urologic pathology, including malignancies, and in some cases is considered the gold standard. Minimal invasiveness brings advantages both from a clinical (lower morbidity), socio-economic (shorter hospital stay, faster return to regular activity) and cosmetic perspective. Although it may follow the same basic principles of the classic approach, certain technical inconveniences lead to an increase in the difficulty to perform surgery laparoscopically Material and methods: From April 05 till March 07, 77 patients underwent laparoscopic procedures: 68 for malignancy - 3 radical nephrectomies (stage Ta-T3), 5 radical nephroureterectomies (upper tract urothelial tumors, stage T-T), 5 partial nephrectomy (stage Ta-Tb) 6 radical prostatectomies - and 9 for benign pathology - cyst resections, 4 pyeloplasties, excision of a retroperitoneal lymph node, ureterolysis and ureterolithotomy. Results: For radical nephrectomies, average surgical time was 0 minutes, average blood loss 00 ml. 3 interventions required conversion - a nephroureterectomy, a nephrectomy and a prostatectomy, all due to unsatisfactory haemostasis. The retroperitoneal approach was used in 4 cases ( cyst resections and pyeloplasties), with an average time of 60 and 0 minutes respectively, with no significant blood loss. The extraperitoneal approach was used in all radical prostatectomies, with a special mention to the active support and participation of Dr B Petrut and his team in the first three cases. Conclusions: Minimally invasive procedures can offer comparable oncologic and functional results to the classic approach, with the advantage of lower surgical morbidity. Patient selection, teamwork and perseverance is paramount to raising the quality of the surgical maneuvers. 88 Romanian Journal of Urology nr. / 07 vol 6

90 PM.7.8. Abordarea laparoscopică transperitoneală a ureterului retrocav B. Novac,, R. Andriciuc,, C. Costache, ¹ Clinica de Urologie și Transplant Renal, Spitalul Clinic Dr. C.I. Parhon, Iași, România ² Universitatea de Medicină și Farmacie Gr. T. Popa, Iași, România Transperitoneal laparoscopic approach of a retrocaval ureter B. Novac,, R. Andriciuc,, C. Costache, ¹ Urology and Renal Transplant Clinic, Dr. C.I. Parhon Clinical Hospital, Iaşi, Romania ² University of Medicine and Pharmacy Gr. T. Popa, Iaşi, Romania Laparoscopie Introducere: Ureterul circumcav, mai frecvent descris ca ureter retrocav este o anomalie de dezvoltare a venei cave inferioare, deși este adesea considerată ca fiind cauzată de o dezvoltare improprie a ureterului. Există două tipuri descrise, cu buclă înaltă sau buclă joasă, ambele fiind în principal, asimptomatice, pacienții dezvoltând simptome în funcție de gradul de compresiune, fie obstrucție ureterală dreaptă parțială fie infecții recurente ale tractului urinar cauzate de staza urinară. Cu toate că este o boală congenitală, simptomele se dezvoltă, de obicei, în al treilea sau al patrulea deceniu de viață. Material și metode: Acesta este cazul unei paciente în vârstă de 57 ani, care a fost internată în Clinica de Urologie a Spitalului Dr. C. I. Parhon Iași, acuzând dureri lombare drepte de aproximativ trei luni, intermitente, cu perioade de accentuare. Imagistic s-a decelat ureter retrocav, provocând obstrucție ușoară, ce a explicat durerea lombară și ureterohidronefroza gradul II. Procedura a inceput prin inserția endoscopică a unui stent ureteral JJ drept. După montarea trocarelor și realizarea pneumoperitoneului, s-a decolat colonul ascendent și duodenul, cu identificarea venei cave și a traiectului retrocav al ureterului. S-a izolat ureterul, urmat de secționarea acestuia deasupra joncțiunii pieloureterale drepte. Ulterior s-a descrucișat ureterul și s-a plasat anterior si lateral de vena cavă inferioară. După rezectia unui segment din ureterul dilatat s-a efectuat pieloplastie dreaptă cu fir resorbabil continuu, urmată de închiderea peritoneului. Rezultate: După procedură pacienta a avut o evoluție favorabilă, cu diminuarea simptomelor. Controlul imagistic ulterior a evidențiat diminuarea obstrucției ureterale, cu remiterea simptomatologiei algice și externare în a patra zi postoperator, revenind ulterior pentru suprimarea stentului JJ la 6 săptămâni postoperator. Concluzii: Incidența redusă a unei astfel de anomalii embrionare subliniază importanța stăpânirii chirurgiei minim invazive și evidențiază procentul de cazuri de succes, în literatura medicală fiind înregistrate puțin peste 00 de cazuri. Introduction: A circumcaval ureter, more commonly described as a retrocaval ureter is a development anomaly of the inferior vena cava, although it is often considered as being caused by an improper ureteral development. There are two types described, with a high loop or a low loop, both being mainly asymptomatic, with patients developing symptoms depending on the degree of compression either a partial right ureteral obstruction or recurrent urinary tract infections due to urinary stasis. Although is a congenital disease, symptoms develop usually in the third or fourth decade of life. Material and methods: Such is the case of a 57 year-old patient who was admitted in the Department of Urology of the Parhon Teaching Hospital, accusing right lumbar pain which persisted for three months. Imaging explorations detected retrocaval ureter, causing a light obstruction, explaining the back pain and second degree ureterohydronephrosis. The procedure began by endoscopic insertion of a JJ ureteral stent. After mounting trocars and achieving pneumoperitoneum, the ascending colon and duodenum were decollated with the identification of the inferior vena cava and the retrocaval path of the ureter. We isolated the ureter, followed by the section of the ureter just above the pieloureteral junction. We passed the ureter anteriorly of the inferior vena cava and after the resection of a segment of dilated ureter, we practiced pieloplasty with continuous resorbable suture, followed by closure of the peritoneum. Results: After the procedure the patient had a favorable evolution with the diminishing of the admission symptoms. Later imaging evaluation revealed diminished ureteral obstruction and remission of the painful syndrome, with discharge from the hospital on the 4th day after surgery and 6 weeks later she came back for the JJ stent removal. Conclusions: The low percentage of such an embryological anomaly to occur adds up to the importance of mastering minimally invasive surgery and underlines the percentage of successful cases, despite the small number of just over 00 cases recorded in medical literature. nr. / 07 vol 6 Romanian Journal of Urology 89

91 Laparoscopie PM.7.9. Nefroureterectomia radicală laparoscopică retroperitoneală pentru tumorile uroteliale înalte N. Grigore, A. Haşegan Clinica de Urologie, Facultatea de Medicină Sibiu, România Retroperitoneal laparoscopic radical nephroureterectomy for high urothelial tumors N. Grigore, A. Haşegan Urology Clinic, Faculty of Medicine Sibiu, Romania Introducere: Nefroureterectomia radicală reprezintă tratamentul de elecție în tumorile uroteliale înalte,prin care se excizează în bloc rinichiul, întregul ureter incluzând mucoasă vezicală perimeatică (cistectomie perimeatică endoscopică,clasică sau laparoscopică). Nefroureterectomia se poate efectua în variantă clasică, laparoscopică-(transperitoneală și retroperitoneală) și robotică. Tehnica nefroureterectomiei radicale laparoscopice prin abord retroperitoneal impune doi timpi: unul laparoscopic în care se excizează rinichiul și ureterul pe tot traiectul cu limfodisecție, apoi printr-o incizie ilio-inghinală (Gibson) se practică excizia meatului ureteral incluzând coleret vezical cu sutură vezicală și extragerea în bloc a piesei operatorii. Material și metodă: Nefroureterectomia radicală laparoscopică prin abord retroperitoneal s-a practicat la 3 pacienți în perioada Diagnosticul s-a stabilit în urma investigațiilor clinice și paraclinice: cistoscopie, UroCT, Ureteroscopie. Rezultate: Localizare tumorală: pielocaliceală - 9 p, ureter proximal - p, ureter distal- p. Stadiu tumoral: T- p, T-3 p, T3-7 p, T4- p, N- p, N0- p, M-3 p (plamân). Vârsta medie 6.5 ani (53-8 ani). Timpul operator mediu 0 minute (90-90 minute), fără tulburări hemodinamice majore pe parcursul intervenției. Nu s-au întregistrat complicații intraoperatorii (vasculare sau intestinale). Pierderile sangvine intraoperatorii aproximativ 80 ml (50-00 ml). Reluarea tranzitului intestinal în a doua zi postoperator. Tuburile de dren și sonda uretro-vezicală au fost suprimate la zile postoperator. Media de spitalizare 5zile (3-8 zile). Perioada de urmărire postoperatorie de aproximativ 6,5 luni (3-4 luni), cu examen cistoscopic la 3 luni în Introduction: Radical nephroureterectomy is the treatment of choice in high urothelial tumors, which are excised kidney with fat, whole ureter, including a portion of the bladder (perimeatic cystectomy endoscopic, classic or laparoscopic). Nephroureterectomy can be performed in open surgery, laparoscopic (transperitoneal and retroperitoneal) and robotics. The technique of laparoscopic radical nephroureterectomy through retroperitoneal approach requires two steps: first, laparoscopic removal of kidney and the whole length of ureter, and then, through an ilioguinal (Gibson) incision is performed the excision of ureteral meatus, with bladder sutures and extraction in block of the operator piece. Material and method: Laparoscopic radical nephroureterectomy through retroperitoneal approach was practiced at 3 patients during Diagnosis was established after clinical and laboratory investigations: cystoscopy, UroCT (Computed Tomography Urography), ureteroscopy. Results: Location of the tumor: pyelocalyceal- 9 p, proximal ureter- p, distal ureter - p. Tumor stage: T- p, T-3 p, T3-7 p, T4- p, N- p, N0- p, M-3 p (lung). Average age was 6.5 years (53-8 years). The average operating time was 0 minutes (90-90 minutes) without major hemodynamic disturbances during the operation. Have not registered intraoperative complications (vascular or intestinal). Intraoperative average blood loss was 80 ml (between ml). Resumption of bowel in the second postoperative day. Drainage tubes and urinary catheter were suppressed to days postoperatively. Average hospitalization period was 5 days (3-8 days). Postoperative follow-up period 90 Romanian Journal of Urology nr. / 07 vol 6

92 Laparoscopie primul an apoi anual, tomografie computerizată anuală. Concluzii: Nefroureterectomia radicală laparoscopică prin abord retroperitoneal are avantajul unei expuneri rapide a pediculului vascular, evită pneumoperitoneul, risc scăzut de leziuni a organelor intraperitoneale, ileus mai scurt, risc mic de diseminare intraperitoneală, durerile postoperatorii diminuate, dimesiunea inciziei mai mică, durata de spitalizare și perioada de convalescență reduse, cu integrare socio-profesională rapidă. Asocierea cistectomiei perimetice clasică cu sutură vezicalăare avantajul scurtării timpului de menținere a sondei uretro-vezicale. Abordul laparoscopic retroperitoneal reprezintă o opțiune miniminvazivă a acestei patologii, cu rezultate oncologice cel puțin egale cu chirurgia deschisă. of approximately 6.5 months (3-4 months) exam cystoscopy at 3 months in the first year and then annually, annual CT. Conclusions: Retroperitoneal laparoscopic nephroureterectomy has multiple advantages: quick exposure of vascular pedicle, avoids the pneumoperitoneum, low risk of damage to intraperitoneal organs, fast resumption of bowel activity, low risk of intraperitoneal dissemination, less post-operative pain, smaller incision, short hospital stay and convalescence period and rapid socio-professional integration. Combination of classical perimeatic cystectomy with bladder suture has the advantage of shortening the time of maintaining the urinary catheter. Retroperitoneal laparoscopic approach is a minimally invasive treatment option with oncological results at least equal to open surgery. nr. / 07 vol 6 Romanian Journal of Urology 9

93 Laparoscopie PM.7.0. Suprarenalectomia laparoscopică în tratamentul tumorilor adrenale. Experienţa Clinicii de Urologie Sibiu N. Grigore, A. Haşegan Clinica de Urologie, Facultatea de Medicină Sibiu, România Laparoscopic adrenalectomy in treatment of adrenal tumors. The experience of Sibiu Urology Department N. Grigore, A. Haşegan Urology Clinic, Faculty of Medicine Sibiu, Romania Introducere: Patologia adrenală beneficiază de avantajele laparoscopiei, fiind un organ retroperitoneal greu accesibil. Suprarenalectomia laparoscopică reprezintă tratamentul de elecție în patologia tumorală suprarenaliană. Modalitățile de abord sunt în funcție de poziția pacientului și calea de acces in spațiul retroperitoneal: abord anterior transperitoneal, abord lateral: transperitoneal, retroperitoneal, abord posterior retroperitoneal. Material și metodă: Retrospectiv am analizat pacienți (p) în perioada cu patologie tumorală suparenaliană. Rezutate: Vârsta medie 5 ani (43-79), localizarea tumorii: stânga 7 p, dreaptă 5 p. Sex: femei -8, bărbați -3. Dimensiunile tumorale între 3-8 cm. Indice de masă corporală (BMI): supraponderali (5-30)- p, obezi (30-40)- 6 p, obezitate morbidă (>40)- 3 p. Modalitățile de abord: anterior transperitoneal: p, lateral retroperitoneal: 6 p, posterior retroperitoneal 4 p. Pierderi de sânge: aprox.50 ml, cu media între 0-0 ml, durata intervenției: 70 min (50-80 min). Fără complicaţii intra şi postoperatorii. Toți pacienții au prezentat emfizem subcutanat care s-a remis spontan în 4 ore.mobilizare precoce cu reluarea tranzitului intestinal în prima zi postoperator. Durata de spitalizare: zile (-4 zile). Examinarea histopatologică a piesei operatorii: feocromocitom 5 p, adenom 5 p nesectretant, metastază suprarenală de neoplasm pulmonar p. Concluzii: Abordul retroperitoneoscopic al glandei suprarenale are multiple avantaje: spațiul de disecție minim, repere antomice evidențiate clar, evită pneumoperitoneul, contactul intestinelor cu sangele, recuperare postoperatorie rapidă, aspect estetic superior. Introduction: The pathology of adrenal gland benefits from the advantages of laparoscopic surgery, being a retroperitoneal organ. Laparoscopic adrenalectomy is the treatment of choice in the adrenal tumor pathology. The types of approach are related to the patient s position and parietal access in the retroperitoneal space: anterior approach-transperitoneal, lateral approach-transperitoneal, retroperitoneal, posterior approach-retroperitoneal. Material and method: Retrospectively we analyzed patients (p) between with tumor adrenal pathology. Results: The mean age 5 years (43-79), the location of the tumor: 7p left, right 5 p. Sex: -8 p women, men -3 p. Tumor dimensions between 3-8 cm. Body Mass Index (BMI): overweight (5-30) - p, obese (30-40) -6 p, morbid obesity (> 40) - 3 p. Ways of approach: anterior - transperitoneal: p, lateral- retroperitoneal : 6 p, posterior retroperitoneal : 4 p. Blood loss: aprox.50 ml with an average between 0-0 ml, the operating time: 70 minutes (50-80 minutes), mean hospitalization- days (-4 days). All patients had subcutaneous emphysema witch was resolved spontaneously within 4 hours. Early mobilization, resuming of intestinal transit in the first postoperative day. Histopathology of the specimens: 5 p pheochromocytoma, 5 p adenoma, p adrenal metastasis of lung cancer. Conclusion: The retroperitoneoscopic approach of the adrenal gland has many advantages: the minimum area of dissection, anatomic landmarks clearly highlighted, avoids the pneumoperitoneum and bowel contact with the blood, rapid post-operative recovery, and higher esthetic appearance. 9 Romanian Journal of Urology nr. / 07 vol 6

94 PM.7.. Tratamentul laparoscopic retroperitoneal al tumorilor de parenchim renal A. Haşegan, N. Grigore Clinica de Urologie, Facultatea de Medicină Sibiu; România Treatment of renal tumors by retroperitoneal laparoscopic approach A. Haşegan, N. Grigore Urology Clinic, Faculty of Medicine Sibiu, Romania Laparoscopie Introducere: Nefrectomia radicală sau parțială prin abord laparoscopic retroperitoneal reprezintă tratamentul standard al tumorilor renale în stadiul T sau T, conform ghidurilor Asociației Europene de Urologie (EAU). Material şi metodă: Am analizat retrospectiv un număr de 6 pacienți (p) care au beneficiat de nefrectomie radicală, nefrectomie parțială sau excizie tumorală prin abord retroperitoneal în perioada ianuarie 04 Martie 07. Rezultate: Vârsta medie a pacienţilor a fost de 55,4 ani (38-8). Sex: 8 p femei, 34 p- bărbați. (Body Mass Index) BMI: normoponderali(<5)- 6 p,supraponderali (5-30)- 0 p, obezi (30-40)-7 p, obezitate morbida (>40)- 9 p. Stadiul tumoral preoperator a fost T în 0 p (3, %) şi T la 40 pacienţi (64,5 %) T3 la p (3,3 %). Intervenția chirurgicală a constat în nefrectomie radicală la 4 p (67,7 %), nefrectomie parțială la p (9,3 %) și excizie tumorală la 8 p (3 %). Durata medie a intervenției chirurgicale a fost 54 minute (90 30 minute). Durata medie de clampare a arterei renale pentru nefrectomiile parțiale sau exciziile tumorale a fost de 8 minute (5-30 minute). Tehnica fară clamparea arterei renale a fost utilizată la 3 pacienți. Durata medie de spitalizare a fost de 4, zile (3-7 zile). Pacienții nu au prezentat complicații majore intra și postoperatorii. Toți pacienții au prezentat emfizem subcutanat care s-a remis spontan în 4 ore. Intervenția a fost convertită la chirurgia deschisă în 3 cazuri datorită sângerării intraoperatorii importante, pacient necesitând transfuzie de sânge. Breșă peritoneală accidentală -5 pacienți. Concluzii: Obezitatea nu este o contraindicație a abordului laparoscopic, permite mobilizarea precoce, trauma tisulară minimă. Abordul retroperitoneoscopic al tumorilor renale este superior abordului clasic prin mobilizarea precoce a pacientului, rata mică de complicații ale plăgii, durata mică de spitalizare, reintegrare socio-profesională rapidă a pacientului. Reluarea rapidă a tranzitului intestinal prin evitarea cavității peritoneale oferă beneficii suplimentare față de abordul laparoscopic. Introduction: Laparoscopic radical or partial nephrectomy by transperitoneal or retroperitoneal approach is the standard treatment of renal cell carcinoma stage T or T, according to the guidelines of the European Association of Urology (EAU). Material and method: We retrospectively analyzed a number of 6 patients (p) who underwent radical nephrectomy, partial nephrectomy or tumor excision by retroperitoneal approach between January 04 - March 07. Results: Mean age of patients was 55.4 years (average age between 38-8). (Body Mass Index) BMI: normal body weight (<5) - 6 p, overweight (5-30) - 0 p, obese (30-40) -7 p, morbid obesity (> 40) - 9 p. Pre-operative tumor stage T- 0 p (3. %), T- 40 p (64.5%), and T3- p (3,3 %). Surgery consisted in radical nephrectomy 4 p (67.7 %), partial nephrectomy p (9.3 %) and tumor excision to 8 p (3.0 %). The mean duration of surgery was 54 minutes (between minutes). The mean duration of renal artery clamping for partial nephrectomy and tumor excision was 8 minutes (5 30 minutes). No ischemia procedure was used in 3 patients. Mean hospital stay was 4. days (3-7 days). Patients had no major intra and post-operative complications. All patients had subcutaneous emphysema witch was resolved spontaneously within 4 hours. The procedure was converted to open surgery in 3 patients because of important intraoperative bleeding, p requiring blood transfusion (Clavien-). Accidental open of peritoneum - 5 patients. Conclusion: Obesity is not a contraindication for laparoscopic approach, allows the early mobilization, minimal tissue trauma. Retroperitoneoscopic approach of renal tumors is superior to open surgery by early mobilization of the patient, the low rate of wound complications, short duration of hospitalization, and fast socio-professional reintegration of patient. Early resumption of the bowel by avoiding the peritoneal cavity offers additional benefits to the laparoscopic approach. nr. / 07 vol 6 Romanian Journal of Urology 93

95 Laparoscopie PM.7.. Pieloplastie efectuată laparoscopic Prezentare de caz G. Mitroi, A. Drocaş, C. Nedelcuţă, O. Drăgoescu, C. Folcuţi, C. Mitoaica, D. Dănilă, G. Popescu, V. Șurlin 3, Alice Găman 4, P. Tomescu Clinica de Urologie, Universitatea de Medicină și Farmacie Craiova, România Clinica de Urologie, Spitalul Clinic Județean de Urgență Craiova, România 3 Clinica de Chirurgie Generală, Universitatea de Medicină și Farmacie Craiova, România 4 Departamentul de Bacteriologie Virusologie Parazitologie, Universitatea de Medicină și Farmacie Craiova, România Laparoscopic pyeloplasty Case report G. Mitroi, A. Drocaş, C. Nedelcuţă, O. Drăgoescu, C. Folcuţi, C. Mitoaica, D. Dănilă, G. Popescu, V. Șurlin 3, Alice Găman 4, P. Tomescu Urology Department, University of Medicine and Pharmacy Craiova, Romania Urology Department, County Emergency Clinical Hospital Craiova, Romania 3 General Surgery Department, University of Medicine and Pharmacy Craiova, Romania 4 Department of Bacteriology Virology and Parasithology, University of Medicine and Pharmacy Craiova, Romania Introducere. Datorită avantajelor chirurgiei laparoscopice, pieloplastia efectuată astfel, reprezintă o abordare din ce in ce mai frecventă a stenozei joncțiunii pieloureterale. Particularitatea acestui caz este reprezentată de prezența unei anomalii vasculare care comprimă joncțiunea pieloureterală. Material si metodă. Pacient în vârstă de 0 ani se internează în Clinica de Urologie Craiova acuzând dureri lombare stângi. Pacientul a efectuat UIV într-un alt serviciu de Urologie, descoperind hidronefroză stângă. Examenul CT efectuat confirmă hidronefroza gr. II, fără obstacol vizibil. Pacientul este diagnosticat cu sindrom de joncțiune pielo-ureterală. Rezultatele constantelor biologice au fost în limite normale. Examenul preanestezic nu descoperă contraindicații pentru efectuarea chirurgiei laparoscopice. Rezultate. Se intervine laparoscopic, pe cale transperitoneală. Pneumoperitoneul a fost creeat folosind minilaparotomia. După disecția bazinetului stâng și a ureterului proximal stâng se descoperă o venă renală polară inferioară care ștrangulează joncțiunea pieloureterală. După secționarea ureterului se constată stenoza joncțiunii pieloureterale. Se practică decrucișarea ureterului și rezecția joncțiunii pieloureterale stângi. Se montează stent ureteral JJ 6 CH laparoscopic și sutura tip surjet a anastomozei pieloureterale cu fir resorbabil. Intraoperator nu au existat incidente, drenajul postoperator a fost minim. Stent-ul ureteral se extrage la 30 zile postoperator. Concluzii. Chirurgia laparoscopică prezintă numeroase avantaje comparativ cu cea clasică, însă necesită o curbă de învățare mai lungă, o mai bună capacitate de evaluare a pacienților și de management al complicațiilor intra sau postoperatorii. Introduction. Due to advantages of laparoscopic surgery, this approach of pyeloplasty represents an increasingly frequent approach to pieloureteral junction stenosis. Particularity of this case is represented by the presence of a vascular abnormality that compresses the pyeloureteral junction. Materials and method. 0-year-old patient hospitalized in Urology Department of Craiova accusing left lumbar pain. Patient performed UIV in another urology department, finding left hydronephrosis. CT test confirm grade II hydronephrosis without any visible obstacle. Patient is diagnosed with pyelo-ureteral junction stenosis. Results of biological constants were within normal limits. Pre-anesthetic examination does not reveal any contraindications for laparoscopic surgery. Results. Transperitoneal laparoscopy is performed. Pneumoperitoneum was created using minilaparotomy. After dissection of the left renal pelvis and proximal left ureter, a lower polar renal vein is discovered, that compresses the pyeloureteral junction. After resection of the ureter, stenosis of the pyeloureteral junction is observed. The ureter is decrossed and resection of the left pyeloureteral junction is performed. Ureteral stent JJ??6 CH is placed and a surjet suture of the anastomosis with a resorbable thread is performed. There were no incidents, postoperative drainage was minimal. The ureteral stent is removed after 30 days. Conclusions. Laparoscopic surgery has many advantages compared to clasic surgery, but requires a longer learning curve, better patient assessment capability and intra or postoperatory complications management. 94 Romanian Journal of Urology nr. / 07 vol 6

96 PM.8.. Ureteroscopia flexibilă de diagnostic experiența Spitalului Clinic de Urgență Sf. Ioan B. Geavlete,, R. Mulţescu, D. Georgescu,, C. Ene,, P. Geavlete, Clinica de Urologie, Spitalul Clinic de Urgenţă Sf. Ioan, Bucureşti, România Universitatea de Medicină și Farmacie Carol Davila, București, România Diagnosis flexible ureteroscopy St. John Clinical Hospital of Emergency experience B. Geavlete,, R. Mulţescu, D. Georgescu,, C. Ene,, P. Geavlete, St. John Clinical Hospital of Emergency, Bucharest, Romania Carol Davila University of Medicine and Pharmacy, Bucharest, Romania Tumori uroteliale Introducere: Ureteroscopia flexibilă a devenit o procedură populară în multe centre spitalicești. Scopul acestui studiu a fost de a evalua indicațiile ureteroscopiei flexibile retrograde de diagnostic. Material și metodă: Între ianuarie 06 și ianuarie 07, ureteroscopia flexibilă retrogradă de diagnostic a fost efectuată în departamentul nostru în 56 de cazuri. S-a urmărit evaluarea unui defect de umplere a tractului urinar superior ( cazuri), hematurie unilaterală (5 cazuri), obstrucție a tractului urinar superior (0 cazuri), citologie urinară anormală (7 cazuri) și urmărire după tratament conservator al tumorilor uroteliale ale tractului urinar superior (3 cazuri). A fost utilizat în toate cazurile un ureteroscop flexibil Olympus URF-V. Rezultate: Ureteroscopia flexibilă de diagnostic a identificat modificări ale tractului urinar superior în 34/36 cazuri: tumori pielocaliceale (5 cazuri), litiază (0 cazuri), diverticul pielocaliceal ( cazuri), leziuni vasculare caliceale (6 cazuri), leziuni sugestive de tuberculoză urinară, mai târziu confirmate prin prelucrare bacteriologică ( caz). În cazuri de hematurie nu au fost identificate leziuni sugestive. În toate cazurile cu citologie anormală s-au decelat formațiuni tumorale uroteliale înalte. În 3 dintre cei 3 pacienți cu tumori uroteliale ale tractului urinar superior s-a identificat recurență tumorala. În 7 cazuri, au apărut complicații postoperatorii minore: colica renală (4 cazuri) și febră (3 cazuri). Concluzii: Din experiența noastră, ureteroscopia flexibilă retrogradă a demonstrat că poate reprezenta o metodă utilă și uneori necesară pentru evaluarea patologiilor tractului urinar superior. Introduction: Flexible ureteroscopy has become a popular procedure in many centers. The aim of this study was to evaluate the indications of diagnostic retrograde flexible ureteroscopy. Material and methods: Between January 06 and January 07, diagnostic retrograde flexible ureteroscopy was performed in our department in 56 cases. It was aimed to evaluate a filling defect of the upper urinary tract ( cases), unilateral hematuria (5 cases), obstruction of the upper urinary tract (0 cases), abnormal urinary cytology (7 cases) and follow-up after conservative treatment of upper urinary tract urothelial tumors (3 cases). An Olympus URF-V flexible ureteroscope was used in all patients. Results: Diagnostic flexible ureteroscopy identified upper urinary tract changes in 34/36 cases: pyelocaliceal tumors (5 cases), lithiasis (0 cases), pyelocaliceal diverticulum ( cases), caliceal vascular lesions (6 cases), suggestive lesions of urinary tuberculosis, later confirmed by bacteriological work-up ( case). In cases of hematuria no suggestive lesions were identified. In all cases with abnormal cytology, upper urinary tract tumors were detected. In 3 of the 3 patients with upper urinary tract urothelial tumors, tumoral recurrence was identified. In 7 cases, minor postoperative complications occurred: renal colic (4 cases) and fever (3 cases). Conclusions: According to our experience, retrograde flexible ureteroscopy proved that it may be a useful and sometimes necessary method for evaluating the upper urinary tract pathologies. nr. / 07 vol 6 Romanian Journal of Urology 95

97 Tumori uroteliale PM.8.. Complicaţie postoperatorie letală în chirurgia pelvină cu viză oncologică tromboza aortică după cistectomie radicală V. Mirciulescu, L. Goman, D. Soroiu, D. Georgescu, M. Mansour, M. Bloju, Mihaela Avel, P. Geavlete Clinica de Urologie, Secția ATI Spitalul Clinic de Urgență Sf. Ioan, Bucureşti, România Lethal postoperative complication after radical cystectomy for bladder tumour Aortic Thrombosis V Mirciulescu, L. Goman, D. Soroiu, D. Georgescu, M. Mansour, M. Bloju, Mihaela Avel, P. Geavlete Urology Clinic, ICU Saint John Clinical Emergency Hospital, Bucharest, Romania Introducere: Complicatiile postoperatorii precoce ale cistectomiei radicale sunt bine documentate, iar unele dintre ele pot pune in pericol viata pacientului. Va prezentam un caz de tromboza aortica completa asociata cu tromboza bilaterala de artere iliace (comune, interne, externe) si tromboza bilaterala de artere renale. Din cunostintele noastre, este al4-lea asemenea caz raportat in literatura, tromboza arteriala in sine fiind o complicatie postoperatorie rarisima. Prezentare caz: Prezentam cazul unui pacient de 78 de ani, fost fumator, cunoscut cu hipertensiune arteriala esentiala in tratament, scleroemfizem pulmonar si tumora vezicala infiltrativa operata (TUR-V efectuat in ianuarie 07). Pacientul este internat in martie 07 in serviciul nostru in vederea tratamentului chirurgical cu viza radicala. Se practica cistectomie radicala cu ureterostomie cutanata in teava de pusca. Sangerare intraoperatorie minima (cca 300ml), timp operator - 5 ore, pacient normotensiv pe toata durata interventiei chirurgicale. Evolutia postoperatorie a fost favorabila, cu mobilizarea precoce in ziua, reluarea tranzitului pt gaze in ziua aa si pt materii fecale in ziua a3a, suprimarea SNG in ziua aa si a tubului de dren in ziua a3a. In dimineata zilei a5a postoperator, pacientul afirma 3 scauna diareice si dureri de membru inferior stg. Se recolteaza proba pt test rapid de Clostridium difficile - pozitiva. Bolnavul se izoleaza si se initiaza tratament specific. Se solicita consult de chirurgie vasculara care pune diagnosticul de ischemie cronica acutizata de membru inferior stang, contraindica RFA prin by-pass Introduction: Early postoperative complications after radical cystectomy are well documented and some of them are life threatening. We present an aortic thrombosis case associated with bilateral iliac (common, internal, external) and renal artery thrombosis. As far as we know this is the fourth reported case, arterial thrombosis itself being an extremely rare postop complication. Case presentation: We present the case of a 78 year old male, ex-smoker, with a history of hypertension, pulmonary sclero-emphysema and a ptg3 infiltrative bladder tumour (TUR-B in January 07). The patient was hospitalized in our clinic in March 07 for radical surgical treatment of his bladder tumour. Radical cystectomy with cutaneous ureterostomy was performed. There was minimal intraoperative blood loss (300 ml), OR time was 5 hours, and the patient was normotensive throughout the operation. Post-operatively, the patient s evolution was good - mobilization on day, bowel movement on day 3, and the NG tube and drainage tube were removed on day 3. On the 5th post-op day, the patient had three diarrheic stools and pain in the left lower limb. A rapid test for Clostridium difficile was performed and it came out positive. The patient was isolated and specific treatment was initiated. A vascular surgeon was called for a consult and he confirmed the diagnosis of acute left lower limb ischemia - bypass surgery was contra-indicated and specific treatment was initiated. Twenty hours after the patient was isolated, abdominal pain and low intensity dyspnea oc- 96 Romanian Journal of Urology nr. / 07 vol 6

98 Tumori uroteliale si prescrie tratament specific. La cca 0 de ore dupa izolarea bolnavului, acesta afirma dureri abdominale si dispnee usoara fara ortopnee. Se decide transferul pacientului in serviciul ATI si se initiaza suport ventilator cu C-PAP NI. La ore dupa admisia in ATI, starea pacientului se agraveaza, devine oliguric si instabil hemodinamic si necesita IOT cu VM, suport vasopresor cu noradrenalina si suport cu furosemid pe injectomat. De asemenea, acesta dezvolta meteorism abdominal important. Se solicita consult de chirurgie generala care ridica suspiciunea de megacolon toxic si se efectueaza CT toraco-abdomino-pelvin cu substanta de contrast - Rezultat: tromboza completa de aorta abdominala, artere iliace bilateral (comune, externe, interne) si artere renale bilateral cu multiple zone de infarct renal bilateral; duoden, anse enteral, colon destins, cu perete rectal mult ingrosat (pe substrat de enterocolita cu Clostridium difficile). Pacientul sucombeaza 6 ore mai tarziu. Discuţii: Acesta este al 4-lea si cel mai grav caz de tromboza arteriala raportat in literatura. Tromboza arteriala postoperatorie, desi extrem de rara, trebuie luata in considerare si tratata in urgenta la toti bolnavii care prezinta simptomatologie specifica, deoarece evolutia este fulminanta, iar in unele cazuri incompatibila cu viata. curred. He was transferred to the ICU, where NI C-PAP ventilation is initiated. Twelve hours later, his status worsens - he becomes oliguric and hemodynamically unstable and required OTI with MV, and treatment with Norepinephrine and Furosemide on infusers. The patient s abdomen becomes distended and the general surgeon raises the suspicion of toxic megacolon. Thoraco-abdomino-pelvic CT with contrast is performed which reveals complete thrombosis of the abdominal aorta and of the iliac and renal arteries bilaterally with bilateral renal infarction; large distention of the duodenum and of the lower GI tract, and signs of acute Clostridium difficile infection. The patient succumbed 6 hours later. Discussion: This is the fourth reported case of aortic thrombosis. Although it s an extremely rare complication, patients presenting signs of arterial thrombosis must be treated swiftly, as it can be lethal in many cases. nr. / 07 vol 6 Romanian Journal of Urology 97

99 Tumori uroteliale PM.8.3. Rolul HPV în neoplaziile vezicale D. Spînu, D. Marcu, O. Bratu, D. Mischianu Clinica de Urologie, Spitalul Universitar de Urgenţă Militar Central Dr. Carol Davila, Bucureşti, România Implications of HPV in bladder neoplasia D. Spînu, D. Marcu, O. Bratu, D. Mischianu Clinic of Urology, University Emergency Central Military Hospital Dr. Carol Davila, Bucharest, Romania Introducere. Virusul papiloma uman este legat indubitabil de anumite neoplazii. În unele dintre ele cum este cancerul de col uterin rolul lui a fost demonstrat în timp ce în altele există încă loc de discuţii. Material şi metodă. Ne referim în această lucrare la implicarea HPV in cancerul de vezică urinară. Neoplasmul de vezica urinară cuprinde mai multe entităţi cele mai comune fiind: cancerul urotelial, carcinomul scuamos, adenocarcinomul, neoplazia de câmp urotelial inversat şi nu in ultimul rând un mix între carcinomul urotelial şi cel scuamos. Rezultate. Preocuparea multor lucrări este legata de încercarea de a descoperi un marker tumoral, din păcate p6 şi p53 nu s-au dovedit atât de bune precum s-a crezut. Sunt de asemenea studii care încearcă să afle dacă există o conexiune între HPV şi tumorile vezicale. Concluzii. Există numeroase argumente care sustin implicarea acestui virus in tumorile vezicale, totuşi sunt necesare studii suplimentare pe loturi mai mari de pacienţi. Introduction. Human Papilloma Virus (HPV) is linked to several malignancies. Some of them like cervix cancer had already been proven. Material and Method. One of them which we refer in this topic is the bladder cancer. The general term bladder cancer include many types of neoplasia most common being urothelial carcinoma, squamous cell carcinoma, adenocarcinoma, inverted urothelial neoplasia and last but not the least a mix between urothelial neoplasia with squamous cell carcinoma differentiation. Results. The search for a valuable infection marker has never stopped; unfortunately p6 and p53 are not so reliable as it would have seemed to be at the beginning of the research. Even the role of this virus in this type of neoplasia raises a lot of questions that remain to be answered Conclusions. There are numerous proofs that link HPV and bladder neoplasia, still we need to investigate further. 98 Romanian Journal of Urology nr. / 07 vol 6

100 PM.8.4. Optimizarea diagnosticului citologic al probelor de urină prin imunocitochimie E. Turcu,, B. Braticevici 3, I. Chira 3, D. Diaconescu 3, C. Ardeleanu, A. Petrescu, G. Mihaescu 4 ¹ Laboratorul de Anatomie Patolologica, Spitalul Clinic Prof. Dr. Th. Burghele, București, România ² SC. OncoTeam Diagnostic, Spitalul Monza, București, România ³ Urologie, Spitalul Clinic Prof. Dr. Th. Burghele, București, România 4 Universitatea București, Facultatea de Biologie, București, România Urine specimens cytological diagnostic optimisation through immunocytochemistry E. Turcu,, B. Braticevici 3, I. Chira 3, D. Diaconescu 3, C. Ardeleanu, A. Petrescu, G. Mihaescu 4 Anatomopathology Laboratory, Prof. Dr. Th. Burghele Clinical Hospital, Bucharest, Romania SC OncoTeam Diagnostic, Monza Hospital, Bucharest, Romania 3 Urology Department, Prof. Dr. Th. Burghele Clinical Hospital, Bucharest, Romania 4 Biology Faculty, University of Bucharest, Bucharest, Romania Tumori uroteliale Introducere: Scopul prezentării noastre este de a evidentia rolul metodei imunocitochimice în îmbunătățirea diagnosticului citologic urinar. Material si metode: In perioada aprilie 06 - Aprilie 07, a fost realizat un studiu prospectiv pe un grup de 0 de pacienți, internati in cadrul sectiilor de Urologie din Spitalul Clinic Prof. Dr. Th. Burghele cu suspiciuni de malignitate. Au fost prelevate probe de urină (50 ml) din emisia spontana matinala și probe de lavaj urinar, care au fost centrifugate la 000 rpm / min timp de 0 minute, folosind centrifuga Hettich EBA 0. A fost îndepărtat supernatantul, iar in sedimentul ( ml) după obținerea frotiurilor pentru diagnosticul citologic conventional s-a adăugat (5 ml) lichid fixator (formaldehidă, diluție 0%) pentru obtinerea unor citoblocuri încorporate în parafina. Citoblocurile au fost sectionate la microtom (µm) pentru aplicarea de markeri tumorali, printre care: CK7, P40, 34βE, PSMA. Rezultate: In trei din douăzeci de probe de material biologic analizate nu au fost concordante cu testarea imunohistochimica datorită autolizei din etapa preanalitica. Carcinoamele uroteliale au fost evidentiate folosind următorii markeri: CK7, P40, 34βE. Folosind anticorpi PSMA, am constatat că una dintre probe a avut celule epiteliale atipice cu origine prostata. Concluzii: Metoda este utilă în special în cazurile în care biopsia este dificil sau chiar imposibil de obținut. Introduction: The purpose of our presentation is to underline the role of immunocytochemistry metehod in the improvement of urinary cytological diagnostic. Material and methods: Between April 06 April 07 a prospective study has been accomplished on a group of 0 patients whit presumed malignancy, hospitalized in the Urology Department of Prof. Dr. Th. Burghele Clinical Hospital. Urine samples from spontaneous morning emission (50 ml) and urinary lavage samples have been taken and were centrifuged at 000 rpm/min for 0 minutes using Hettich EBA 0 Centrifuge. The supernatant was removed and after obtaining the slides for the cytology diagnostic, fixation liquid (formaldehyde, 0X dilution) was added to the sediment (5 ml) in order to obtain paraffin embedded cytoblocks. The cytoblocks were cut using a microtome (µm) for the treatment with different tumor markers among which: CK7, P40, 34βE, PSMA. Results: In three out of twenty analysed samples the biological material was not concordant with the immunohistochemistry testing due to the autolysis from the preanalytical step. Urothelial carcinomas were found using the following markers: CK7, P40, 34βE. Using PSMA antibody, we found that one of the samples had atypical epithelial cells with prostate origin. Conclusions: The method is useful especially in the cases in which the biopsy is difficult or even impossible to obtain. nr. / 07 vol 6 Romanian Journal of Urology 99

101 Tumori uroteliale PM.8.5. Cistectomia radicală experienţa Clinicii Urologie, Spitalul Clinic Prof. Dr. Th. Burghele în anul 06 R. Petca,, D. Ioniţă, F. Benguş, C. Călin, C. Medar,3, D. Diaconescu, R. Dănău,, M. Budău,3, D. Damian, V. Jinga,, B. Braticevici, Clinica Urologie, Spitalul Clinic Prof. Dr. Th. Burghele, Bucureşti, România UMF Carol Davila, Bucureşti, România 3 Departamentul de Imagistică, Spitalul Clinic Prof. Dr. Th. Burghele, Bucureşti, România Radical cystectomy Urology Departament of Clinical Hospital Prof. Dr. Th. Burghele 06 experience R. Petca,, D. Ioniţă, F. Benguş, C. Călin, C. Medar,3, D. Diaconescu, R. Dănău,, M. Budău,3, D. Damian, V. Jinga,, B. Braticevici, Urology Departament, Clinical Hospital Prof. Dr. Th. Burghele, Bucharest Carol Davila Univeristy of Medicine and Pharmacy, Bucharest 3 Departament of Medical Imaging, Clinical Hospital Prof. Dr. Th. Burghele, Bucharest Introducere. Cistectomia radicală reprezintă tratamentul standard pentru pacienţii cu cancer de vezica invaziv in musculară T T4a, alte indicaţii fiind reprezentate de tumorile vezicale cu risc înalt, recurente sau TG3. Material si metode. În anul 06, în Spitalul Clinic Prof. Dr. Theodor Burghele, s-au practicat 4 de cistectomii radicale. Au fost analizate in manieră retrospectivă aceste cazuri, fiind notate: vârsta pacientilor, sexul, perioada de spitalizare postoperatorie, tipul de derivaţie urinară, valorile hemoglobinei pre si postoperator si complicaţiile postoperatorii. Rezultate. Dintre pacienţii supuşi cistectomiei radicale, % au fost bărbaţi si 9.7 % femei. Vârsta medie a fost de 67.3 ani (5-8ani), iar perioada medie de spitalizare postoperatorie a fost de 9 de zile (7-46 zile). Derivaţia urinară cea mai folosită a fost ureterostomia cutanată % din cazuri, derivatia Meinz II la 7.3 %, neovezica sigmoidiană la un pacient -.44%. Postoperator, 4/4 pacienţi au necesitat reintervenţie chirurgicală. Limforagia prelungită a fost notată la 6/4 pacienţi, iar 3/4 pacienţi au prezentat supuraţie de plaga postoperatorie. In cazul cistectomiei radicale, hemoragia intraoperatorie este semnificativă, 70.73% dintre pacienţi au prezentat anemie posthemoragică acută.principalele complicaţii legate de derivaţiile urinare au fost reprezentate de infecţiile de tract urinar, acestea fiind întâlnite la 5. % din pacienţi, iar 7.07 % au prezentat infecţii de tract urinar recurente. Concluzii. Cistectomia radicală se poate realiza in condiţii de siguranţă la pacienţii atent selectionaţi, dar morbiditatea postoperatorie e relativ crescută. Cele mai frecvente complicaţii postoperatorii sunt legate de derivaţiile urinare, dintre care infecţiile de tract urinar sunt cele mai des întâlnite. Introduction. Radical cystectomy is the standard treatment for muscle invasive bladder cancer T-T4a, other indication are high risk, recurrent or TG3 tumors. Material and method. In 06, 4 radical cystectomies were performed in Prof. Dr. Th. Burghele Clinical Hospital. Medical records were reviewed in a retrospective manner. Age, sex, postoperative hospital stay, urinary diversion type, pre and postoperative hemoglobin values and postoperative complications were noted. Results. Of 4 patients, 70.73% were male and 9.7 % female. The average age was 67.3 years (5-8 years), mean postoperative hospital stay was 9 days (7-46 days). Cutaneous ureterostomy was performed in 90.4 % cases, Meinz II 7.3%, sigmoid neobladder in patient. Surgical reintervention was necessary in 4/4 cases. 6/4 patients had prolonged lymphatic drainage and 3/4 had wound complications. Blood loss is an important intraoperative complication, 70.73% had postoperative anemia. Common urinary diversion related complications were urinary tract infection - 5. % cases, 7.07 % had recurrent urinary tract infections. Conclusion. Radical cystectomy is a safe intervention in selected patients, but postoperative morbidity is high. Most frequent postoperative complications are related to urinary diversion, of which urinary tract infections are the most common. 00Romanian Journal of Urology nr. / 07 vol 6

102 PM.8.6. Supraviețuire generală la 0 ani după diagnosticul de cancer vezical non-muscular invaziv D. Bălan, S. Tătar, S. Chiujdea, A. Friedl, D. Porav-Hodade, C. Chibelean, M.D. Vartolomei, Anca Sin, Mártha Orsolya Clinica de Urologie, Spitalul Clinic Judeţean Mureş, România 0 year overall survival after non-muscle invasive bladder cancer diagnosis D. Bălan, S. Tătar, S. Chiujdea, A. Friedl, D. Porav-Hodade, C. Chibelean, M.D. Vartolomei, Anca Sin, Mártha Orsolya Department of Urology, Mureş County Hospital, Romania Tumori uroteliale Introducere: Rata de supraviețuire a pacienților cu tumoră vezicală non-muscular invazivă este în majoritatea cazurilor favorabilă, totuși probabilitatea recurenței si a progresiei depind de numeroși factor de risc clinico-patologici. Din această pricină se explică necesitatea urmăririi pe termen lung a acestor pacienți cu determinarea supraviețuirii pe termen lung. Obiective: Obiectul lucrării a fost de a determina supraviețuriea pe 0 ani a pacienților cu tumoră vezicală non-muscular invazivă. Material și Metodă: Studiu monocentric, retrospectiv. 64 de pacienți cu tumoră vezicală non-muscular invazivă au fost incluși din Clinica de Urologie a Spitalului Clinic Județean Tîrgu Mureș din perioada ianuarie 006 decembrie 007. Criteriu de includere: cancer vezical stadiul T și Ta în momentul diagnosticului. O bază de date a fost creat în Microsoft Excel și urmărirea pacienților a fost efectuată prin contact telefonic. Analiza statistică a fost efectuată cu Programul STATA. Rezultate: Vârsta medie a fost de 65 de ani (IQR 58-7). 33 (8.0%) bărbați și 3 (8.90%) femei. Tumori T în 30 (8.9%) de cazuri, din care toți au beneficiat de tratament cu BCG (6 săpt.). CIS a fost asociat în cazuri (.%), tumori G în 4 (5.6%), G în 78 (47.56%) și G3 în 44 (6.83%) cazuri. Recidivă în 39 (3.78%) cazuri. Progresie în in 5 (9.5%) cazuri cu urmărire medie de 43 de luni. Supraviețuirea pe 0 ani a fost 53.6% cu urmărire medie de luni (IQR 69-3). Am efectuat analiza Cox regresivă și factorii predictivi independenți pentru supraviețuirea pe 0 ani au fost vârsta și numărul tumorilor la momentul diagnosticului. Scor EO- RTC>6 a fost asociat cu supraviețuire scăzută. Concluzii: Unul din doi pacienti cu tumoră vezicală non-muscular invazivă supraviețuiesc mai mult de 0 ani de la diagnostic, varsta mai inaintată si numarul crescut de tumori intavezicale scad prognosticul de supravietuire pe termen lung. Introduction: Non-muscle invasive bladder cancer (NMIBC) survival rate is mostly favorable, however the recurrence and progression probability rates depend on several clinical-pathological risk factors. Therefore the necessity for longterm follow-ups are needed to determine the overall survival of these patients. Objectives: The aim of our study was to investigate the long term overall survival (OS) rate of NMIBC patients. Material and Methods: Monocentric, retrospective study. 64 patients with NMIBC were enrolled from the Urology Clinic of Mures County Hospital between January 006 and December 007. Including criteria were: T and Ta bladder cancer in the moment of diagnosis. A patient database was created in Microsoft Excel and the follow-up was performed with telephonic contact of the patients. STATA Program was used for statistical analysis. Results: The median age was 65 years (IQR 58-7). 33 (8.0%) males and 3 (8.90%) females. T tumors were in 30 cases (8.9%) all had BCG 6-weeks schedule, CIS was associated in cases (.%), G tumors in 4 (5.6%), G in 78 (47.56%) and G3 in 44 (6.83%) cases. Recurrence occurred in 39 (3.78%) cases. Progression in 5 (9.5%) cases with median follow-up 43 months. Overall survival was 53.6 % at a median follow-up of mo (IQR 69-3).We performed Cox regression analysis and independent predictive factors for overall survival were age and number of tumors at diagnosis. Higher EORTC score than 6 was predictive for worse OS. Conclusion: One out of two patients with NMIBC survives longer than 0 years after diagnosis, age and increased number of tumors lower the long-term survival prognosis. nr. / 07 vol 6 Romanian Journal of Urology0

103 Tumori uroteliale PM.8.7. Impactul penselor de biopsie de unică folosinţă asupra deflecţiei ureterorenoscoapelor flexibile moderne şi a debitului soluţiei de irigare L.B. Dragoş, L.C. Daminescu, P. Boiborean, G. Pupca, R. Minciu, O. Traxer, M. Botoca Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Pius Branzeu Timişoara, Dept. of Urology, Timişoara, România Hopital Tenon, Université Pierre et Marie Curie - Paris VI, Dept. of Urology, Paris, France The impact of the single use biopsy devices on the modern flexible ureterorenoscopes deflection and irrigant flow L.B. Dragoş, L.C. Daminescu, P. Boiborean, G. Pupca, R. Minciu, O. Traxer, M. Botoca Pius Branzeu Emergency Clinical Hospital, Timişoara, Dept. of Urology, Timisoara, Romania Hopital Tenon, Université Pierre et Marie Curie - Paris VI, Dept. of Urology, Paris, France Introducere si Obiective. Biopsia tumorilor uroteliale ale tractului urinar superior prezinta o maxima importanta in vederea diagnosticului corect si alegerii tratamentului optim. Pentru biopsierea leziunile situate la nivelul grupelor caliceale inferioare pensele de biopsie ar trebui sa permita o deflectie corespunzatoare a ureterorenoscopului flexibil. Scopul acestui studiu este de a evalua impactul pe care pensele de bipsie de unica folosinta il au asupra deflectiei ureterorenoscoapelor flexibile moderne si asupra debitului solutiei de irigare. Material si Metoda. Am utilizat doua pense de biopsie de unica folosinta (Piranha, Boston Scientific si BIGopsy, Cook) si noua ureterorenoscoape flexibile (BOA vision si COBRA vision, Richard Wolf; FLEX X² si FLEX Xc, Karl Storz; LithoVue, Boston Scientific; URF-P5, URF-P6, URF-V si URF-V, Olympus). Introducand pensele de biopsie prin canalul de lucru am masurat deflectia maxima realizabila cu fiecare ureterorenoscop flexibil. Totodata, folosind o balanta electronica de precizie si asezand pungile cu solutie salina la 40 cm. inaltime fata de masa de lucru, am masurat debitul solutiei de irigare atunci cand canalul de lucru al ureterorenoscoapelor flexibile era ocupat de pensele de biopsie. Rezultate. Pensa Piranha a limitat deflectia ureterorenoscoapelor flexibile mai mult decat BIGopsy in toate cazurile. Cea mai slaba deflectie (60 ) s-a observat utilizand Piranha si URF-P6 iar cea mai buna (99 ) folosind BIGopsy si URF-V. Debitul solutiei de irigare a fost intotdeauna superior folosind BIGopsy fata de Piranha. Cel mai mare debit (.6 ml/sec) a fost obtinut Introduction & objectives. Biopsy of the upper tract urothelial tumours is of the utmost importance for diagnosing and choosing the optimal treatment. For lesions located in the lower pole calyx, the biopsy forceps should not hamper the FURS deflection. The aim of our study was to evaluate the impact of the single use biopsy devices on the flexible ureterorenoscopes deflection and irrigant flow. Materials & methods. We utilized two single use biopsy devices (Piranha, Boston Scientific; BIGopsy, Cook) and nine flexible ureterorenoscopes (BOA vision and COBRA vision, Richard Wolf; FLEX X² and FLEX Xc, Karl Storz; LithoVue, Boston Scientific; URF-P5, URF-P6, URF-V and URF-V, Olympus) for this study. Passing the biopsy forceps through the flexible ureterorenoscopes we measured the maximal deflection for each device. We recorded the irrigant flow for each flexible ureterorenoscope with the biopsy forceps in the working channel, using an electronical balance. The saline bag was at 40 cm height and was connected to the flexible ureterorenoscope with a T-flow Dual Port (Rocamed) irrigation line. Results. Piranha caused higher deflection impairment than BIGopsy in all flexible ureterorenoscopes. The lowest deflection angle (60º) was observed on URF-P6 with Piranha and the highest (99º) on URF-V with BI- Gopsy. Irrigation flow was better with BIGopsy than Piranha in all flexible ureterorenoscopes. Highest flow (.6 ml/sec) was obtained with COBRA and BIGopsy. Lowest flow (0.5 ml/sec) was observed with both FLEX 0Romanian Journal of Urology nr. / 07 vol 6

104 Tumori uroteliale utilizand pensa BIGopsy si ureterorenoscopul flexibil COBRA vision. Cel mai scazut debit a fost observat cand pensa Piranha a ocupat canalul de lucru al FLEX X sau al URF-P6. Concluzii. Deflectia si debitul solutiei de irigare au fost sever afectate de ambele pense de biopsie de unica folosinta. BIGopsy a afectat mai putin deflectia ureterorenoscoapelor flexibile si debitul solutiei de irigare fata de Piranha insa este cunoscut faptul ca utilizarea BIGopsy reduce mai mult campul vizual al ureterorenoscoapelor flexibile. Biopsierea tumorilor situate in calicele inferioare poate fi dificila cu oricare dintre pensele de unica folosinta comparate. Selectia pensei potrivite trebuie adaptata fiecarui caz. X and URF-P6 when Piranha occupied the working channel. Conclusion. Deflection and flow were severely affected by both biopsy devices in all flexible ureterorenoscopes. BIGopsy caused less deflection and flow impairment than Piranha, but it is known to have a bigger reduction in the field of view. Approaching a lower pole calix might be difficult with both devices and selection should be based on an individual case-by-case basis. nr. / 07 vol 6 Romanian Journal of Urology03

105 Tumori uroteliale PM.8.8. Cistectomia la pacienţi peste 80 de ani H. Mureşanu, I. Ioiart, Miklos Imola Universitatea de Vest Vasile Goldiş din Arad, România Cystectomy in patients older than 80 years H. Mureşanu, I. Ioiart, Miklos Imola Vasile Goldiș Western University of Arad, Romania Introducere: Lucrarea de fata isi propune sa identifice factorii favorizanti care ne permit efectuarea cistectomiei la varste cat mai inaintate. Material şi metodă: Între , 5 pacienti cu varste peste 80 ani au beneficiat de cistectomie totala pentru carcinom vezical infiltrativ. Analiza rezultatelor din centre cu experienta in cistectomia radical permit identificarea bolnavilor cu varsta peste 80 ani care pot prelungi durata si calitatea vietii prin operatie. Au fost selectati pacienti cu scor ASA (American Society of Anesthesiologists) -3, la care s-a corectat anemia si insuficienta renala preoperator. Tipul de derivatie urinara, capacitatea pacientului de a se adapta la noua viata cu derivatie urinara, transfuzia de sange in perioada perioperatorie, explicarea beneficiilor, intelegerea si acceptarea lor sunt factori cheie pentru succesul cistectomiei la varstnici. Rezultate: Din pacientii operati 3 au fost de sex masculin, de sex feminin. Doi pacienti au avut vezica urinara de substitutie dupa tehnica Studer, 3 implantare tip Mainz II si 0 ureterostomie cutanata. Supravietuirea a fost similara pacientilor mai tineri cu o decada, selectia pacientilor fiind mai riguroasa. Concluzii: Cistectomia totala se poate efectua cu succes si la varste inaintate. Derivatia urinara si adaptarea la noua viata nu trebuie sa deterioreze calitatea vietii pacientului. Introduction: This paper aims to identify criteria that allow us to perform cystectomy in older people. Material and Method: of 5 patients older than 80 years were operated with total cystectomy for muscle invasive bladder cancer. Analysis of results from experienced centers in radical cystectomy allows identification of patients older than 80 years can prolong the quality of life through surgery. We selected patients with ASA (American Society of Anesthesiologists) -3, with corrected preoperative anemia and kidney failure. The type of urinary diversion, the patient s ability to adapt to new life with urinary derivation, blood transfusions in the perioperative period, explaining the benefits with understanding and acceptance are key factors for success cystectomy in the elderly. Results: From the operated patients 3 were male, two female. Two patients had bladder substitution with Studer technique, 3 Mainz type II implantation and 0 skin ureterostomy. Survival was similar to younger patients with a decade, by more rigorous patient selection. Conclusions: Total cystectomy can be performed successfully in old age. Urinary derivation and adaptation to new life should not deteriorate the quality of life for these patients. 04Romanian Journal of Urology nr. / 07 vol 6

106 PM.9.. Managementul fistulelor urinare complexe secundare tratamentului radiochirugical al neoplaziilor ginecologice C. Pavelescu, C. Surcel,, C. Mirvald,, V. Mihai, S. Najjar, V. Cerempei, Carmen Savu 3, I. Sinescu, Centrul pentru Uronefrologie şi Transplant Renal, Institutul Clinic Fundeni, Bucureşti, România Universitatea de Medicina şi Farmacie Carol Davila, Bucureşti, România 3 Departamentul de Anestezie şi Terapie Intensiva, Institutul Clinic Fundeni, Bucureşti, România Introducere. Scopul acestei lucrări este de a prezenta experienţa noastră în tratamentul fistulelor urinare complexe (fistule vezico-vaginale şi uretero-vaginale) secundare histerectomiei radicale pentru neoplazii genitale preidiate. Materiale şi metodă. Între ianuarie 04 şi mai 07, paciente cu status post histerectomie radicală şi radioterapie pelvină pentru cancere ginecologice, au fost incluse în lucrarea noastră. Fistulele urinare au fost obiectivate după o perioadă medie de 7.4 zile (7-34 zile) postoperator, din cauza creşterii drenajului pelvin sau prin prezenţa incontinenţei vaginale. În toate cazurile s-a practicat nefrostomie percutanată pe partea afectată şi montarea unui cateter uretro-vezical, ca primă etapă a tratamentului, ulterior s-a încercat cura chirurgicală a fistulelor la minim 3 luni de la diagnostic. Nu au fost obiectivate semne de recidivă oncologică la nicio pacientă la momentul chirurgiei reconstructive. Rezultate. Timpul mediu de la diagnostic până la intervenţia chirugicală a fost de 5. săptămâni (interval -8 săptămâni). Majoritatea pacientelor au primit o doză medie de ~70Gy (65-0 Gy), atât prin radioterapie externă cât şi brahiterapie. În 8 cazuri (66.6%) s-a practicat cura fistulelor utilizând tehnica O Connor modificată cu ureterocistoneostomie directă Management of complex urinary fistulas after radiosurgical treatment of genital cancers C. Pavelescu, C. Surcel,, C. Mirvald,, V. Mihai, S. Najjar, V. Cerempei, Carmen Savu 3, I. Sinescu, Centre of Uronephrology and Renal Transplantation, Fundeni Clinical Institute, Bucharest, Romania Carol Davila University of Medicine and Pharmacy, Bucharest, Romania 3 Anestesiology and Intensive Care Unit, Fundeni Clinical Institute, Bucharest, Romania Introduction. The purpose of this paper is to present our experience in the management of complex urinary fistulas (vesicovaginal and ureterovaginal fistulae) secondary to radical hysterectomy for preirradiated genital malignancies. Material and methods. From January 04 to May 07, patients that underwent previous surgery for pre irradiated gynecological cancers were included in our paper. Urinary fistulas were objectified after a mean time of 7.4 days (7-34 days) postoperative due to sudden increase of pelvic drainage or to presence of vaginal incontinence. In all cases percutaneous nephrostomy on the injured side and bladder catheterization was performed as first step, and surgical repair was attempted after at least 3 months. All cases were cancer free at the time of fistulae surgery. Results. Mean time to surgery after diagnosis was 5. weeks (interval -8 weeks). Most patients received on average 70 Gy (65-0 Gy) both external and brachytherapy. In 8 cases (66.6%), primary vesicovaginal fistulae repair was performed using modified O Connor technique with direct ureterocystoneostomy in 5 cases, and Boari flap or psoas hitch ureteric reimplantation in the other 5%. In the other cases (33%), due to significant postradic fibrosis and small bladder Urologie funcțională și incontinență nr. / 07 vol 6 Romanian Journal of Urology05

107 Urologie funcțională și incontinență în 5 cazuri şi Boari Flap sau Psoas Hitch în celelalte 5%. În restul cazurilor (33.3%), cura fistulelor nu a fost posibilă din cauza capacitaţii vezicale mici sau fibrozei radice importante; s-a practicat exenteraţie pelvină anterioară cu derivaţie urinară cutanată ileală în 3 cazuri şi ureterostomie cutanată directă la o pacientă. Rata de succes a fost de 7% (5 cazuri) în lotul de reconstrucţie per primam. Reparaţia secundară a fost încercată la toate pacientele cu recurenţă, cu un singur rezultat favorabil. În cele cazuri (66,6%) cu fistule recurente s-a practicat exenteraţie anterioară şi ureterostomie cutanată. Stenoza de implantare uretero-ileală a fost obiectivată într-un singur caz, necesitând drenaj urinar extern prin nefrostomie la 6 luni postoperator. Au fost efectuate proceduri suplimentare în 4 cazuri (5%), colostomie temporară la o pacientă şi enterectomie segmentară în alte 3 cazuri. Concluzii. Fistulele urinare complexe secundare tratamentului radio-chirurgical al cancerelor genitale reprezintă o complicaţie redutabilă cu impact semnificativ asupra calităţii vieţii. Reconstrucţia chirurgicală primară trebuie încercată în toate cazurile, însă pelvectomia anterioară poate reprezenta o opţiune în cazurile cu fistule de mari dimensiuni, leziuni postradice severe şi fistule recurente. capacity, primary repair was impossible and anterior exenteration was performed with ileal conduit in 3 patients and cutaneous ureterostomy in the other case. In the primary repair group, success rate was 7% (5 cases). Secondary repair was attempted in all recurrent patients, with only one successful result. Anterior exenteration and cutaneous ureterostomy was performed in the cases (66.6%) with recurrent fistulas. Stenosis of uretero-ileal anastomosis was recorded in one case, requiring nephrostomy at 6 months postoperative. Additional procedures were performed in 4 cases (5%), a temporary colostomy in one patient and segmental enterectomy 3 patients. Conclusions. Complex urinary fistulas after radio-surgical treatment of genital malignancies represent a challenging complication with significant impact on the quality of life of the patients. While primary surgical repair should be attempted in all cases, anterior exenteration may represent an option in patients with large fistulas, severe postradic lesions and recurrent fistulas. 06Romanian Journal of Urology nr. / 07 vol 6

108 PM.9.. Managementul pacientului cu reziduu postmicțional mare C. Persu, D. Rădăvoi, N. Chirca, M. Pascu, Marina Budau, C. Medar, M. Pârlog, V. Jinga Clinica de Urologie, Spitalul Clinic Prof. Dr. Th. Burghele, Bucureşti, România Sectia de Radiologie, Spitalul Clinic Prof. Dr. Th. Burghele, Bucureşti, România Introducere. Rezidiul postmicțional (PVR) este considerat ca patologic în orice situație, deși valorile sale sunt diferite de la un pacient la altul fără a fi standardizate. Scopul aceste lucrări este de a analiza diagnosticul urologic din spatele rezidiului mare, protocolul de diagnostic și tratamentul utilizat. Material și Metodă. Acest studiu retrospectiv a s-a bazat pe analiza documentelor medicale ale pacienților ca au avut un PVR peste 50 ml la evaluarea inițială, indiferent de simptomatologie. Au fost incluși numai pacienții la care a fost disponibilă cel puțin încă o evaluare ulterioară. Rezultate. Analiza a inclus 36 pacienți. Cea mai comună cauză a fost vezica neurologică (3 cazuri), apoi dissinergia vezico-sfincteriană (6 cazuri), hipoactivitatea vezicală (4 cazuri) sau detrusor acontractil (3 cazuri). În toate cazurile s-a considerat că rezidiul mare nu este datorat unei obstrucții mecanice. Examenul urodinamic a fost efectuat cel puțin odată în cadrul vizitelor pacientului, dar nu întotdeauna la prima evaluare. Opțiunile de tratament au inclus dezobstrucția chirurgicală, care nu a rezolvat problema rezidiului în nici unul dintre cazuri, autosondajul intermitent, foarte eficient dar foarte dificil de acceptat de către pacient, sau utilizarea manavrelor de provocare, ineficiente din punct de vedere al rezidiului. Un pacient a fost tratat cu neuromodulare sacrată, fără reducerea semnificativă a rezidiului. 3 cazuri (86%) au avut cel puțin un episod simptomatic de infecție urinară, iar 9 pacienți (5%) au prezentat diverse grade de insuficiență renală. Concluzie. Obstrucția mecanică nu poate fi singura cauză pentru un reziduu vezical cu valoare mare. Examenul urodinamic ar trebui efectuat la prima prezentare, ținând cont de numărul relativ redus de pacienți cu această condiție. Un reziduu vezical mare nu indică tratament chirurgical, ci trebuie să determine o evaluare foarte amănunțită a pacientului. Autosondajul intermitent este cel mai eficient tratament, deși majoritatea pacienților acceptă cu greu această opțiune. Nu este posibilă standardizarea unei scheme terapeutice în acest caz. The management of the high PVR patient a single center experience C. Persu, D. Rădăvoi, N. Chirca, M. Pascu, Marina Budau, C. Medar, M. Pârlog, V. Jinga Department of Urology, Th. Burghele Clinical Hospital, Dept of Urology, Bucharest, Romania Department of Radiology, Th. Burghele Clinical Hospital, Dept of Urology, Bucharest, Romania Introduction. The post void residual volume (PVR) is an abnormal finding in any circumstance; still some patients have significantly higher volumes than others. The aim of this paper is to review the conditions behind the high PVR, the evaluation protocol and the treatment used. Material and Methods. This is a retrospective study evaluating the hospital files of patients in the last four years who had a PVR of more than 50 ml at the initial evaluation, regardless of their symptoms. Only patients in which follow up data was available were included in our review so evolution after treatment and complications could be also recorded. Results. A total of 36 patients were included. The most common cause of high PVR in our series was a neurogenic bladder (3 cases). Other causes include detrusor-sphincter dyssinergia (6 cases), underactive detrusor (4 cases) or areflexive bladder (3 cases). Although some patients presented some degree of mechanical obstruction, all of them also presented another condition from the ones mentioned before, which increased the PVR. Urodynamics was not routinely performed during the initial evaluation but was performed at one of the following visits for a better understanding of the behavior of the bladder. Treatment options were surgical desobstruction, which failed to solve the PVR in all cases, CIC, very effective but not easily accepted by the patient, and the use of provocative maneuvers, which also did not cure the PVR. One patient underwent sacral neuromodulation, PVR remained present. 86% (3 cases) of our patients had at least one symptomatic UTI episode and 5% (9 cases) had some degree of renal failure. Conclusions. Obstruction alone is not explanatory for a high PVR. Urodynamic testing should be done during the initial evaluation, considering the relatively low number of patients with this condition. An increased PVR does not indicate surgery, but should lead to in-depth evaluation. CIC is still the ultimate treatment in such cases, although most patients are initially reluctant to it. Standardization of treatment is not possible for high PVR patients. Urologie funcțională și incontinență nr. / 07 vol 6 Romanian Journal of Urology07

109 Urologie funcțională și incontinență PM.9.3. PAD test pentru cuantificarea pierderilor involuntare de urină C. Persu, N. Chirca, M. Pârlog, V Jinga Clinica de Urologie, Spitalul Clinic Prof. Dr. Th. Burghele, Bucureşti, România Introducere. Utilizarea absorbantelor pentru incontinență (PAD test) este utilizată pe scară largă ca unitate de măsură a gravității pierderilor involuntare de urină, deși nu există nici o standardizare în privința volumului de urină ce poate fi stocat de acestea. Scopul studiului nostru este cuantificarea volumului de urină care îl determină pe pacient să schimbe absorbantul, în contextul în care această percepție are impact asupra numărului zilnic de absorbante utilizate. Material și Metodă. Am efectuat un studiu prospectiv ce a inclus 0 femei și 0 bărbați cu incontinență urinară, indiferent de mecanism. Am utilizat absorbante XL, care au fost cantărite, apoi scufundate in apă și cântărite din nou, măsurând astfel un volum de 30 ml stocați. Pacienții au primit același tip de absorbante precum și cântarul de precizie și au fost instruiți să își schimbe tampoanele așa cum o făceau și înainte, dar să le cântărească după utilizare și să noteze valorile obținute timp de două zile consecutive. Pacienții au notat și dacă au schimbat absorbantul datorită senzației de ud sau din alt motiv. Rezultat. Pacientele au raportat senzația de ud la volume variind între 0 și 30 ml, iar când absorbantul a fost schimbat din alte motive, volumul fost între 0 și 30 ml. La aceeași pacientă, volumul la care se schimbă absorbantul a fost cuprins între și 30 ml. În grupul bărbaților, senzația de ud a fost raportată la volume între 50 și 30 ml, iar absorbantele schimbate din alte motive aveau între 0 și 30 ml. Volumul mediu per pacient a fost cuprins între 8 și 30 ml. How reliable is the pad test for quantifying urinary incontinence? C. Persu, N. Chirca, M. Pârlog, V. Jinga Th. Burghele Clinical Hospital, Dept of Urology, Bucharest, Romania Introduction. The pad test is widely accepted as a measure of the seriousness of urinary incontinence, although no clear standard exists regarding the volume of lost urine. Our study aims to quantify the volume of urine that makes a patient change the pad, since this impacts the total daily number of pads. Material and Method. Our prospective study included 0 women and 0 men with urinary incontinence, regardless the mechanism. We used XL size absorbent pads which were weighted dry and then submerged into water and weighted again, so a maximum capacity of 30 ml was measured. The patients were given the same type of absorbent pads and were requested to change them the way they usually did before. The patient had to weigh each pad after changing it and to enter the value in a table, for two consecutive days, using the same scale, also provided by us. The patients were also asked to note if they changed the pad because they were feeling wet or because of other cause. Results. In the female group, when they reported feeling wet, the urine volume ranged between 0 and 30 ml while when the pad was changed for other reason, the volume ranged between 0 and 30 ml. In one individual, the average volume per pad ranged between and 30 ml in this group. In the male group, the wet sensation associated volumes between 50 and 30 ml and the other reason for changed had behind it volumes of 0 to 30 ml. In men, the average volume per pad ranged between 8 and 30 ml. Concluzie. Evaluarea volumului de urină pierdut involuntar utilizând absorbante nu este o metodă eficientă. Ar putea fi utilizată pentru a monitoriza același pacient, dar nu pentru a compara mai mulți pacienți. Conclusion. Evaluating the daily volume of lost urine using the number of pads is unreliable. It can be of some use for monitoring a single individual but it loses sense when trying to compare larger number of patients. 08Romanian Journal of Urology nr. / 07 vol 6

110 PM.9.4. Grosimea peretelui vezical ca element de diagnostic în protocolul de evaluare a pacientului cu vezică neurologică C. Persu, D. Rădăvoi, N. Chirca, M. Pascu, Marina Budau, C. Medar, M. Pârlog, V. Jinga Clinica de Urologie, Spitalul Clinic Prof. Dr. Th. Burghele, Bucureşti, România Secţia de Radiologie, Spitalul Clinic Prof. Dr. Th. Burghele, Bucureşti, România Introducere. Grosimea peretelui vezical poate fi măsurată într-o manieră simplă, non-invazivă, în cadrul protocolului uzual de evaluare a pacientului cu vezică urinară neurologică. Scopul acestui studiu prospectiv este corelarea acestei valori cu celelalte rezultate paraclinice și identificarea rolului predictiv pe care o poate avea. Material și metodă. În ultimele 8 luni, un total de 48 pacienți, cu vezică neurologică de diverse etiologii au fost evaluați după protocolul standard, iar grosimea peretelui vezical a fost efectuată în timpul ecografiei. Protocolul a mai inclus examen urodinamic si urocultură. S-a efectuat o analiză statistică utilizând testul Student. Valorile normale de grosime a peretelui vezical au fost considerate max 3.3 mm pentru bărbați, respectiv 3 mm pentru femei, măsurate la nivelul peretelui anterior. Rezultate. Toți pacienții incluși au avut o valoare anormală a grosimii peretelui vezical conform definiției noastre. Deși 33 pacienți (69%) aveau infecție la momentul evaluării inițiale, aceasta nu s-a putut corela statistic cu grosimea peretelui. În majoritatea cazurilor, s-a observat că o presiune detrusoriană mai mare asociază o grosime mai mare, dar rezultatul nu a fost susținut de analiza statistică. Nici prezența refluxului sau hidronefroza nu au putut fi corelate cu grosimea peretelui. Dissinergia vezicosfincteriană a asociat valori mari ale grosimii peretelui (p<0,003), iar complianța vezicală scăzută este puternic asociată cu creșterea grosimii vezicale (p<0.00). Concluzii. O grosime mare a peretelui vezical asociază o complianță vezicală mai scăzută și o probabilitate mai mare ca pacientul să prezinte dissinergie vezicosfincteriană. Grosimea peretelui vezical nu este corelată cu infecția sau valoarea presiunii detrusoriene, nici cu prezența refluxului sau a hidronefrozei. The place of bladder wall thickness measurement in the evaluation protocol of the neurogenic bladder patient C. Persu, D. Rădăvoi, N. Chirca, M. Pascu, Marina Budau, C. Medar, M. Pârlog, V. Jinga Department of Urology, Th. Burghele Clinical Hospital, Dept of Urology, Bucharest, Romania Department of Radiology, T h. Burghele Clinical Hospital, Dept of Urology, Bucharest, Romania Introduction. Bladder wall thickness (BWT) is one simple, noninvasive test for evaluating lower urinary tract symptoms in neurogenic bladder patients. We aimed to see how this value correlates with paraclinical investigations during a prospective study. Material and Methods. During the last 8 months, a total of 48 patients, men and women, with neurogenic bladder of various etiologies were evaluated using a standardized protocol, including ultrasonography with BWT measurement and upper tract evaluation, invasive urodynamics and urinalysis. A statistical analysis was performed using the t-test. Abnormal BWT was considered anything above 3.3 mm in men and 3 mm in women measured on the anterior wall. Results. All the patients in this series had an abnormal BWT as per our definition. Although infection was present in 69% of our patients (33 cases), no statistical correlation could be demosntrated. We observed that the higher the Pdet value is, the higher the BWT in many cases, however no statistical significance could be demonstrated. Also, no statistical correlation could be found between BWT and the presence of reflux or hydroneprosis. Detrusor sphincter dyssinergia (DSD) associated higher values of BWT (p<0.003). Lower bladder compliance is strongly correlated with the increase of BWT (p<0.00). Conclusions. A higher BWT associates a lower bladder compliance and a higher chance the patient has DSD. BWT is not correlated with infection, nor with the Pdet value. There was no correlation between the BWT and the presence of reflux or hydronephrosis. Urologie funcțională și incontinență nr. / 07 vol 6 Romanian Journal of Urology09

111 Urologie funcțională și incontinență PM.9.5. Abordul minim invaziv în incontinenţa urinară de efort la femei D. Marcu, O. Bratu, D. Spînu, R. Anghel, D. Mischianu Clinica de Urologie, Spitalul Universitar de Urgenţă Militar Central Dr. Carol Davila, Bucureşti, România Introducere. Inconţinenţa urinară de efort este una dintre cele mai frecvente patologii ale femeii adulte. De peste 5 ani tehnicile chirurgicale minim invazive prin abord transvaginal ( TOT şi TVT) au devenit tot mai populare atât în rândul pacientelor cât şi în rândul medicilor, ajungând în prezent soluţia de ales în cazul unei astfel de patologii. Material şi metodă. În perioada ianuarie 0-ianuarie 07 am efectuat 07 intervenţii prin abord transvaginal pentru incontinenţă urinară de efort. În 74 de cazuri am efectuat TOT, iar în restul cazurilor am efectuat TVT ( pacientele prezentau şi cistocel). Preoperator pacientele au fost examinate clinic (testul la tuse fiind pozitiv în toate cazurile), ecografic şi de asemenea în toate cazurile s-a efectuat sumar de urină şi urocultură. Rezultate. Vârsta medie a pacientelor incluse în acest studiu a fost de 59,7 ani, 76,3% dintre acestea fiind la menopauză în momentul internării. Valoarea medie a IMC-lui a fost de 8,7 şi numărul mediu de nasteri a fost de,. Durata intervenţiilor a variat între 5 şi 40 de minute, fiind mai mare în medie cu 5-0 minute în cazul TVT datorită cistoscopiei. Intervenţiile au decurs fără incidente. În ccea ce priveşte complicaţiile postoperatorii menţionam : 7 de cazuri de imperiozitate micţională, 7 cazuri de dispareunie de novo, cazuri de retenţie completă de urină, un caz de eroziune a mucoasei vaginale şi un caz de expunere a meşei de polipropilenă. Concluzii. Intervenţiile minim invazive prin abord transvaginal pentru incontinenţă urinară de efort utilizănd meşe de polipropilenă şi-au dovedit eficienţa de-a lungul timpului, devenind strandardul de aur în managementul acestei patologii. Minimally invasive surgical management of stress urinary incontinence in women D. Marcu, O. Bratu, D. Spînu, R. Anghel, D. Mischianu Clinic of Urology, University Emergency Central Military Hospital Dr. Carol Davila, Bucharest, Romania Introduction. Female stress urinary incontinence is a one of the most frequent pathologies, with debilitating symptoms. For more than 5 years transvaginal sling procedures have become the solution to choose when treating stress urinary incontinence. Material and methods. From January 0 to January 07 we have performed 07 procedures for stress urinary incontinence using transvaginal polypropylene mesh implants. 74 patients out of 07 have undergone the transobturator tape procedure and 33 patients were operated using the TVT technique, which was performed for the patients who also presented cystocele. Results. The mean age of the patients included in this study was 59,7 years (35-78 years) and 76,3% of them were at menopause. The mean BMI was 8,7 and the mean number of births was, (ranging from to 4). The operative time has ranged from 5 minutes to 40 minutes and it was higher in the cases where we have performed TVT due to cystoscopy, which was done in order to exclude the presence of bladder injuries that may have appeared during the retropubic insertion of the helicoidal needle. No intraoperative complications have occurred. As postoperative complications we mention 7 cases of urgency urinary incontinence, 7 cases of de novo dyspareunia, two cases of urinary retention, one case of vaginal mesh erosion and one case of mesh exposure. Conclusions. The transvaginal sling procedures for SUI have proven over the years to be a good solution, due to low rates of complications, high efficacy and significant improvements of the patient s quality of life. 0Romanian Journal of Urology nr. / 07 vol 6

112 PM.9.6. Managementul minim invaziv al prolapsului genital anterior D. Marcu, O. Bratu, D. Spînu, R. Anghel, D. Mischianu Clinica de Urologie, Spitalul Universitar de Urgenţă Militar Central Dr. Carol Davila, Bucureşti, România Introducere. Prolapsul genital este o patologie frecventă a femeii adulte, cu un important impact negativ asupra calităţii vieţii pacientelor. 75% din cazurile de prolaps genital sunt reprezentate de prolapsul genital anterior. De aproximativ 5 ani abordul transvaginal minim invaziv utilizând meşe de polipropilenă a devenit standardul de aur în managementul acestei patologii. Material şi metodă. În perioada octombrie 03 octombrie 06 am efectuat 84 de intervenţii prin abord transvaginal utilizând meşe de polipropilenă cu 4 braţe pentru prolaps genital anterior. Pacientele incluse în acest studiu prezentau cel puţin cistocel grad II cu simptome deranjante. Vârsta medie a pacientelor a fost de 59 de ani, numărul mediu de naşteri a fost, 66 de paciente fiind la menaopauza şi 49 de paciente aveau viaţă sexuală activă în momentul internării. Evaluarea preoperatorie a presupus examen fizic, analize de urină, ecografie de a aparat urinar şi utilizarea de chestionare pentru evaluarea simptomelor, calităţii vieţii şi funcţiei sexuale. Rezultate. Succesul anatomic a fost obţinut în 94% dintre cazuri, doar 5 paciente prezentând recidivă la 6 luni de la intervenţie. Postoperator s-a constatat o ameliorare semnificativa a simptomelor urinare, precum şi a scorurilor chestionarelor administrate pentru evaluarea calităţii vieţii, a simptomelor şi a funcţiei sexuale. În ceea ce priveşte complicaţiile apărute postoperator menţionam 8 cazuri de eroziune vaginală, 5 cazuri de expunere a meşei, 3 cazuri cu dispareunie de novo şi 7 cazuri în care pacientele acuzau discomfort pelvin cronic. Concluzii. Managemetul prolapsului genital anterior utilizând implantul transvaginal de meşe de polipropilenă a dovedit în timp că este o metoda eficientă de tratament, obţinand rezultate superioare abordului clasic şi celui laparoscopic. Minimally invasive management of anterior genital prolapse D. Marcu, O. Bratu, D. Spînu, R. Anghel, D. Mischianu Clinic of Urology, University Emergency Central Military Hospital Dr. Carol Davila, Bucharest Introduction. Anterior vaginal wall prolapse accounts for approximately 75% of all pelvic organ prolapses. Transvaginal mesh surgery has become the gold standard treatment for patients with anterior vaginal wall prolapse due to its numerous advantages. Material and methods. Between October 03 and October 06 we have performed 84 transobturator vaginal implants using four arms polypropylene mesh for patients with anterior vaginal wall prolapse. The patients included in our study presented at least stage two cystocele, with bothersome symptoms. The mean age was 59, (±7,4) years and the mean vaginal parity was (-4). 8 (,4%) patients out of 84 and 49 patients were sexual active. Before the surgery we have evaluated the symptoms, the quality of life and sexuality using self-administered questionnaires (Pelvic Floor Distress Inventory, Pelvic Floor Impact Questionnaire and Pelvic Organ Prolapse- Urinary Incontinence- Sexual Questionnaire). Results. The rate of anatomical success achieved after surgery was high, 94% (79 patients out 84 patients), only 5 patients (5,95%) presenting relapse at 6 months. We have noticed significant improvements regarding previous urinary complaints. As postoperat ive complications we mention 8 patients (9,5%) with vaginal erosion, 5 patients ( 5,9%) with mesh exposure, 3 cases (3,57 %) of de novo dyspareunia and 7 patients with chronic pelvic discomfort. The scores of the questionnaires used in the preoperative evaluation were significantly improved. Conclusions. The transobturator four arms polypropylene mesh implant has proven over the years to be efficient, achieving superior results to those obtained when using the classic approach and even to laparoscopy. Urologie funcțională și incontinență nr. / 07 vol 6 Romanian Journal of Urology

113 Urologie funcțională și incontinență PM Leziuni iatrogene ureterale în uroginecologie: Fistulă vezicouterină caz clinic S. Ţiganu, Daniela Jovrea, K. Nacer, B. Buhaș, C. Buzlea, D. Grumeza, Gh. Bumbu Clinica Urologie, Spitalul Clinic Județean de Urgență Oradea, România Introducere. Leziunile iatrogene în chirurgia pelvisului reprezintă o patologie destul de frecventă care necesită un diagnostic rapid pentru a putea beneficia de un tratament cât mai eficient. Material şi metodă. Am luat în discuție cazul unei paciente în vârstă de 33 de ani multipară ( sarcini), naștere pe cale naturală și o cezariană efectuată în urma cu luni. În perioada imediat postoperatorie, pacienta prezintă pierderi involuntare de urină prin vagin. Bilanțul preoperator pentru stabilirea diagnosticului include: Echografie- aspect normal al sistemului genitourinar; Cistografie retrogradă - fără extravazat din vezica urinară; Cistoscopie - retrotrigonal, pe linia mediană o plică de mucoasă vezicală cu orificii care nu pot fi cateterizate; Vaginoscopie - col uterin,vagin normal ; Histerosalpingografia retrogradă- la introducerea substanței de contrast în cavitatea uterină, aceasta se exteriorizează printr-un traiect vezicouterin și opacifiază și vezica urinară. Se stabilește diagnosticul de fistulă vezicouterină pentru care se practică cura chirurgicală clasică a fistulei și capitonarea spațiului vezicouterin cu epiploon. Iatrogenic ureteral injuries in urogynecology: Vesicouterine fistula clinical case S. Ţiganu, Daniela Jovrea, K. Nacer, B. Buhaș, C. Buzlea, D. Grumeza, Gh. Bumbu Urology Department, Oradea Emergency Clinical Hos pital, Romania Introduction. Iatrogenic injuries in pelvic surgery are a very common pathology that require a quick diagnosis in order to be able to benefit of an effective minimally invasive treatment. Material and method. We took up the case of a 33 years old multipara ( pregnancies), natural birth, and one caesarian section performed months ago. In the immediate postoperative period, the patient experiences involuntary loss of urine through the vagina. The pre-operative checklist for diagnosis included: Echography - normal aspect of the genitourinary system; Retrograde cystography - without any contrast extravasation from the bladder; Cystoscopy revealed a bladder mucosal with openings retrotrigonal, on the median line that cannot be catheterized; Vaginoscopy uterine neck, normal vagina; Retrograde hysterosalpingography during the contrast agent is introduction into the uterine cavity, it is exposed through a vesicouterine fistula and opacify the urinary bladder. It establishes the diagnosis of vesicouterine fistula for which the classic fistula surgical cure is practiced and the epiploon vesicouterine is padded. Rezultate. Postoperator, pacienta are evoluție favorabilă, după suprimarea sondei uretro-vezicale și a tubului din cavitatea uterină nu prezintă pierderi de urină. Concluzii. Diagnosticul imediat și corect al complicațiilor permite tratamentul acestora, cu sechele minime asupra funcției normale a sistemului genito-urinar. O leziune uterină poate fi diagnosticată intraoperator, postoperator imediat sau tardiv. Atunci când este depistată tardiv, intervenția reparatorie devine de o complexitate sporită cu posibile sechele importante pentru paciente. Results. Postoperatively, the patient has a favorable evolution, after suppression of the uretrovesiclal catheter and the uterine cavity tube no urinary loss has been observed. Conclusions. Immediate and accurate diagnosis of intraoperative injuries allows their treatment with minimal sequelae on the normal function of the genito-urinary system. A uterine lesion can be diagnosed intraoperatively, postoperatively immediately or late. When it is detected late, reparative intervention becomes more complex with possible serious sequelae for patients. Romanian Journal of Urology nr. / 07 vol 6

114 PM.9.8. Fixarea apexului vaginal la LSS studiu K. Nacer, Daniela Jovrea, C. Buzlea, M. Şandor, Gracia Okemba, S. Ţiganu, B. Buhaș, Gh. Bumbu Clinica Urologie, Spitalul Clinic Județean de Urgență Oradea, România Introducere: Prolapsul uterovaginal avansat, un subiect controversat cu atitudini terapeutice și variante chirurgicale multiple beneficiază de tratament curativ complet prin găsirea elementelor anatomice de suspensie cu sau fără utilizarea meșelor de polipropilenă. Obiective: Prin studiul nostru, am dorit sa dovedim că suspensia sacrospinoasă reprezintă cheia in reușita corecției chirurgicale a prolapsului pe cale vaginală. Material şi metodă: Am luat in studiu un număr de 307 paciente din cazuistica Clinicii de Urologie Oradea. Au fost luate in studiu paciente cu defect anterior, central, posterior și mixt. Concluzii: Suspensia sacrospinoasă reprezintă elementul central care asigură repoziționarea și menținerea organelor pelviene in poziție anatomică. La acest element principal adăugându-se variante tehnice diferite in funcție de compartimentul abordat. Sacrospinous ligament fixation study K. Nacer, Daniela Jovrea, C. Buzlea, M. Şandor, Gracia Okemba, S. Ţiganu, B. Buhaș, Gh. Bumbu Urology Department, Oradea Emergency Clinical Hospital, Romania Introduction: Advanced uterovaginal prolapse is a controversed subject with multiple therapeutic attitudes and surgical options which benefits from complete curative treatments by finding the right anatomic suspension elements with or without the use of polypropylene meshes. Objectives: With our study, we wish to prove that sacrospinous suspension represents the key element in surgical correction of vaginal prolapse. Material and methods: We studied a total of 307 patients of the Oradea Urology Clinic casuistry. Were taken into account patients with anterior, middle, posterior and associated compartments prolapses. Conclusions: Sacrospinous suspension represents the core element which provides repositioning and maintaining of the pelvic organs in anatomic position. To this core element we can add various surgical technics depending of the approached compartment. Urologie funcțională și incontinență nr. / 07 vol 6 Romanian Journal of Urology3

115 Urologie funcțională și incontinență PM.9.9 Incontinenţa anală la paciente tinere caz clinic M. Şandor, Daniela Jovrea, C. Buzlea, B. Buhaș, K. Nacer, Gracia Okemba, Gh. Bumbu Clinica Urologie, Spitalul Clinic Județean de Urgență Oradea, România Introducere: Tulburările de continență anală și urinară post-partum reprezintă o stare care alterează marcat conduita de viață a unei paciente tinere imediat după naștere. Material şi metodă: Am analizat cazul unui paciente de 38 de ani care se prezintă în clinică cu alterarea controlului pentru urină și materii fecale apărute în urmă cu zece ani imediat post-partum. La trei ani postpartum a existat o intervenție chirurgicală cu intenție reparatorie (Perineoplastie), însă fără rezultat. În clinica noastră s-a practicat: refacerea sfincterului anal + Perineoplastie + excizia traiectului fistulos vaginocutanat + miorafia ridicătorilor anali și refacerea centrului tendinos ca prim timp operator, iar în timpul doi peste șase luni TOT. Rezultate: S-au obținut continență pentru materii fecale și urină. Concluzii: Un diagnostic corect și o chirurgie anatomică cu refacerea structurilor fasciale și sfincteriene, oferă întotdeauna rezultate postoperatorii favorabile. Anal incontinence in young patients clinical case M. Şandor, Daniela Jovrea, C. Buzlea, B. Buhaș, K. Nacer, Gracia Okemba, Gh. Bumbu Urology Department, Oradea Emergency Clinical Hospital, Romania Introduction: Anal and urinary postpartum continence disorders are conditions that alters marked the life of a young patient immediately after birth. Material and methods: We have analyzed a case of a 38 years patient who presents in our clinic with alterations in urine and faeces control for the last ten years occurring immediately post-partum. In three years postpartum there was an intentional reconstructive surgery (Perineoplasty), to no avail. In our clinic was practiced: anal sphincter restoration + Perineoplastiy + vagino-cutaneous fistulous tract excision + myorrhaphy of the anal lifters and tendon recovery as first surgical step, and during the second one over six months - TOT. Results: Faeces and urine continence were obtained. Conclusions: A correct diagnosis and anatomical surgery with the reconstruction of fascicular and sphincteric structures always provide favorable postoperative results. 4Romanian Journal of Urology nr. / 07 vol 6

116 PM.9.0. Chist cartilaginos parauretral caz clinic D. Grumeza, Daniela Jovrea, C. Ianc, C. Buzlea, S. Ţiganu, C. Albu, K. Nacer, Gh. Bumbu Clinica Urologie, Spitalul Clinic Județean de Urgență Oradea, România Introducere: Chistul cartilaginos subsimfizar parauretral reprezintă o entitate benigna, foarte rar întâlnita, în literatura fiind prezentate puține cazuri, cu etiopatogenie incertă neexistând astfel un protocol terapeutic standardizat. Material şi metodă: Prezentăm cazul unei paciente de 65 de ani cu simptomatologie obstructivă subvezicală: Este investigată clinic, endoscopic, imagistic cu stabilirea diagnosticului de formațiune tumorală fără caractere imagistice de malignitate, parauretrală, subsimfizară. Se intervine chirurgical printr-o incizie eliptică între meatul uretral și simfiza pubiană care permite disecția extra capsulară a formațiuni și extragerea acesteia în totalitate. Diagnosticul histopatologic este de chist cartilaginos subsimfizar. Rezultate: Simptomatologia obstructivă s-a remis postoperator, examenul histopatologic a confirmat prezența unei formațiuni tumorale benigne, intervenția chirurgicală a putut evita posibilele complicații nefaste ale chirurgiei parauretrale. Concluzii: Această variantă de formațiune tumorală benignă, chist cartilaginos subsimfizar, reprezintă o raritate, dar poate fi diagnosticată si încadrată corect într-un plan terapeutic prin IRM. Examinarea atentă preoperatorie poate preveni posibilele complicații ale intervențiilor chirurgicale in această zonă, leziuni nervoase, vasculare, cu consecințe importante postoperatorii. Cartilaginous paraurethral cyst clinical case D. Grumeza, Daniela Jovrea, C. Ianc, C. Buzlea, S. Ţiganu, C. Albu, K. Nacer, Gh. Bumbu Urology Department, Oradea Emergency Clinical Hospital, Romania Introduction: Paraurethral subsimfizar cartilaginous cyst is a benign entity, rarely encountered in literature and presented in few cases with uncertain etiology and thus no standardized treatment protocol. Material and methods: We present a case of a 65 years old female patient with subvesical obstructive symptoms. We proceed to clinical, endoscopic and imagistic investigations setting the diagnosis of tumor formation without signs of malignant characters with paraurethral and subsimfizar location. We performed an elliptical incision between the urethral meatus and the symphysis pubis with extra capsular dissection, allowing its complete removal. The histopathological diagnosis is subsimfizar cartilaginous cyst. Results: Obstructive symptoms have been solved postoperatively. Histological examination confirmed the presence of a benign tumor formation, the surgery could avoid possible complications after paraurethral surgery. Conclusions: This variant of benign tumor formation, subsimfizar cartilage cyst is a rare entity, but can be diagnosed and accurate classified therapeutically using MRI. Careful pre-operative examination can prevent possible complications of surgery in this area, nerve damage, vascular diseases with significant postoperative consequences. Urologie funcțională și incontinență nr. / 07 vol 6 Romanian Journal of Urology5

117 Urologie funcțională și incontinență PM.9.. Defect de compartiment vaginal anterior sau posterior corecţie cu ţesuturi native studiu Gracia Okemba, Daniela Jovrea, D. Grumeza, B. Buhaş, C. Buzlea, C. Albu, Gh. Bumbu Clinica Urologie, Spitalul Clinic Județean de Urgență Oradea, România Introducere: Diagnosticul corect al prolapsului vaginal impune încadrarea defectului într-un anumit grad și stabilirea corectă a tipului de defect: anterior, mijlociu, posterior și mixt. Material şi metodă: Studiul nostru se bazează pe analiza cazuisticii din clinica de urologie Oradea. Diagnosticul corect și complet este stabilit in urma examenului clinic - tușeu vaginal, examen cu valve, endoscopie - cistoscopie și vaginoscopie. Diagnosticul corect ne permite să adoptam o atitudine chirurgicală reparatorie mai puțin invazivă și fără utilizare de meșă de polipropilenă in stadiile, și în anumite situații stadiul 3 de cistocel sau rectocel, ținând cont și de alte criterii precum vârsta, comorbidități sau alte intervenții chirurgicale în antecedente. Rezultate: Atunci când nu există un prolaps de apex vaginal, corecția cu țesuturi native respectiv refacerea fasciei pubo-cervicale și fixare la ATFE în cistocel și refacerea fasciei inter vagino-rectale și a centrului tendinos în rectocel reprezintă varianta terapeutică optimă. Concluzii: Pacientele tinere, active sexual cu defect anterior sau posterior grad sau 3, fără alterarea apexulului vaginal au ca prima indicație cura chirurgicală pe cale vaginală cu țesuturi native. Anterior or posterior vaginal wall defect cure using native tissues study Gracia Okemba, Daniela Jovrea, D. Grumeza, B. Buhaş, C. Buzlea, C. Albu, Gh. Bumbu Urology Department, Oradea Emergency Clinical Hospital, Romania Introduction: Correct diagnosis of vaginal prolapse requires defect framing in a certain degree and the correct defect type determination: anterior, middle, posterior and mixed. Material and methods: Our study is based on casuistry analysis in Oradea Clinic of Urology. A proper and completely established diagnosis based on - vaginal exam, valves exam, endoscopy - cystoscopy and vaginoscopy. A correct diagnosis allows us to take a less invasive reconstructive surgery without use of polypropylene mesh in cystocele and rectocele stages -3, taking into account other criteria such as age, comorbidities and other surgical history. Results: When there is no vaginal apex prolapse, the native tissue correction respectively pubo-cervical fascia reconstruction and fixing to ATFE in cystocele, rectovaginal fascia and tendinous center reconstruction in rectocele is the best therapeutic option. Conclusions: Young and sexually active patients with grade -3 anterior or posterior defect, without vaginal apex alteration have as first indication surgical cure using native vaginal tissues. 6Romanian Journal of Urology nr. / 07 vol 6

118 PM.9.. Disfuncţii micţionale la pacienţii cu diabet zaharat V. Ghirca, A. Nechifor-Boila, C. Todea, A. Brad, O. Vida, D. Porav-Hodade, C. Chibelean, O. Martha Clinica de Urologie Târgu Mureş, România Obiectiv: Neuropatia diabetica poate determina disfunctii multi organice. Scopul acestei lucrari este de a evidentia importanta investigatiilor urodinamice in diagnosticul disfunctiilor mictionale la pacientii cu diabet zaharat care necesita tratament chirurgical. Material si metoda: Am efectuat un studiu retrospectiv pe o perioada de 4 ani (03-06) la Clinica de Urologie Tg. Mures, in care am inclus 64 de pacienti cu diabet zaharat si tulburari mictionale de stocare si evacuare care au fost investigati din punct de vedere urodinamic (debitmetrie, studiu presiune-debit). Rezultate: Dintre cei 64 pacienti examinati, majoritatea au fost barbati, 36 pacienti si 8, femei. Simptomatologia pacientilor a fost preponderent de evacuare in 45 cazuri (70,3%) si de stocare in 9 cazuri (9,68%). Rezidiul post mictional a fost absent in 6 cazuri, intre ml in 9 cazuri, ml in 7 cazuri si peste 50 ml in cazuri. Valoarea medie a acestuia a fost de: 4,9 ml (9,8 DS). In majoritatea cazurilor, valoarea Qmax (debit urinar maxim/sec) a fost scazuta, avand o medie de:8,6 ml/s (5,3 DS). Dupa efectuarea studiului presiune-debit s-a evidentiat urmatoarele rezultate: detrusor hipocontractil in 33 cazuri, detrusor acontractil in 0 cazuri, hiperactivitate detrusoriana in 6 cazuri, obstructie subvezicala (adenom de prostata, strictura uretrala, prolaps genital gr III/IV) in cazuri. Valoarea medie a indicelui de contractilitate detrusoriana (BCI) in cazurile cu detrusor hipocontractil sau acontractil a fost de: 60,5 (30,83 DS). Concluzii: Aceste rezultate evidentiaza faptul ca in urma efectuarii investigatiilor urodinamice, in majoritatea cazurilor, scaderea contractilitatii detrusoriene a fost cauza disfunctiilor mictionale la pacientii cu diabet zaharat. Pacientii diabetici cu disfunctii mictionale de evacuare, in special, necesita o mai mare atentie in ceea ce priveste diagnosticul, incluzand efectuarea investigatiilor urodinamice inaintea efectuarii unui tratament chirurgical. Bladder dysfunctions in patients with diabetes V. Ghirca, A. Nechifor-Boila, C. Todea, A. Brad, O. Vida, D. Porav-Hodade, C. Chibelean, O. Martha Târgu Mureş Urology Department, Romania Objective: Diabetic neuropathy can induce multi organ dysfunction. The purpose of this paper is to highlight the importance of urodynamic investigations in diagnosis of bladder dysfunctions in patients with diabetes when a surgical treatment is considered. Material and method: We performed a retrospective study over a period of 4 years (03-06) in Clinic of Urology from Targu Mures. We included 64 patients with diabetes, storage and voiding dysfunctions, who were urodynamical investigated (uroflowmetry and pressure flow study). Results: Trough the 64 patients, majority were men, 36 and 8, women. The voiding dysfunction was the predominant symptomatology, in 45 cases (70,3%) followed by storage dysfunction in 9 cases (9,68%). Post void residual urine (PVR) was absent in 6 cases, between ml in 9 cases, ml in 7 cases and over 50 ml in cases. The average of PVR was 4,9 ml (9,8 SD).In majority of the cases, the value of peak flow rate (Qmax) was low, having an average of 8,6 ml/s (5,3 SD). Pressure flow study revealed the following results: detrusor underactivity in 33 cases, areflexia in 0 cases, detrusor overactivity in 6 cases, and bladder outlet obstruction in cases. The median value of Bladder Contractility Index (BCI) in cases with detrusor underactivity and areflexia was 60,5 (30,83 SD) Conclusions: These data of this paper suggest that the voiding dysfunctions was the most common symptom and the impaired detrusor contractility was the most common urodynamical finding in patients with diabetes. Diabetic patients with voiding dysfunctions, in particular, require more attention in terms of diagnosis, including the urodynamic investigations before performing a surgical treatment. Urologie funcțională și incontinență nr. / 07 vol 6 Romanian Journal of Urology7

119 Urologie funcțională și incontinență PM.9.3. Aportul investigaţiilor urodinamice în precizarea prognosticului funcţional pe termen lung al pacientelor cu incontinenţă urinară de efort propuse pentru tratament chirurgical Veronica Ghirca, A. Nechifor Boila, C. Todea, D. Porav-Hodade, A. Biro, Z. Szabo, Orsolya Martha, C. Chibelean Clinica de Urologie Târgu Mureş, România Obiectiv: In multe dintre cazuri, incontinenta urinara de efort (IUE) necesita tratament chirurgical, urmarindu-se ameliorarea sau remiterea siptomatologiei pe termen lung. In anumite conditii pot aparea complicatii care pot afecta golirea vezicala. Material si metoda: Prezentam cazul unei paciente in varsta de 66 ani cunoscuta cu IUE pentru care s-a montat bandeleta suburetrala TOT in 0 cu remiterea simptomatologiei. Cinci ani mai tarziu, pacienta s-a prezentat in serviciul nostru acuzand jet urinar subtiat, intarziat, disurie, efort abdominal la mictiune, senzatia de evacuare vezicala incompleta. Simptomatologia a debutat insidios in urma cu aproximativ 6 luni. The contribution of urodynamical investigations in determination of long term functional prognosis in patients with stress urinary incontinence when a surgical treatment is considered Veronica Ghirca, A. Nechifor Boila, C. Todea, D. Porav-Hodade, A. Biro, Z. Szabo, Orsolya Martha, C. Chibelean Târgu Mureş Urology Department, Romania Objective: In many cases, stress urinary incontinence (SUI) requires a surgical treatment, intending the improvement or remission of the symptomatology on long term. Under certain conditions can appear complications that can cause voiding dysfunctions. Matherial and method: We present the case of an 66 years old female with history of SUI for which a transobturator tape was inserted in 0. After surgery the symptomatology was remitted. Five years later, the patient came into our service accusing weak and delayed stream, dysuria, micturition with abdominal effort, incomplete voiding sensation. The symptomatology had an insidious debut 6 mounts before. Rezultate: Clinic-bandeleta suburetrala se palpeaza la tuseul vaginal. Ecografic se evidentiaza rezidiul post mictional, 00 ml. Debitmetria evidentiaza o curba debitmetrica intrerupta, realizata cu efort abdominal, Qmax=7 ml/s, RPM= 80 ml. Studiul presiune debit a evdentiat o vezica urinara de capacitate normala, in faza de umplere: fara pierdere de urina la tuse sau la manevra Valsalva, fara contractii detrusoriene neinhibate, complianta pastrata; in faza de evacuarecontractie detrusoriana absenta, mictiunea nu a putut fi initiata nici prin presa abdominala. In urma investigatiilor efectuat s-a stabilit diagnosticul de detrusor acontractil, retentie cronica incompleta de urina si s-a intervenit chirurgical practicandu-se excizia bandeletei suburetrale. Evolutie postoperatorie favorabila cu mictiuni spontane. Concluzii: Este importanta efectuarea de rutina a examenului urodinamic la toate pacientele care sunt programate pentru tratamentul chirurgical al IUE in vederea informarii acestora de posibilele evolutii postoperatorii. Results: Clinical- the tape was suburethral palpated on digital vaginal examination. Ultrasound revealed 00 ml post void residual urine (PVR). The uroflowmetry curve was flat, interrupted, obtained with abdominal effort, peak flow rate (Qmax) was 7 ml/s, PVR=80 ml. Pressure flow study revealed a normal bladder capacity, in filling phase- without loss of urine on abdominal effort, preserved bladder compliance; in voiding phase- detrusor contraction was absent, the micturition could not be initiated either on abdominal effort. After all those investigations we established the following diagnosis: detrusor areflexia, incomplete urinary retention and we performed the excision of the suburethral tape. The patient s evolution was favorable with spontaneous micturition. Conclusions: Is very important to take into account the routinely practice of urodynamical investigations to all patients who are scheduled for surgical treatment of SUI in order to inform patients of possible outcomes after surgery. 8Romanian Journal of Urology nr. / 07 vol 6

120 PM.9.4. Neuromodularea centrilor sacraţi ai micţiunii: rezultate funcţionale, complicaţii, factori predictivi T. Coroi, A. L. Pop, A. Demey 3 Spitalul Clinic Municipal Cluj-Napoca, Secţia de Urologie, Cluj-Napoca, România Facultatea de Ştiinţe Economice şi Gestiunea Afacerilor, Departamentul de Marketing, Cluj-Napoca, România 3 Centre Hospitalier Métropole Savoie, Secţia de Urologie, Chambéry, Franţa Introducere: Stimularea electrică a centrilor sacraţi ai micţiunii reprezintă una dintre alternativele folosite în tratamentul simptomatic al unei game de disfuncţii precum vezica hiperactiva, retenţia urinară, sau sindromul dureros pelvian. Scopul acestui studiu este de a prezenta eficacitatea, efectele secundare post-operatorii, precum şi de a evalua potenţialele corelaţii între parametrii pacienţilor şi rezultatele funcţionale. Material şi metodă: Un studiu retrospectiv longitudinal mono-centric mono-operator a fost realizat în perioada septembrie februarie pacienţi au fost supuşi testului de neuromodulaţie pentru retenţie urinară, vezica hiperactiva, sau sindrom dureros pelvian. Satisfacţia pacienţilor, precum si ameliorarea simptomatologiei au fost evaluate în mod subiectiv de către operator în funcţie de datele post-operatorii comparate cu simptomatologia si rezultatele bilanţului urodinamic pre-operator. Eficacitatea a fost evaluată utilizând 3 categorii: ) Vindecat: remisie completa a simptomatologiei. ) Ameliorat : remisie parţială a simptomatologiei. 3) Eşec secundar : dupa o ameliorare iniţiala a simptomatologiei, dispozitivul îşi pierde eficacitatea. Teste Chi pătrat au fost realizate pentru a evalua corelaţii statistice între eficacitatea tratamentului şi datele demografice, perioada dintre apariţia simptomatologiei şi testul de neuromodulaţie şi antecedentele patologice ale pacientului. Rezultate şi concluzii: 65 pacienţi (50 femei, 5 bărbaţi), cu vârsta medie de 67 ani au fost supuşi testului. Implantul dispozitivului definitiv nu s-a realizat pentru 0 pacienţi. 3 din cei 45 pacienţi cu implant definitiv au prezentat un răspuns favorabil (Vindecat sau ameliorat). 3 cazuri de infecţie au necesitat îndepărtarea dispozitivului definitiv. Corelaţiile între vârstă (p=0.08), sex (p=0.83), perioada debut simptome-test neuromodulare (p=0.8), medicaţie psihiatrică concomitentă (p=0.73) şi eficacitate nu au fost semnificative din punct de vedere statistic. Seria de pacienţi confirmă eficacitatea neuromodulaţiei cu o rată scăzută de complicaţii. Cu toate acestea, studii suplimentare sunt necesare pentru a realiza o mai bună identificare a factorilor predictivi, precum şi o selecţie îmbunătăţită a pacienţilor candidaţi la test. Sacral neuromodulation: functional results, complications and predictive factors T. Coroi, A. L. Pop, A. Demey 3 Cluj-Napoca County Hospital, Department of Urology, Cluj-Napoca, Romania Faculty of Economics and Business Administration, Marketing, Cluj-Napoca, Romania 3 Centre Hospitalier Métropole Savoie, Dept. of Urology, Chambéry, France Introduction: Sacral nerve stimulation (SNM) constitutes one of the therapeutic alternatives for the management of an array of lower urinary tract dysfunctions as diverse as overactive bladder (OAB), urinary retention, or painful bladder syndrome. The aim of our study is to report the efficacy, postoperative adverse events, as well as to assess potential correlations between patient parameters and functional outcome. Material & Methods: A retrospective single-center single-operator study was carried out between September 009 and February patients underwent SNM testing for OAB, urinary retention or painful bladder syndrome. Patient satisfaction and clinical amelioration were subjectively evaluated by the operator according to post-operatory data compared to the initial symptomatic complaint. Efficacy was evaluated using 3 categories:) cured: the patients has no more symptoms; ) ameliorated: the patient had a moderate relief of symptoms; 3) secondary failure: after an initial relief of symptoms, the device has lost its efficacy. Chi-squared tests were performed in order to assess correlations between treatment efficacy and demographic data, treatment delay, medical and surgical priors. Results and conclusions: 65 patients, 50 women and 5 men, mean age 67 were tested. 0 patients did not undergo a definitive implant procedure. In terms of efficacy, we report 3 patients with a positive (cured or ameliorated) response out of 45 patients who had undergone a definitive implant. Correlations between age (p=0.08), sex (p=0.83), treatment delay (p=0.8), concomitant psychiatric medication (p=0.73) and efficacy were not statistically significant. 3 device removals took place because of local infection. Our series confirms the SNM efficacy for lower urinary tract symptomatology with a low rate of complications. However, additional studies are required in order to better identify predictive factors for efficacy as well as to perform a better patient selection. Urologie funcțională și incontinență nr. / 07 vol 6 Romanian Journal of Urology9

121 Urologie funcțională și incontinență PM Validarea unui nou chestionar de evaluare a incontinenţei urinare R. Bardan, Cristina Bălărie, Adela Ferician, A. Cumpănaș, M. Botoca Clinica Urologică Timișoara Obiectiv. Obiectivul studiului nostru a fost de a confirma validitatea unui nou chestionar de evaluare a incontinenței urinare, conținând de întrebări, împărțite în patru subscale. Material şi metode. În scopul validării noului chestionar, am selecționat trei loturi de paciente cu incontinență urinară. Primul lot a conținut 30 de paciente diagnosticate cu incontinență urinară de efort, al doilea lot 6 de paciente cu incontinență urinară prin urgență micțională, iar al treilea lot 5 paciente cu incontinență urinară mixtă. Pacientele din primul lot au fost împărțite în două subgrupuri de câte 5, pacientele din primul subgrup (A) fiind supuse unei intervenții de montare a unei bandelete suburetrale transobturatorii (TOT), iar cele din al doilea subgrup (A) urmând un program de modificare a stilului de viață. Pacientele din al doilea lot au fost împărțite, de asemenea, în două subgrupuri de câte 3; astfel, pacientele din primul subgrup (B) au urmat un tratament oral cu anticolinergice, iar cele din subgrupul al doilea (B) au fost de acord să urmeze un program de modificare a stilului de viață. În fine, cele 5 paciente cu incontinență urinară mixtă din al treilea lot (C) au urmat și ele un program de modificare a stilului de viață. Pacientele au completat de două ori chestionarul, înainte de inițierea tratamentului și după trei luni de tratament, iar analiza statistică s-a efectuat pentru fiecare din cele patru subscale ale chestionarului. Rezultate. La finalul perioadei de evaluare de 3 luni, un număr de 3 paciente din subgrupul A, de paciente din subgrupul A, de paciente din subgrupul B, de Validation of a new questionnaire for the evaluation of urinary incontinence R. Bardan, Cristina Bălărie, Adela Ferician, A. Cumpănaș, M. Botoca Department of Urology, Timișoara Objective. The aim of our study was to confirm the validity of a new questionnaire for the evaluation of urinary incontinence, comprised of questions, divided into four subscales. Material and methods. We have selected three groups of female patients with urinary incontinence: the first group was composed of 30 patients diagnosed with stress urinary incontinence (SUI), the second group of 6 patients with urge urinary incontinence (UUI), and the third group of 5 patients with mixed urinary incontinence (MUI). The patients from the first group were divided in two subgroups of 5 each: patients from subgroup A underwent the insertion of a transobturator suburethral tape (TOT), while those from subgroup B have followed a lifestyle change program. The patients from the second group were divided, too, in two subgroups of 3 each: those from subgroup B underwent oral therapy with anticholinergics, while those from subgroup B have followed a lifestyle change program. Finally, the patients from the third group (C) have also followed a lifestyle change program for three months. The patients have completed the questionnaire twice, before therapy initiation and at three months of treatment, and statistical analysis was performed for each of the four subscales of the questionnaire. Results. At the end of the three-month evaluation period, a number of 3 patients from subgroup A, patients from subgroup A, patients from subgroup B, 0 patients from subgroup B, and pa- 0Romanian Journal of Urology nr. / 07 vol 6

122 0 paciente din subgrupul B, respectiv de paciente din grupul C au completat chestionarul de evaluare a incontinenței. Variațiile procentuale ale scorurilor medii ale celor patru subscale, defalcate pe subgrupurile de studiu, sunt prezentate în tabelul următor: Grup A Grup B Subgrugrugrugrup Sub- Sub- Sub- Grup C A A B B Variație % S.I -48,% -9,% -7,% -3,3% -4,5% Variație % S.II -4,5% -7,8% -5,8% -,% -8,% Variație % S.III -5,8% -,6% -6,3% -,6% -9,% Variație % Q S.IV -3,% -8,8% -8,7% -9,% -6,6% Variație % Q S.IV -39,3% -9,7% -6,% -7,5% -,% tients from group C have completed the incontinence evaluation questionnaire. The percentual variations of the average scores of the four subscales, broken down into the study subgroups, are presented in the following table: Group A (SUI) Group B Subgrougrougrougroup Sub- Sub- Sub- Group C A A B B % Variation S.I -48,% -9,% -7,% -3,3% -4,5% % Variation S.II -4,5% -7,8% -5,8% -,% -8,% % Variation S.III -5,8% -,6% -6,3% -,6% -9,% % Variation Q S.IV -3,% -8,8% -8,7% -9,% -6,6% % Variation Q S.IV -39,3% -9,7% -6,% -7,5% -,% Urologie funcțională și incontinență Putem observa că pacientele din subgrupul A au prezentat cea mai importantă ameliorare a scorurilor medii ale subscalelor I (de evaluare a severității incontinenței) și II (de evaluare a incontinenței de efort), în timp ce pacientele din subgrupul B au obținut o ameliorare semnificativă a scorurilor medii ale subscalei III (de evaluare a incontinenței prin urgență micțională). De asemenea, aceste rezultate demonstrează rolul limitat al măsurilor terapeutice de modificare a stilului de viață, indiferent de tipul incontinenței urinare. Concluzii. Prin evaluarea pacientelor cu incontinență urinară de efort, prin urgență micțională, sau mixtă, la momentul diagnosticului și la 3 luni de la începerea/ efectuarea tratamentului, se confirmă că noul chestionarul este un instrument util de diagnosticare și urmărire a evoluției incontinenței urinare. We can observe that the patients from subgroup A had the best improvement of the average scores of the subscales I (evaluating the incontinence severity) and II (evaluating stress urinary incontinence), while the patients from the subgroup B have achieved a significant improvement of the average score of the subscale III (evaluating urge incontinence). Moreover, these results confirm the limited role of lifestyle changes, regardless the type of urinary incontinence. Conclusions. The evaluation of female patients with stress / urge / mixed urinary incontinence at the time of the diagnosis and at three months from the therapy start has confirmed that the questionnaire is a useful tool for the diagnosis and follow-up process. nr. / 07 vol 6 Romanian Journal of Urology

123 HBP + Uretră + Penis PM.0.. Vaporizarea laser a prostatei o metodă eficientă de tratament a adenomului de prostată pentru pacienții cu comorbidități importante B. Hăineală,, C. Codoiu,, S. Margaritis,, C. Baston,, M. Dobra, C. Dudu, I. Sinescu, Centrul pentru Uronefrologie și Transplant Renal, Institutul Clinic Fundeni, București, România U.M.F. Carol Davila București, România LASER vaporization of the prostate an efficient method of treatment for prostate enlargement for patients with major comorbidities B. Hăineală,, C. Codoiu,, S. Margaritis,, C. Baston,, M. Dobra, C. Dudu, I. Sinescu, Center for Uronephrology and Renal Transplantation, Fundeni Clinical Institute, Bucharest, Romania Carol Davila University of Medicine and Pharmacy, Bucharest, Romania Introducere. Metodele de tratament ale adenomului de prostată sunt diverse și trebuie adaptate mărimii prostatei și comorbidităților pacientului. Vaporizarea LASER a prostatei se adresează cu precădere pacienților cu risc înalt cardiovascular sau celor cu tratament anticoagulant cronic. Acest studiu își propune să prezinte experiența Clinicii noastre în ceea ce privește procedura și rezultatele clinice după mai mult de ani de folosire a metodei. Material și metodă. În perioada decembrie 04 martie 07, au fost tratați 60 de pacienți cu adenom de prostată folosind vaporizarea LASER. Am folosit LA- SER de tip diodă, cu o lungime de undă de 940 nm, cu putere între 75 și 50 watti. Din cei 60 de pacienți, (8,07%) au avut litiază vezicală secundară dintre care 4 (5,38%) au avut litiază vezicală voluminoasă, cu cel puțin un calcul mai mare de 3 cm. Pacienți au prezentat patologie asociată diversă: cardiopatie ischemică 07 (4,5%), fibrilație atrială 4 (5,76%), stenturi vasculare 3 (,9%), hipertensiune arterială 58 (,30%), accidente vasculare cerebrale 8 (3,07%), insuficiență renală cronică 6 (6,5%), diabet zaharat 45 (7,3%), limfom Hodgkin 6 (,3%). 37,69% dintre pacienți au fost sub tratament anticoagulant. Vârsta media a pacienților a fost 7,4 ani (interval 56 8), volumul prostatic mediu măsurat ecografic transrectal preoperator a fost 74,8 cmc (interval 3 0); 37 pacienți (4,3%) Introduction. Treatment methods of the prostate adenoma are diverse and should be adapted to the size of the prostate and comorbidities of the patient. LASER vaporisation is primarily targeted at patients with high cardiovascular risk or those with chronic anticoagulant therapy. This study aims to present our clinic s experience in clinical procedure and outcomes after more than years of use of the method. Material and method. Between December 04 and March 07, 60 patients with prostate enlargement were treated using LASER vaporization. I used a diode type LASER, with a wavelength of 940 nm, with a power between 75 and 50 watts. Of the 60 patients, (8.07%) had secondary bladder lithiasis, of which 4 (5.38%) had bulky bladder lithiasis with at least one stone greater than 3 cm. Patients presented various associated pathologies: ischemic cardiopathy 07 (4.5%), atrial fibrillation 4 (5.76%), vascular stents 3 (.9%), hypertension 58 (.30%), stroke 8 (3.07%), chronic renal failure 6 (6.5%), diabet mellitus type - 45 (7.3%), Hodgkin s lymphoma 6 (.3%) % of patients were undergoing anticoagulation. The average age of patients was 7.4 years (range 56-8), the mean prostate volume measured preoperatively by transrectal ultrasonography of the prostate was 74.8 cmc (range 3-0); 37 patients (4.3%) had an urinary catheter inserted prior for urinary retention. Romanian Journal of Urology nr. / 07 vol 6

124 au avut sondă uretrovezicală anterior intervenției, montată pentru retenție de urină. Rezultate. Cantitatea medie de energie aplicată a fost de 0,kJ (interval 30,3 88,60). 0 pacienți au prezentat hematurie ușoară imediat postoperator, fără impact semnificativ asupra nivelului hemoglobinei. Sonda uretro-vezicală a fost suprimată în medie la 4,5 zile (interval 3-) iar timpul mediu de spitalizare a fost 7, zile (interval 4-4). 4 pacienți (5,76%) au prezentat infecție urinară după suprimarea sondei uretro-vezicale. Reziduul urinar mediu a scăzut de la 35,4 ml la 5,6 ml măsurat la un an. Pentru 8 pacienți (3,07%) a fost necesar TURP de regularizare a lojei prostatice, ulterior intervenției, cazuri în primele 3 luni si 6 cazuri între și 4 de luni. Șase pacienți (,3%) au dezvoltat stricturi uretrale în intervalul 9 7 de luni. Concluzii. Pacienții cu adenom de prostată și tare importante asociate, pot beneficia de vaporizare LASER datorită riscului extrem de mic de sângerare intra și postoperatorie, iar faptul că medicația anticoagulantă sau antiagregantă, în majoritatea cazurilor, nu trebuie schimbată, reprezintă un mare avantaj. Procedura determină o îmbunătățire importantă a simptomatologiei urinare a pacienților, cu o perioadă relativ scurtă de spitalizare și o rată minimă a complicațiilor atât pe termen scurt cât și pe termen lung. Results. The average amount of energy applied was 0.kJ (range ). 0 patients experienced mild haematuria immediately postoperatively without impact on hemoglobin level. The bladder catheter was suppressed on average at 4.5 days (range 3 -) and the mean hospitalization time was 7. days (range 4-4). 4 patients (5.76%) experienced urinary infection after suppression of the bladder catheter. The average urinary residue decreased from 35.4 ml to 5.6 ml measured at one year. For 8 patients (3.07%) TURP was required to regulate the prostatic lobe, after the intervention, cases in the first 3 months and 6 cases between and 4 months. Six patients (.3%) developed urethral strictures within the range of 9 to 7 months. Conclusions. Patients associated with major comorbidities and prostate adenoma may benefit from LA- SER vaporisation due to the extremely low risk of intra and post-operative bleeding, and the fact that anti-coagulant or anti-aggregation medication in most cases should not be changed is a great advantage. The procedure leads to a significant improvement in patients with urinary symptoms and a relatively short period of hospitalization and a minimal rate of complications both in the short and long term. HBP + Uretră + Penis nr. / 07 vol 6 Romanian Journal of Urology3

125 HBP + Uretră + Penis PM.0.. Tratamentul endoscopic cu ajutorul LASER-ului al adenomului de prostată asociat cu litiază vezicală voluminoasă B. Hăineală,, C. Codoiu,, S. Margaritis,, C. Baston,, M. Dobra, C. Dudu, I. Sinescu, Centrul pentru Uronefrologie și Transplant Renal, Institutul Clinic Fundeni, București, România U.M.F. Carol Davila București, România Introducere. Tratamentul endoscopic al adenomului de prostată reprezintă o formă eficientă, modernă si care evită dezavantajele determinate de chirurgia deschisă. Pentru pacienții care au prezentat asociat și litiază vezicală secundară voluminoasă, am folosit litotriția LASER și vaporizarea LASER a prostatei, lucrarea propunându-și să prezinte rezultatele acestei metode de tratament. Cystoscopic LASER treatment of prostate adenoma associated with bulky bladder lithiasis B. Hăineală,, C. Codoiu,, S. Margaritis,, C. Baston,, M. Dobra, C. Dudu, I. Sinescu, Center for Uronephrology and Renal Transplantation, Fundeni Clinical Institute, Bucharest, Romania Carol Davila University of Medicine and Pharmacy, Bucharest, Romania Introduction. Endoscopic treatment of the prostate adenoma is an effective, modern form and avoids the disadvantages caused by open surgery. For patients who presented bulky secondary bladder lithiasis, we used LASER lithotripsy and LASER vaporization of the prostate. This paper is aiming to present the results of this method of treatment. Material și metodă. În perioada decembrie 04 martie 07 au fost tratați 60 de pacienți cu adenom de prostată folosind vaporizarea LASER a prostatei. Din cei 60 de pacienți, (8,07%) au avut litiază vezicală secundară dintre care 4 (5,38%) au avut litiază vezicală voluminoasă, cu cel puțin un calcul mai mare de 3 cm. Pentru cei 4 pacienți, numărul mediu de calculi a fost de,43. Cinci pacienți au avut câte un singur calcul, iar restul între și 7 calculi. Volumul mediu al prostatei măsurat preoperator transrectal a fost de 53 cmc (interval cmc). Rezultate. Pentru vaporizarea adenomului de prostată am folosit LASER de tip diodă, cu o lungime de undă de 940 nm, cu putere între 75 și 50 Wați, iar pentru litotriție LASER am folosit Solvo Holmium:YAG LASER, cu o frecvență între 3 0 Hz și o putere maximă de 30 watti. Timpul mediu de litotriție a fost de 7 de minute, iar timpul operator mediu total a fost de 70 de minute. La un singur pacient, la care abordul a fost prin traiectul de cistostomie permanentă, pacientul fiind paraplegic, nu a fost vaporizat adenomul de prostata. A fost înregistrată intraoperator o singură complicație și anume o mică leziune vezicală care a fost tratată conservator. Nu au fost înregistrate alte complicații intra sau postoperatorii. Concluzii. Asocierea dintre litotriția LASER si vaporizarea LASER ca formă de tratament pentru pacienții cu adenom de prostată și litiază vezicală voluminoasă reprezintă o soluție terapeutică extrem de utilă, care poate înlocui cu succes chirurgia deschisă sau metoda de litotriție mecanică, ineficientă pentru calculi vezicali atât de mari. Material and method. Between December 04 and March 07, 60 patients with prostate adenoma were treated using prostate LASER vaporization. Of the 60 patients, (8.07%) had secondary bladder lithiasis, of which 4 (5.38%) had bulky bladder litias with at least one stone greater than 3 cm. For the 4 patients, the average number of calculi was.43. Five patients had one stone, and the rest between and 7 stones. The mean prostate volume, measured by TRUS preoperatively, was 53 cm (range cm). Results. For the vaporization of the prostate adenoma we used a diode LASER with a wavelength of 940 nm with a power between 75 and 50 watts, and for LASER lithotripsy we used the Solvo Holmium: YAG LASER with a frequency between 3-0 Hz and A maximum power of 30 watts. Average lithotripsy time was 7 minutes and total mean operator time was 70 minutes. In one patient, where the approach was through the permanent cistostomy tract, the patient being paraplegic, the prostate adenoma was not vaporized. A single complication was recorded intraoperatively, namely a small bladder failure that was treated conservatively. No other intraoperatory or postoperative complications were recorded. Conclusions. The combination of LASER lithotripsy and LASER vaporization is a form of treatment for patients with prostate adenoma and bulky bladder lithiasis and it is an extremely useful therapeutic solution that can successfully replace open surgery or mechanical lithotripsy, inefficient for large bladder stones. 4Romanian Journal of Urology nr. / 07 vol 6

126 PM.0.3 Tratamentul chirurgical al incurbării peniene în contextul hipospadiasului Cripple C. Gîngu,, A. Dick, M. Crăsneanu, C. Baston,, O. Himedan, S. Ianiotescu, A. Andreşanu, A. Mihancea, Liliana Domnişor 3, I. Sinescu, Universitatea de Medicină și Farmacie Carol Davila, București, România Centrul pentru Uronefrologie și Transplant Renal, București, România 3 Clinica de Anestezie de Terapie Intensivă II, Institutul Clinic Fundeni, București, România The Surgical Treatment of Penile Curvature in the Context of Hypospadias Cripple C. Gîngu,, A. Dick, M. Crăsneanu, C. Baston,, O. Himedan, S. Ianiotescu, A. Andreşanu, A. Mihancea, Liliana Domnişor 3, I. Sinescu, Carol Davila University of Medicine and Pharmacy, Bucharest, Romania Center for Uronephrology and Renal Transplantation, Fundeni Clinical Institute, Bucharest, Romania 3 ICU nd Department, Fundeni Clinical Institute, Bucharest, Romania HBP + Uretră + Penis Introducere si Obiective. Hipospadiasul este al doilea cel mai intalnit defect congenital al sistemului genital masculin, dupa criptorhidie, avand incidenta de la 50 de nou nascuti. Hipospadiasul reprezinta o anomalie complexa a penisului ce include meatul uretral situat ventral intre gland si perineu, defectele de piele si dartos cu preput dorsal, defect ventral de spongios, defect al platoului uretral, al corpilor cavernosi si al glandului, si curbura peniana ventrala. Reconstructia hipospadiasului este o operatie dificila, cu o rata mare de esec, cunoscut ca hipospadias cripple. Indreptarea penisului (ortoplastie) este in sine o provocare, adesea lasata nerezolvata sau partial rezolvata. Scopul acestei lucrari este sa detalieze tratamentul chirurgical al incurbarii peniene in contextul hipospadiasului cripple. Materiale si Metode. In ultimii 0 ani (ianuarie ianuarie 07) 63 pacienti cu hipospadias au fost tratati in departamentul nostru. Dintre acestia, 6 de pacienti avusesera pana la 9 interventii chirurgicale anterioare, in diferite etape ale vietii lor, dezvoltand hipospadias cripple, iar 9 dintre ei prezentau incurbare peniala ventrala semnificativa. Pentru toate cazurile am folosit tehnica Bracka in doi timpi cu grefa de mucoasa bucala. In timpul I operator s-a practicat o rezectie extinsa si completa a platoului uretral defect si s-a inlaturat tesutul parauretral din partea ventrala a corpilor cavernosi, obtinand o indreptare peniana semnificativa sau chiar completa. Apoi am plasat grefa de mucoasa bucala pe corpii cavernosi, recoltata de la nivelul ambilor obraji, lasand uretra a plat pentru 6 luni. In timpul Introduction and Objectives. Hypospadias is the second most common congenital defect of the male genital system, after cryptorchidism, being encountered in out of every 50 baby boys. It represents a complex abnormality of the penis comprised of a ventral urethral meatus located between the glans and the perineum, ventral skin and dartos defects with dorsal preputial hood, ventral defect of the spongiosum, defective urethral plate, corpus cavernosum and glans, and ventral penile curvature. The hipospadias repair is a difficult operation, with a high rate of failure, that become known as hipospadias cripple. Penile straightening (orthoplasty) is in itself a challenging task, often left unresolved or suboptimally solved. The aim of this paper is to detail the surgical treatment of penile curvature in the context of hypospadias cripple. Materials and Methods. During the last ten years (January 007 January 07) a total number of 63 patients with hypospadias have been treated in our department. Of them, 6 were already operated up to nine times prior, at different stages of their lives, ending up with hypospadias cripple, and 9 of them also showed significant ventral chordee. For all cases we used a two stage Bracka technique with buccal mucosa graft. During the first stage we completely and extensively resected the defective urethral plate and the scarred paraurethral tissue from the ventral part of the corpora cavernosa, obtaining a significant or complete penile straightening. Then we placed a proper buccal mucosa graft on the corpora cavernosa, harvested nr. / 07 vol 6 Romanian Journal of Urology5

127 HBP + Uretră + Penis al II-lea operator s-a corectat, daca a fost cazul, orice incurbare peniana restanta folosind tehnica Nesbitt modificata sau plicaturarea dorsala, tubularizand apoi platoul uretral. O sonda Foley 8 Fr a fost montata in timpul operatiei si s-a inlaturat dupa 3 saptamani. Rezultate. Pacientii au fost externati la 4-5 zile postoperator. In toate cazurile s-a obtinut o indreptare completa sau acceptabila a penisului. Complicatiile au fost legate de primul timp operator (0% - necroza grefei) sau de al doilea (5% fistule), si s-au intalnit in 35% din cazuri. Toti pacientii au avut mictiuni normale folosind neomeatul distal. Fluxul urinar mediu a fost de 5 ml/sec. Concluzii. Ortoplastia este una dintre cele mai dificile parti ale reconstructiei chirurgicale a hipospadiasului si ramane deseori nerezolvata dupa interventiile avute in copilarie. Rezectia completa a defectului platoului uretral si inlaturarea tesutului parauretral fibrotic duc la o indreptare adecvata a penisului evitand atat plicaturarea dorsala, cat si micsorarea lungimii penisului. Procedeul in doi timpi cu corectii suplimentare ale incurbarii, in timpul al II-lea, daca este necesar, este recomandata in locul conservarii platoului uretral si a plicaturarii in primul timp operator. from both inner cheeks, and left a plat for about six months. In the second stage we corrected if necessary any remnant chordee using a dorsal modified Nesbitt technique or dorsal plication, and then tabularized the urethral plate. The 8 Fr Foley catheter placed during the operation was removed after three weeks. Results. The patients were discharged 4-5 days postoperative. Complete or acceptable straightening of the penis was obtained in all cases. Complications related to the first stage (necrosis of the graft 0%) or the second stage of the repair (fistulae 5%) occurred in a total of 35% of the cases. All patients had normal micturitions using the distal neomeatus. Voiding was measured at a median of 5 ml/sec. Conclusions. Orthoplasty is one of the most difficult tasks in the hypospadias repair surgery, and is often unresolved after interventions performed during childhood. Complete resection of the defective urethral plate and the scarred and fibrotic parauerthral tissue leads to adequate penile straightening, avoiding important dorsal plication and penile length loss. A two stage procedure, with further correction of the chordee in the second step if necessary is advisable, instead of urethral plate conservation and dorsal plication in the first stage. 6Romanian Journal of Urology nr. / 07 vol 6

128 PM.0.4. Hipospadias perineal uretroplastia în doi timpi prezentare de caz C. Gîngu,, A. Dick, C. Baston,, M. Crăsneanu, S. Ianiotescu, A. Andreşanu, O. Himedan, A. Mihancea, Liliana Domnişor 3, I. Sinescu, Universitatea de Medicină și Farmacie Carol Davila, București, România Centrul pentru Uronefrologie și Transplant Renal, București, România 3 Clinica de Anestezie de Terapie Intensivă II, Institutul Clinic Fundeni, București, România Two Stage Perineal Hypospadias Cripple Repair case report C. Gîngu,, A. Dick, C. Baston,, M. Crăsneanu, S. Ianiotescu, A. Andreşanu, O. Himedan, A. Mihancea, Liliana Domnişor 3, I. Sinescu, Carol Davila University of Medicine and Pharmacy, Bucharest, Romania Center for Uronephrology and Renal Transplantation, Fundeni Clinical Institute, Bucharest, Romania 3 ICU nd Department, Fundeni Clinical Institute, Bucharest, Romania HBP + Uretră + Penis Introducere si obiective. Hipospadiasul, una din cele mai frecvente malformatii genitale masculine, repezinta insertia meatului uretral pe partea ventrala a penisului, in loc de varful glandului. Poate varia ca localizare, de la nivelul regiunii glandulare (hipospadias distal) pana la nivelul perineului (hipospadias proximal). Acesta din urma, desi considerabil mai rar, este mult mai dificil de tratat, intrucat presupune reconstructia intregii circumferinte si lungimi a uretrei. Scopul acestei lucrari este de a prezenta managementul chirurgical al unui caz dificil de hipospadias cripple perineal. Materiale si metode. Un pacient in varsta de de ani s-a adresat clinicii noastre pentru hipospadias perineal, tratat inadecvat in copilarie in cadrul unui departament de pediatrie, cand segmentul de uretra perineala a fost creat folosindu-se grefa de piele scrotala, in timp ce segmentul penian a fost reconstruit din lambou de preput si piele peniana si lasat ulterior a plat. Examenul clinic a evidentiat meatul uretral perineal, cu calculi uretrali dezvoltati pe fire de par cresute in interiorul segmentului perineal. Am optat pentru tratamentul chirurgical in doi timpi, la distanta de cel putin 6 luni. In prima etapa, uretra perineala deficitara a fost complet excizata si s-au prelevat doua segmente de mucoasa bucala de la nivelul ambilor obraji, ce au fost grefate pe corpii cavernosi pentru a inlocui vechea grefa de piele scrotala. Dupa perioada de asteptare de 6 luni, grefa maturata de mucoasa bucala a fost tubularizata impreuna cu lamboul de preput, fiind creata neouretra. O sonda Foley 6 Fr a fost mentinuta timp de trei saptamani. Introduction and Objectives. Hypospadias, one of the most prevalent birth defects of the male genitalia, consists of the insertion of the urethral meatus on the ventral side of the penis instead of the tip of the glans. It can vary in location from the glanular region (distal hypospadias) towards the perineum (proximal hypospadias). The later, although far less common, it is a lot more difficult to treat as it requires the reconstruction of the whole circumference and the full length of the urethra. The aim of this paper is to present the surgical management of a difficult case of perineal hypospadias cripple. Materials and Methods. A year old patient presented in our clinic with a perineal hypospadias, inadequately treated during his infancy and early childhood at a pediatric department, when the perineal segment of the urethra was created using a scrotal skin graft, while the penile segment was reconstructed from a prepuce and penile skin flap and left a plat. The physical examination revealed a perineal urethral meatus, with urethral calculi formed on hair grown inside the perienal segment. We decided on a two stage repair technique, spaced over a six months period. During the first stage the defective perineal urethra was completely removed, and two long buccal mucosa segments were harvested from both inner cheeks and grafted to the corpora cavernosa to replace the old scrotal skin graft. After the wait period of six months the matured buccal mucosa graft was tabularized together with the prepuce flap and the neourethra was created. An 6 Fr Foley catheter was left in place for about three weeks. nr. / 07 vol 6 Romanian Journal of Urology7

129 HBP + Uretră + Penis Rezultate. Nu au fost observate complicatii precoce sau tardive de-a lungul celor doua etape ale interventiei. Pacientul a fost externat la 5 zile de la grefare si la 6 zile de la tubularizare. Sonda Foley a fost suprimata dupa de zile, inregistrandu-se mictiuni normale prin neomeat, la un flux de 8 ml/sec. Results. No immediate or late complications were observed after any of the two stages of the intervention. The patient was discharged 5 days after the grafting and 6 days after the tubularization. The Foley catheter was removed after days and normal micturitions using the neomeatus were possible, voiding at 8 ml/sec. Concluzii. Cu toate ca hipospadiasul ramane una dintre cele mai dificile patologii ale medicului urolog, chiar si cele mai complicate cazuri perineale pot fi tratate cu success. Tratamentul in doi timpi reprezinta o tehnica versatila, intrucat ofera posibilitatea de a utiliza grefa de mucoasa bucala in combinatie cu lambouri de preput si piele peniana pentru a reconstrui intreaga circumferinta si lungime a uretrei. Conclusions. Although hypospadias remains one of the most challenging problems of the urologist, even the more severe perineal cases can be successfully treated. A two stage repair is a versatile technique as it allows the use of buccal mucosa grafts in combination with prepuce and penile skin flaps to reconstruct of the whole circumference and full length of the urethra. 8Romanian Journal of Urology nr. / 07 vol 6

130 PM.0.5. Studiu comparativ al sângerării post TUR-P / TURIS ± Dutasteridă la pacienţii sub tratamentul anticoagulant M. A. Manu,, B. Pârliţeanu, V. Hurduc, D. Moiseanu, Rucsandra Manu, I. Sinescu, Universitatea de Medicină şi Farmacie Carol Davila, Bucureşti, România Centrul pentru Uronefrologie şi Transplant Renal, Institutul Clinic Fundeni, Bucureşti, România Bleeding control in TUR-P +/- TURIS using Dutasteride prior to surgery in patients under oral anticoagulant treatment M. A.Manu,, B. Pârliţeanu, V. Hurduc, D. Moiseanu, Rucsandra Manu, I. Sinescu, Carol Davila University of Medicine and Pharmacy, Bucharest, Romania Center for Uronephrology and Renal Transplantation, Fundeni Clinical Institute, Bucharest,Romania HBP + Uretră + Penis Introducere şi Obiective: În era tehnologiei Holmium laser și Green light laser, rezecția transuretrală a prostatei (monopolar sau bipolar) este incă considerată standardul de aur pentru tratamentul hipertrofie benigne prostatice (HBP). Studiile publicate în literatura de specialitate demonstrează că rezecția bipolară prezintă rate de sângerare mai mici și capacitate de coagulare mai profundă comparativ cu cea monopolară. Acest studiu evaluează și compară rolul Dutasteridei în rata de sângerare după TUR-P sau TURIS la pacienții cu terapie anticoagulantă orală și HBP (tratați sau nu preoperator cu dutasterida, administrată singură sau asociată cu alfa-blocante sau alte terapii timp de cel puțin 3 luni). Materiale şi Metode: Între 0 și 06, un total de 08 pacienți aflați în tratament cu anticoagulant oral și HBP au suferit TUR-P sau TURIS. Aceștia au fost impărtiti în patru grupe: 6 de pacienți au primit dutasteridă timp de cel puțin 3 luni și au fost supuși TUR-P, 8 de pacienți au primit dutasteridă timp de cel puțin 3 luni și au suferit TURIS, 6 pacienți cu HBP și TUR-P și 8 pacienți cu TURIS, ultimele două grupuri cu alte tratamente, dar fără dutasteridă înainte de intervenția endoscopică. Pacienții cu intervenții anterioare la nivelul prostatei sau cancerului de prostată sau stricturi de uretră sau cu formațiuni tumorale concomitente la nivelul vezicii urinare au fost excluși. Cu cinci zile înainte de intervenția endoscopică, tratamentul anticoagulant oral a fost schimbat cu heparină cu greutate moleculară mică. Analizale de sânge de rutină înainte și 4 de ore după tratament, nivelul PSA, markerii de coagulare (PT, Introduction and Objectives: In the era of Holmium laser or Green light laser technologies, transurethral resection of prostate (monopolar or bipolar) is still considered the golden standard for BPH surgical treatment. Studies published in the literature demonstrate that bipolar resection presents lower bleeding rates and deeper coagulation capacity. This study evaluates and compare the role of Dutasteride in bleeding rate after TUR-P or TURIS in patients with oral anticoagulant therapy and BPH (treated or not preoperatively with dutasteride alone or associated with alpha blockers or other therapies for at least 3 months). Materials and Methods: Between 0 and 06, a total of 08 patients with oral anticoagulant treatment and BPH underwent TUR-P or TURIS. They were divided into four groups: 6 patients received dutasteride for at least 3 months and underwent TUR-P, 8 patients received dutasteride for at least 3 months and underwent TURIS, 6 patients with HBP and TUR-P and 8 patients with TURIS, the last two groups with other treatments but no dutasteride prior to endoscopic surgery. Patients with previous surgery of the prostate, prostatic cancer, urethral stricture or concomitant bladder tumors were excluded. Five days before surgery oral anticoagulant therapy was switched on low molecular weight heparin therapy. Routine blood analysis before and 4 h after procedure, PSA level, coagulation markers (PT, APPT, INR), IPSS score, prostatic volume and Q max were evaluated. Parameters of interest were considered: blood loss (evaluated by measuring Hb and nr. / 07 vol 6 Romanian Journal of Urology9

131 HBP + Uretră + Penis APPT, INR), scorul IPSS, volumul prostatic și Q max au fost evaluate. Parametrii de interes au fost reprezentați de: pierderea de sânge pe parcursul procedurii (evaluată prin măsurarea nivelurilor Hb și Hematocrit înainte și la 4 de ore după intervenție),frecvența episoadelor de retenție prin cheaguri, necesitatea irigării continue a vezicii urinare și numărul de zile de spitalizare. Rezultate: Nu au existat diferențe semnificative în cele patru grupuri privind volumul inițial al prostatei, nivelele PSA, vârstă, timpul de operare și volumul țesutului de rezecție. În cadrul grupului de pacienți operați TURP s-a observat o pierdere sanguină mai puțin semnificativă la pacienții tratați cu dutasteridă preoperator. (ΔHb =.06g/dL ± 0.84g/dL vs..75 g/dl ±.05g/dL; ΔHCT = 3.55% ±.7% vs. 5.% ±.5%). În cazul intervențiilor TURIS, nu s-a înregistrat o variație mare a hemoglobinei între cele două grupe, dar avantajul a fost de partea pacienților tratați cu dutasteridă înainte (ΔHb = 0.75g/dL ± 0.80g/dL vs..03g/dl ±.4g/dL; ΔHCT =.9% ±.54% vs. 3.8% ±.4%). Nu a fost nevoie de transfuzie de sânge. Episoade de retenție prin cheaguri au fost înregistrate în toate cele patru grupuri, prevalența cea mai mică fiind asociată TURIS. Lavajul vezical cu soluție salină a fost păstrat timp de zile în toate grupurile. Grupul TURIS + dutasteridă a prezentat cea mai scăzută durată de spitalizare medie, 3,5 zile, însă mediile celorlate grupuri au fost similare (între 4 și 5 zile). Concluzii: În studiul nostru, chiar dacă datele sunt semnificative din punct de vedere statistic dar fără diferențe clinice majore, pacienții cu HBP tratați cu dutasteridă înainte de intervenția endoscopică de prostată (TURP / TURIS) au înregistrat variații mici de hemoglobină pre și postoperator, mai puține episoade de retenție urinară prin cheaguri și o durată mai scurtă de spitalizare, cu un avantaj global al TURIS. Hematocrit levels before and 4 h after surgery, ΔHb, ΔHCT), episodes of clot retention, the need of continuous bladder irrigation and hospital stay. Results: No significant difference in the four groups regarding initial prostatic volume, PSA levels, age, operation time and resection tissue volume was noticed. Significant low postoperative blood loss values was observed in the TURP dutasteride group vs TURP nodutasteride group (ΔHb =.06g/dL ± 0.84g/dL vs..75 g/dl ±.05g/dL; ΔHCT = 3.55% ±.7% vs. 5.% ±.5%). In TURIS two groups, blood loss difference was less significant than in TURP two groups but anyway in the advantage of patients treated with dutasteride prior to surgery (ΔHb = 0.75g/dL ± 0.80g/dL vs..03g/dl ±.4g/ dl; ΔHCT =.9% ±.54% vs. 3.8% ±.4%). There was no need for blood transfusion. Clot retention was present in all four groups but with fewer episodes in the TURIS patients. Continuous saline bladder irrigation was kept for a mean of days in all groups. The lowest average hospital stay was found in the TURIS + dutasteride group with an average of 3.5 days but values in all other groups were similar (between 4 and 5 days). Conclusion: In our study, even if statistically significant but with no clinical major differences, BPH patients under anticoagulants treated with dutasteride prior to prostate endoscopic surgery TURP/TURIS had lower blood loss, clot retention episodes and hospital stay, with an overall advantage of TURIS. 30Romanian Journal of Urology nr. / 07 vol 6

132 PM.0.6. Statusul antioxidant la pacienții cu hiperplazie benignă de prostată după tratamentul cu dutasteridă rezultate la 6 luni C. Ene, I. Nicolae, C.D. Ene 3, B. Geavlete, P. Geavlete, S.R. Georgescu Spitalul Clinic de Urgență Sf. Ioan, București, România Spitalul Clinic de Boli Tropicale și Infecțioase Victor Babeș, București, România 3 Spitalul Clinic de Nefrologie Carol Davila, București, România The antioxidant status in patients with benign prostatic hyperplasia after the treatment with dutasteride - outcomes at 6 months C. Ene, I. Nicolae, C.D. Ene 3, B. Geavlete, P. Geavlete, S.R. Georgescu Clinical Hospital of Emergency St. John, Bucharest, Romania Clinical Hospital of Tropical and Infectious Diseases Victor Babes, Bucharest, Romania 3 Clinical Hospital of Nephrology Carol Davila, Bucharest, Romania HBP + Uretră + Penis Introducere și Obiective: Scopul studiului a fost de a determina dacă și în ce sens ar putea fi influențat statusul antioxidant (statusul antioxidant total (TAS) și grupările sulfhidril (SHG)) de tratamentul cu dutasteridă la pacienții cu hiperplazie benignă de prostată (HBP). Material și Metodă: Acest studiu prospectiv a inclus 0 pacienți diagnosticați cu HBP (nici un tratament medical sau chirurgical, greutate normală și starea de nutriție adecvată). Au fost evaluate nivelele serice ale markerilor antioxidanți înaintea tratamentului cu dutasteridă și la 6 luni de la începerea tratamentului. Vârsta medie a pacienților a fost de 55,3 ± 3, ani, volumul mediu al prostatei a fost de 40, ± 6,5 g, iar valoarea medie a PSA a fost de, ± 0,6 ng/ml. Determinările TAS și SHG au fost efectuate folosind tehnici imunoenzimatice sau tehnici spectrofotometrice. Rezultate: Este important de menționat că SHG a fost corelată negativ cu volumul prostatei (r = - 0,30, p <0,05) în timp ce TAS nu a avut nici o corelație cu acest parametru. Primele valori medii serice SHG (pmol/l) au fost de ± 46,9 pmol/l și ale TAS (mmol/l) au fost de, ± 0,7 mmol/l. La șase luni de la începerea tratamentului cu dutasteridă, se poate observa o creștere semnificativă statistic a valorilor serice medii ale SHG (pmol/l) (384.7 ± pmol/l, p <0,05), precum și a nivelelor serice medii ale TAS (mmol/l) (,40 ± 0,40 mmol/l, p <0,05). Concluzii: Scăderea producției de dihidrotestosteron sub tratamentul cu dutasteridă pare să aibă un rol semnificativ în normalizarea statutului antioxidant (TAS și SHG) la pacienții cu hiperplazie benignă de prostată. Introduction and Objectives: The aim of the trial was to determine whether and in which sense could the treatment with dutasteride influence the antioxidant status (total antioxidant status (TAS), and sulfhydryl groups (SHG)) in patients with benign prostatic hyperplasia (BPH). Material and Methods: This prospective study included 0 patients diagnosed with BPH (no medical or surgical treatment, normal weight and adequate nutritional status). There was quantified the serum levels of antioxidant markers before the treatment with dutasteride and 6 months after starting the medication. The mean age was 55.3 ± 3. years, the mean prostate volume was 40. ± 6.5 g and the mean PSA value was. ± 0.6 ng/ml. The determinations of TAS and SHG were performed using enzyme-immunoassay or spectrophotometric techniques. Results: It is important to mention that SHG was negatively correlated with the volume of the prostate (r=- 0.30, p<0.05) and TAS had no correlation with this parameter. The initial average serum SHG values (μmol/l) were ±46.9 μmol/l and the average serum TAS levels (mmol/l) were.±0.7 mmol/l. Six months after the beginning of the treatment with dutasteride, it can be observed a statistically significant increasing of the average serum SHG values (μmol/l) (384.7±65.34 μmol/l, p<0.05), and of the average serum TAS levels (mmol/l) (.40±0.40 mmol/l, p<0.05). Conclusions: The decreasing of the production of dihydrotestosterone under the treatment with dutasteride seems to have a significant role in normalization of the antioxidant status (TAS and SHG) in patients with benign prostatic hyperplasia. nr. / 07 vol 6 Romanian Journal of Urology3

133 HBP + Uretră + Penis PM.0.7. Adenomectomia transvezicala, indicaţie încă prezentă în tratamentul chirurgical al adenomului de prostată E. Constantinescu, D. Georgescu, B. Geavlete, I. Arabagiu, R. Mulţescu, E. Alexandrescu, V. Iordache, A. Ene, M. Stan, P. Geavlete Clinica de Urologie, Spitalul Clinic de Urgenţă Sf. Ioan, Bucureşti, România Suprapubic prostatectomy, indication still present in surgical treatment of BPH E. Constantinescu, D. Georgescu, B. Geavlete, I. Arabagiu, R. Mulţescu, E. Alexandrescu, V. Iordache, A. Ene, M. Stan, P. Geavlete St. John Clinical Hospital of Emergency, Bucharest, Romania Introducere: Adenomectomia transvezicală a pierdut teren in ultimele decade în fața tehnicilor endoscopice de tratament al hiperplaziei benigne de prostată. Scopul lucrării a fost identificarea indicațiilor prezente ale acestei intervenții chirurgicale. Materiale si metode: Au fost evaluate 48 de cazuri de hiperplazie benignă de prostată internate în clinica noastră, Spitalul Clinic de Urgență Sf. Ioan, în ultimii 3 ani, pentru care s-a practicat adenomectomia transvezicală. Rezultate: Adenomectomia transvezicală a fost practicată pentru adenoame voluminoase în 6 cazuri (un rol important având uneori și opțiunea pacientului), pentru adenoame de prostată asociate cu diverticuli vezicali voluminoși în 0 cazuri și pentru adenoame de prostată asociate cu litiază vezicală în cazuri. Complicațiile postoperatorii au fost reprezentate de sângerare în 6 cazuri (5 au fost manageriate conservator și un caz a necesitat intervenție endoscopică), accident vascular ischemic cerebral caz, supurație de plagă în 4 cazuri (bolnavi purtători de sondă preoperator). Concluzie: Adenomectomia transvezicală reprezintă o indicație încă actuală în cazurile selecționate de adenom de prostată. Metoda prezintă o morbiditate asociată semnificativă. Introduction: Suprapubic prostatectomy lost ground in the last decade in front of endoscopic surgical techniques of BPH treatment. The purpose was finding indication still present of this surgical technique. Material and methods: 48 cases of BPH were evaluated in our clinic, Saint John Clinic Emergency Hospital in the last 3 years and treated with suprapubic prostatectomy technique. Results: Suprapubic prostatectomy had been practiced for voluminous BPH in 6 cases (a very important role was the patient s option), for BPH associated with intravesical diverticulum in 0 cases and for BPH associated with vesical lithiasis in cases. Postoperatory complications were represented by hemoragy in 6 cases (5 of them were treated conservatory and case needed endoscopical surgery treatment), ischemic transitory accident in one case, and incision suppuration in 4 cases (patients that had urethro-vesical catheter preoperatory). Conclusion: Suprapubic prostatectomy is still an actual indication in selected cases of BPH. The method has a high morbidity associated. 3Romanian Journal of Urology nr. / 07 vol 6

134 PM.0.8. Fractura peniană: experienţa unui singur centru M. Pârlog, D. Toma, N. Chirca,, C. Persu,, V. Iconaru, V. Roman, I. Dragomirișteanu, D. Bădescu,, V. Ambert,, V. Jinga, Clinica Urologie Spitalul Prof. Dr. Theodor Burghele, București, România UMF Carol Davila, București, România Introducere. Fractura peniană este definită ca leziunea traumatică a tunicii albuginee a penisului. Este o condiție urologică rară dar reprezintă întotdeauna o urgență ce necesită tratament imediat. Dacă aceasta nu este corect tratată, rapid, poate avea consecințe fizice, funcționale dar și psihologice. Material și metodă. Obiectivul studiului nostru retrospectiv a fost acela de a prezenta experiența clinicii în ce privește cauzele, acuzele clinice, tratamentul, complicațiile postoperatorii și urmărirea bolnavilor tratați pentru fractură de corpi cavernoși. În perioada , în cadrul clinicii noastre au fost evaluați 5 pacienți cu ruptură peniană. După examinarea clinică, s-a efectuat examen ecografic. Toți pacienții au fost tratați chirurgical. Rezultate. Pacienții au avut vârste cuprinse între și 64 de ani (medie 3 de ani). În 37 cazuri, fractura peniană a survenit în timpul actului sexual, cazuri au fost traumatice (cădere sau rostogolire în pat cu penisul erect) iar în 3 cazuri a survenit în timpul masturbării. De asemenea, în 5 cazuri a fost implicată și uretra. În ce privește locul rupturii, acesta a fost întotdeauna transversal- rupturi ventro-laterale, 0 dorso-laterale, 6 laterale și 4 ventrale. Prima evaluare postoperatorie a fost efectuată la 6 luni și a constat în examen clinic și ecografie peniană. Toți cei 5 pacienți au avut funcția sexuală prezervată. Opt pacienți au experimentat parestezii tranzitorii, în 5 cazuri pacienții au raportat un penis mai mic și în 0 cazuri s-a raportat o latero-deviație minoră. Concluzii. Cu toate că fractura peniană este o condiție urologică rară, trebuie tratată corespunzător din cauza posibilelor consecințe ireversibile pe care le poate avea. Este ușor de stabilit diagnosticul, clinic, și dacă este necesar, ecografic. Tratamentul este chirurgical, oferind rezultate bune și o rată mică a complicațiilor pe termen lung. Penile Fracture: a single center experience M. Pârlog, D. Toma, N. Chirca,, C. Persu,, V. Iconaru, V. Roman, I. Dragomirișteanu, D. Bădescu,, V. Ambert,, V. Jinga, Prof. Dr. Th. Burghele Clinical Hospital, Department of Urology, Bucharest, Romania UMF Carol Davila Bucharest, Romania Introduction. Penile fracture is defined as a traumatic lesion of the tunica albuginea of the penis. It is a rare urological condition but it is always an emergency requiring immediate treatment. If the condition is not properly managed, including a fast reaction, it might lead to physical and functional consequences but also psychological changes. Materials and methods. The objective of our retrospective study was to present our experience, including the causes, clinical presentation, treatment, complications after surgery and follow up of penile fracture. Between and 3..05, in our clinic we evaluated 5 cases of penile fracture. After clinical examination, an ultrasound exam was performed. All patients received surgical treatment. Results. The patients were aged between and 64 (mean value at 3 years). In 37 cases the penile fracture occurred during intercourse, were traumatic (falling onto the erect penis or rolling over in the bed) and 3 fractures occurred during masturbation. In 5 cases the urethra was also involved. Regarding the rupture site it was always transversal - cases were with ventro-lateral rupture, 0 with dorso-lateral rupture, 6 with lateral and 4 with ventral rupture. First postoperative evaluation was made after six months and it consisted in clinical examination and ultrasound evaluation. All 5 patients had conserved the sexual function. Eight patients experienced transitory paraesthesia, in 5 cases the patients reported a smaller penis and 0 patients had a minor lateral deviation. Conclusions. Although penile fracture is a rare urological condition, it must be properly managed because of the potential irreversible consequences it might have. It can be easily diagnosed clinically and if needed ultrasonographicaly. Surgery is the treatment of choice, offering good outcomes and a low rate of long term complications. HBP + Uretră + Penis nr. / 07 vol 6 Romanian Journal of Urology33

135 HBP + Uretră + Penis PM.0.9. Tratamentul stricturilor uretrale recidivate prin uretrotomie optică internă după uretroplastie bulbară G. Predoiu,, V. Voinescu, R. Petca,, R. Danău,, B. Braticevici,, V. Jinga, Spitalul Clinic Prof. Dr. Theodor Burghele, Bucureşti, România Universitatea de Medicină și Farmacie Carol Davila, Bucureşti, România Introducere. Uretroplastiile sunt indicația de ghid pentru tratamentul stricturilor uretrale recurente cu rezultate foarte bune. Recidiva stricturilor uretrale este posibilă chiar si după acest tip de tratament chirurgical. In cazul unei recidive după uretroplastie bulbară propunem un abord endoscopic pentru a corecta problema. Material și metodă. Am realizat un studiu retrospectiv a 7 cazuri de uretroplastii bulbare realizate într-un singur centru și de către un singur chirurg. Perioada de studiu a fost din 0 până în 04, iar pacienții au fost urmăriți până în prezent. Am identificat 7 cazuri de uretroplastie bulbară la care stricturile au recidivat și pentru care s-a practicat uretrotomie optică internă. Am realizat un studiu retrospectiv în care am analizat vârsta, tehnica chirurgicală folosită, etiologia stricturii, timpul până la recidivă și urmărirea postoperatorie. Rezultate. Am avut 7 cazuri din perioada menționată cu o vârstă medie de 56.4±.86 ani. Timpul mediu de la uretroplastie până la uretrotomia optică internă a fost de 6.85±3.996 luni, cu un minim de lună și un maxim de 4 de luni. Perioada medie de urmărire a fost de 35±7.65 luni. Din cele 7 cazuri menționate am identificat ca etiologii 3 iatrogene, posttraumatică și 3 idiopatice și s-au practicat 6 uretroplasti de substituție cu grefa de mucoasă bucală și o rezecție segmentară cu anastomoză termino-terminală. Toate cele 7 cazuri au fost evaluate periodic clinic, chestionar de calitate a vieții și uroflowmetrie, cu rezultate foarte bune. Concluzii. Uretrotomia optică internă este o posibilă variantă terapeutică pentru recidivă după uretroplastia bulbară. Este o variantă accesibilă si simplu de realizat din punct de vedere tehnic. Oferă posibilitatea rezolvării cu un disconfort minim pentru pacient si reduce costurile evitând realizarea unei alte uretroplastii. Treatment of stricture reoccurrence through internal urethrotomy after bulbar urethroplasty G. Predoiu,, V. Voinescu, R. Petca,, R. Danău,, B. Braticevici,, V. Jinga, Prof. Dr. Theodor Burghele Clinical Hospital, Urology Department, Bucharest, Romania University of Medicine and Pharmacy Carol Davila Bucharest, Romania Introduction. Urethroplasty a guideline indication in the management of intractable urethral strictures with very good results. Stricture recurrence is possible and thus reintervention is needed. In cases of recurrence we propose an endoscopic approach to fix this problem. Material and method. We realized a retrospective study on 7 cases of bulbar urethroplasty, from a single center and single surgeon experience. Study period was chosen between 0 and 04 and were followed up to present day. We found 7 cases of bulbar urethroplasty that had recurred and an endoscopic approach was used. We retrospectively analyzed age, surgical procedure, stricture etiology, time from urethroplasty to internal urethrotomy and follow up to present day. Results. We had 7 cases out of 7 in the mentioned time period, that presented with recurrence of stricture after urethroplasty, with a mean age of 56.4±.86 years. Mean time from bulbar urethroplasty to internal urethrotomy was 6.85±3.996 months, with a minimum of month and a maximum of 4 months. Mean period of follow up was 35±7.65 months. With a minimum of 8 months and a maximum of 6 months. Out of the 7 cases presented we identified as stricture etiology 3 iatrogenic, posttraumatic and 3 unknown and we did 6 bulbar urethroplasty with buccal mucosa graft (ventral onlay) and resection and end-to-end anastomosis. After internal urethrotomy all 7 cases had periodic clinical evaluation, QOL questionnaires and uroflowmetry. All cases had a satisfactory result on 6 month s follow up. Conclusions. We found that performing and internal urethrotomy might be curative in cases of urethral stricture reoccurrence after bulbar urethroplasty. Internal urethrotomy is easily accessible and technically simple, with a chance to cure the patient in carefully selected cases, with minimal patient discomfort and decreased costs compared to performing a second urethroplasty. 34Romanian Journal of Urology nr. / 07 vol 6

136 PM.0.0. Priapism post-traumatic prezentare de caz D. Marcu, O. Bratu, D. Spînu, R. Anghel, D. Mischianu Clinica de Urologie, Spitalul Universitar de Urgenţă Militar Central Dr. Carol Davila, Bucureşti, România Introducere. Priapismul este o patologie urologică importantă care presupune apariţia unei erecţii persistente (peste 4 ore), ce nu dispare spontan şi nici după ejaculare. Post-traumatic priapism case presentation D. Marcu, O. Bratu, D. Spînu, R. Anghel, D. Mischianu Clinic of Urology, University Emergency Central Military Hospital Dr. Carol Davila, Bucharest, Romania Introduction. Priapism is an important urological pathology that implies the appearance of a persistent erection (over 4 hours), which does not disappear spontaneously or after ejaculation. HBP + Uretră + Penis Material şi metodă. Vă prezentăm cazul unui pacient în vârstă de 8 de ani care s-a internat în clinica noastră pentru stare de semierecţie permanentă şi imposibilitatea iniţierii actului sexual, simptomatologia datând de aproximativ două săptămâni când pacientul a prezentat un traumatism genital moderat. Examinarea ecografică Doppler a penisului şi pelvisului a evidenţiat prezenţa unei fistule arterio-cavernoase şi astfel am stabilit diagnosticul de priapism arterial post-traumatic. În colaborare cu radiologia intervenţională am efectuat arterioagrafie care a relevat exteriorizarea substanţei de contrast de la nivelul unui ram arterial al arterei obturatorii drepte ce iriga corpul cavernos dreptanevrism de mici dimensiuni. Am realizat cateterizarea ramului arterial în cauză şi am efectuat embolizarea acestuia cu particule de polivinil alcool. Rezultate. Arteriografia de control a relevant absenţa incărcării zonei anevrismale cu substanţă de contrast şi absenţa sângerarii. Intervenţia de embolizare a decurs fără incidente, pacientul fiind externat în ziua intervenţiei. Evoluţia a fost favorabilă cu îmbunătăţirea semnificativă a funcţiei sexuale pe parcursul următoarelor 30 de zile, pacientul primind şi inhibitori de 5 fosfodiesterază. Concluzii. Embolizarea selectivă reprezintă metoda de elecţie în managementul priapismului non-ischemic, datorită numeroaselor avantaje pe care le prezintă: abord minim invaziv, recuperare rapidă, rezultate bune, se realizează sub anestezie locală, durată redusă a intervenţiei, absenţa complicaţiilor întâlnite în chirurgia clasică. Material and Method. We present the case of a 8 years old patient who was admitted in our clinic for permanent penile semirigidity and for the inability to initiate sexual contact, symptoms that persisted for almost two weeks, after a moderate genital trauma. Penile Doppler ultrasonoghraphy has revealed the presence of an arteriovenous fistula at the level of the right corpus cavernous. In collaboration with interventional radiology department we have performed angiography, investigation that revealed contrast extravasation from an arterial branch of the right obturator artery, branch that irrigated the right corpus cavernosum. We have performed the catheterization of the obturator arterial branch that was responsible for the priapism and we have realized its embolization using polyvinyl alcohol particles. Results. The postembolization angiography revealed the absence of contrast extravasation, sign that the procedure was effective. We haven t encountered any complications during or after the procedure and the patient was discharged during the same day. The postoperative evolution was favorable, the patient noticing significant improvements regarding the sexual function. The patient has received 5 phosphodiesterase inhibitors. Conclusion. Selective embolization represents the gold-standard in the management of non-ischemic priapism, due to the many advantages that it presents: it is a minimally invasive procedure, it has a rapid recovery, it provides good results, it is performed under local anesthesia, the operative time is short, it has fewer complications than conventional surgery. nr. / 07 vol 6 Romanian Journal of Urology35

137 HBP + Uretră + Penis PM.0.. Proteză peniană semirigidă schimbată după 36 ani V. Voinescu, G. Predoiu Spitalul Medas, Bucureşti, România Introducere: Proteza peniană reprezintă soluţia de rezolvare definitivă a disfuncţiei erectile, atunci când celelalte metode au eşuat sau nu sunt tolerate. Recurgerea la această metodă de tratament necesită o motivaţie fermă din partea pacientului pentru continuarea vieţii sexuale precum şi existenţa medicului care să o realizeze. Obiective: Ilustrarea acestei motivaţii de a avea o viaţă sexuală normală, în contextul unui capitol mai puţin cunoscut privind începuturile implantărilor peniene în ţara noastră, prin prezentarea istoricului medical a unui pacient căruia i s-a implantat o proteză peniană semirigidă din două piese, în urmă cu 36 ani. Material şi metodă: În noiembrie 06 s-a prezentat un pacient în vârstă de 67 ani, cu solicitarea de a i se schimba o proteză peniană semirigidă implantată în urmă cu 36 de ani. În 979, la 30 de ani, pacientul a suferit un accident de circulaţie soldat cu fractură de bazin şi ruptură de uretră membranoasă rezolvată prin anastomoză termino-terminală.ulterior pacientul a prezentat disfuncţie erectilă care putea fi rezolvată doar prin implantarea unei proteze peniene. În acea perioadă singurul care implanta proteze peniene în ţara noastră era doctorul Ionescu Constantin.În , la Spitalul CFR, acesta i-a implantat o proteză peniană semirigidă din două piese.ulterior pacientul şi-a putut relua viaţa sexuală reuşind să aibă un copil.singura problemă a fost că proteza peniană era aproape rigidă şi nu putea fi lipită de abdomen proeminând astfel pe sub haine, creind un disconfort social. În plus, în ultimii ani s-a produs extruzia protezei la nivelul corpului cavernos stâng. Acestea au fost motivele pentru care pacientul a venit pentru extragerea protezei semirigide Penile prosthesis changed after 36 years V. Voinescu, G. Predoiu Medas Hospital, Bucharest, Romania Introduction: Penile prosthesis implantation is a definitive solution in treating erectile dysfunction when other methods fail or are intolerable. Resorting to this kind of treatment needs a strong motivation for a normal sex life and the surgical expertise of the urologist to perform the operation. Objectives: To underline the motivation for a normal sex life, in the historical context of penile prosthesis implantation in our country, by presenting the medical history of a patient which had a two-piece malleable prosthesis implanted 36 years ago. Material and method: A 67 years old patient presented in November 06 whit the request to change a malleable penile prosthesis implanted 36 years ago. At age 30, in 979 the patient was implicated in a MVA from which he suffered multiple pelvic bones fractures and posttraumatic membranous urethra lesion which was resolved by termino-terminal anastomosis. Afterwards the patient presented severe erectile dysfunction for which he needed a penile prosthesis. In that time the only surgeon that realized this kind of surgery in our country was Dr. Ionescu Constantin. On at the CFR Hospital the patient underwent a surgical implantation of two-piece malleable penile prosthesis. Afterwards the patients was able to resume normal sexual activity and have a child. The problem was that the penile prosthesis was to rigid and was unable to be placated on the inferior abdomen, which made it visible through his clothes and thus creating a social discomfort. On top of it all, in later years an extrusion lesion developed at the level of the left corpus cavernosum. This were the motives for which the patient wanted to change his 36 years old rigid penile prosthesis for a threepiece inflatable one. On , at the Medas hospital we intervened and performed extraction of the penile prosthesis through distal and peno-scrotal corporotomies. Extrusion lesion was resolved through primary suture of the lesion. Afterwards we implanted a three-piece AMS 700 CXR. Results: There were no intraoperative or postoperative complications. He presented at 4 week after surgery for implant activation and at 6 weeks he resumed normal sexual activity. 36Romanian Journal of Urology nr. / 07 vol 6

138 şi înlocuirea ei cu o proteză peniană cu trei piese.în , la spitalul Medas s-au extras componentele protezei semirigide prin corporotomi distale şi la baza penisului, perforaţia corpului cavernos stâng s-a rezolvat prin corpororafie după care s-a implantat o proteză cu trei piese AMS 700 CXR. Rezultate: Nu au fost complicaţii intraoperatorii sau posoperatorii. Pacientul s-a prezentat pentru începerea activării protezei la 4 săptămâni iar după 6 săptămâni şi-a reluat viaţa sexuală alături de soţia lui. Conclusions: The presented case show that the desire to have a normal sexual life doesn t have anything to do with age. He wanted a penile prosthesis at 30 years but also at 67, although he bared the social discomfort of a rigid prosthesis. On the other hand, at age 30 when a normal sexual life is paramount, he had the chance to obtain a malleable prosthesis in our country, in a difficult political and economical period due to the efforts of Dr. Ionescu Constantin. HBP + Uretră + Penis Concluzii: Pacientul prezentat arată că motivaţia unei vieţi sexuale normale nu depinde doar de vârstă. Acesta şi-a dorit un implant atât la 30 de ani dar şi la 67 de ani, deşi până atunci suportase disconfortul social al protezei semirigide.pe de altă parte la 30 de ani când încetarea vieţii sexuale ar fi fost devastatoare, a avut şansa unei proteze peniene semirigide în ţară, într-o perioadă dificilă politico-economic, datorită doctorului Ionescu Constantin. nr. / 07 vol 6 Romanian Journal of Urology37

139 HBP + Uretră + Penis PM.0.. Enucleerea prostatică cu laser Holmium tehnica chirurgicală, curba de învățare și rezultate într-un centru cu volum mare de intervenții C.D. Pop, Y. Rouscoff, D. Charbit, A. Rivière, N. B. Delongchamps, M. Peyromaure Departamentul de Urologie, Universitatea de Medicină și Farmacie Iuliu Hațieganu, Cluj-Napoca, România Serviciul de Urologie, Spitalul Cochin, Facultatea de Medicină, Universitatea Paris-Descartes, Paris, Franța Holmium laser prostate enucleation surgical technique, learning curve and results in a high-volume center C.D. Pop, Y. Rouscoff, D. Charbit, A. Rivière, N. B. Delongchamps, M. Peyromaure Department of Urology, Iuliu Hațieganu University of Medicine and Pharmacy, Cluj-Napoca, Romania Department of Urology, Cochin Hospital, Faculty of Medicine, Paris-Descartes University, Paris, France Introducere: Obiectivul este de a prezenta tehnica chirurgicală, experiența introducerii în practica clinică a enucleerii prostatice utilizând laserul Holmium, curba de învățare, precum și rezultatele inițiale. Material şi metodă: Începând cu //05 și până la 7/0/06 au avut loc de intervenții de enucleere prostatică. Au fost incluși pacienți cu hipertrofie benignă de prostată, volum prostatic estimat peste 60ml cu eșec de farmacoterapie sau care au preferat chirurgia ca tratament. Au fost excluși pacienții cu infecție acută de tract urinar sau suspiciune clinico-biologică de cancer prostic. S-a practicat urmărire postoperatorie la lună și respectiv 3 luni cu evaluare ecografică și debimetrie urinară. Rezultate: În 9 cazuri s-a realizat conversie la rezecție prostatică bipolară. Dintre cei 87 de pacienți care s-au prezentat la vizitele de follow-up, 6 au efectuat investigațiile cerute la lună postoperator și nici unul la 3 luni. A existat un singur caz de incontinență urinară totală pentru care s-a montat sfincter urinar artificial. Debitul urinar maximal era ameliorat semnifictiv la lună postoperator. În 73 dintre cazuri a fost necesar tratament antimuscarinic pentru primele 3 luni postoperator. Concluzii: Complianța la studiu a fost redusă. Enucleerea prostatică cu laser Holmium este o tehnică chirurgicală minim-invazivă fezabilă pentru volume prostatice mari, cu curbă rapidă de învățare și rezultate funcționale bune. Introduction: The aim is to present the surgical technique, the experience with the introduction of the Holmium laser enucleation in clinical practice, the learning curve and the initial results. Material and method: Between //05 and 7/0/06 there were Holmium laser prostate enucleations. We included patients suffering from benign prostate hyperplasia with prostate volumes higher than 60ml, with pharmacotherapy failure or that chose surgery as treatment. We excluded patients presenting acute urinary tract infection or bio-clinical suspicion of prostate cancer. We conducted follow-up at and 3 months postoperatively with ultrasound evaluation and urinary flowmetry. Results: Conversion to bipolar prostate resection was required in 9 of the cases. Among the 87 patients that presented for follow-up, 6 had undergone the prescribed investigations at month and none at 3 months. There was one case of total urinary incontinence that required the installation of an artificial urinary sphincter. The maximal urinary flow rate was significantly improved month after surgery. Anti-muscarinic agents were prescribed in 73 cases during the first 3 months after surgery. Conclusions: Study compliance was low. Holmium laser prostate enucleation is a minimally-invasive surgical technique that may be used for high prostate volumes, with steep learning curve and good functional results. 38Romanian Journal of Urology nr. / 07 vol 6

140 PM.0.3. Complicațiile augmentației peniene și plastia peniană prezentare de caz A. O. Vida, A. Brad, N. Szekeres, Ghirca Veronica, D. Porav-Hodade, C. Chibelean, Mártha Orsolya, C. Todea Spitalul Clinic Județean Târgu-Mureș, România Complications of penile augmentation and it s treatment- case report A. O. Vida, A. Brad, N. Szekeres, Ghirca Veronica, D. Porav-Hodade, C. Chibelean, Mártha Orsolya, C. Todea Târgu Mureș County Hospital, Romania HBP + Uretră + Penis Introducere: Pentru intensificarea plăcerii sexuale sunt cunoscute o multitudine de metode. Injectarea sub pielea penisului a diferitelor materiale sintetice (silicon) sau a diferitelor tipuri de uleiuri mineale pentru creșterea dimensiunii transversale a penisului este o metodă mai puțin cunoscută. Această metodă este mai frecvent folosit în Estul Europei, Rusia, Turcia, unele state din sud- estul asiei. În cele mai multe cazuri sunt folosite materiale de origine care nu sunt sigure din punct de vedere medical. Din această cauză se pot întâlni numeroase complicații necrotice, fibrotice, exulcerații a pielii și a subcutisului penian. Managementul acestor cazuri prezintă o provocare profesională importantă cu posibilitatea de a lăsa pacientul cu disfuncție morfo- funcțională și estetică a penisului. Obiectiv: Am analizat cazul unui pacient cu augmentație peniană prin injectare subcutanată de vaselină cu scopul de a prezenta evoluția patologiei și tratamentul deformității peniene. Material și metodă: Din cazuistica Clinicii de Urologie Tîrgu Mureș prezentăm managementul și evoluția unui pacient cu injectare subcutanată de vaselină în scopul augmentației peniene. Rezultat: Putem vorbi de o modalitate rară a creșterii dimensiunii peniene, dar o cauză importantă de leziune tisulară semnificativă în cele mai multe cazuri. Cu un management adecvat și tehnică chirurgicală adecvată totuși este posibilă reconstrucția peniană și obținerea unui rezultat funcțional și estetic acceptabil. Introduction: To intensify sexual pleasure are known a variety of methods. Injection under the penis skin of different synthetic materials (silicon) or various types of mineral oils in order to increase the transversal size of the penis is a less known method. This method is commonly used in Eastern Europe, Russia, Turkey, some countries in Southeast Asia. In most of cases the used materials are not safe in medical point of view. Because of this we can meet numerous complications, like necrotic, fibrotic and exulcerations of the penis skin and subcutaneous tissue. The management of these cases represents an important professional challenge with possibility to let the patient with penile morpho-functional and aesthetic dysfunction. Obiectives: We have analyzed a patient with penile augmentation by subcutaneous injection of Vaseline in order to present the evolution of the pathology and treatment of penile deformity. Material and method: From casuistic of Tîrgu Mureș Urological Clinic we present the management and evolution of a patient with subcutaneous injection of Vaseline in order to penile enlargement. Results: We can talk about a rare modality in penis size increasing method, which can lead to significant tissue damage in most of cases. With proper management and suitable surgical techniques, still it is possible the reconstruction and achieving functional and aesthetically acceptable result of the penis. nr. / 07 vol 6 Romanian Journal of Urology39

141 HBP + Uretră + Penis PM.0.4. Un caz de fistulă urinară congenitală cutanato-prostatică și vezicală (perianal stânga) G. Beg, V. Lineschi, R. Croitoru, J. Corcan, O. Tincu, I. Secasan Secția de Urologie, Spitalul Județean de Urgență Reșița, România Secţia de Radiologie şi Imagistică Medicală, Spitalul Județean de Urgență Reșița, România A case of congenital cutaneous-prostatic and urinary bladder fistula (left perianal) G. Beg, V. Lineschi, R. Croitoru, J. Corcan, O. Tincu, I. Secasan Department of Urology, Reșița Emergency County Hospital, Romania Department of Radiology and Medical Imaging, Reșița Emergency County Hospital, Romania Introducere și obiective. Fistula congenitala cutanato-prostatică şi vezicală reprezintă o comunicare între vezica urinară şi piele (în cazul nostru perianal stânga), traversând ţesutul prostatic. Materiale și metodă. Un pacient în vârstă de 56 de ani, cunoscut cu fistulă urinară congenitală cutanată (perianal stânga), se prezintă cu sindrom disuric prin prezenţa unui adenom voluminos de prostată, micţiuni incomplete şi rezidiu postmicţional aproximativ 300 ml. Examenul clinic obiectivează prezenţa unui orificiu fistulos perianal stânga. Se efectuează fistulografie sub ecran fluoroscopic şi fistulografie cu CT pelvis, care evidenţiază traiectul fistulos. Întrebare. Este indicată rezecţia transuretrală a prostatei (TUR-P) în acest caz? Introduction and objectives. Congenital cutaneous - prostatic and urinary bladder fistula is a communication between the bladder and the skin (in our case left perianal ), crossing the prostate tissue. Materials and method. A 56-year-old patient known with congenital cutaneous urinary fistula (left perianal) presents with dysuria syndrome by the presence of a voluminous prostate adenoma, incomplete micturitions and post-micturition residual approximately 300 ml. The clinical examines the presence of a left perianal fistula. Fistulography is performed under fluoroscopic screen and CT pelvis fistulography, which reveals fistulous tract. Question. Is the transurethral resection of the prostate (TUR-P) indicated in this case? 40Romanian Journal of Urology nr. / 07 vol 6

142 PM.0.5. Funcţia erectilă la pacienţii cu defecte anatomice ale penisului I. Dumbrăveanu, I. Arian, A. Pleșacov, A. Tănase USMF Nicolae Testemiţanu, Catedra de Urologie şi Nefrologie Chirurgicală, Chişinau, Rep. Moldova Introducere: Defectele anatomice ale penisului pot fi congenitale sau dobândite. In evaluarea pacientului cu disfuctie erectilă si defecte antomice peniene, pentru a stabili o conduită terapeutică corectă, este important de a concretiza atât gradul cât şi mecanismul de afectare a funcţiei erectile, rolul durerii fiind primordial. Material şi metode: În studiu au fost incluși 86 de pacienţi cu defecte anatomice congenitale sau dobîndite ale penisului, evaluaţi în cadrul clincii în perioada anilor Intervalul de vîrstă a pacienţilor: 8 43 ani. Criterii de includere în studiu: prezența unui defect anatomic congenital sau dobândit, parteneriat sexual stabil, absența patologiilor organice asociate. Metode de evaluare: IIEF-5 și scala VAS. Rezultate: Din 86 de pacienți, doar 3 (37%) au fost evaluați cu funcție erectilă normală iar 63% au prezintat disfuncție erectilă de divers grad. Prevalența disfuncției erectile la pacienții cu fren scurt și fimoză a fost de 59%. Cauza principală a DE la pacienții cu fren scurt este durerea în erecție şi asocierea facultativă a anxietății față de erecție. La pacienții cu fimoză, durerea în repaos și în special în erecție, este cauza principală a DE. Pacienții cu Maladia Peyroni, primar depistată, prezintă durere în erecție în doar 3% din cazuri, disfunția erectilă fiind prezenta în 6%, având și o componentă psihogenă importantă. Evaluarea pacienților post tratament a confirmat absența DE la 75% din pacienți și reducerea durerii în repaos și/sau erecție de la 50% la 8%. Concluzii: Durerea în repaos și/sau erecție, precum și anxietatea față de durere, sunt factorii principali cauzali ai disfuncției erectile fiind indicatorul de bază și un semn predictiv important în stabilirea tacticii de tratament a defectelor anatomice peniene. Erectile function in patients with anatomical penile disorders I. Dumbrăveanu, I. Arian, A. Pleșacov, A. Tănase N.Testemiţanu SMPhU, Urology and Surgical Nephrology Department, Chişinău, Rep. of Moldova Introduction: Anatomical penile disorders can either be congenital or acquired. While examining a patient with anatomical penile disorder and with complaints of erectile dysfunction (ED), the main task of the physician is to establish the degree as well as the mechanism of erectile dysfunction in order to decide what the right treatment is. Materials and Methods: The study was performed during the year 04 and year 06. A total of 86 patients with the age ranged between 8-43 years that presented congenital or acquired penile disorders were included in this study. Criteria of enrolling the participants: the presence of congenital or acquired penile disorders, a stable sexual partner, and the absence of another associated organic abnormality. Questionnaires used: IIEF-5, VAS. Results: Out of 86 patients, only 3 (37%) were appreciated with normal erectile function while 63% presented erectile dysfunction of various degrees. The prevalence of the erectile dysfunction in patients with tight frenulum and phimosis equals to 59%. The main cause of ED in these patients is the pain during the erection with or without anxiety to erection. In patients with phimosis, the pain at rest and especially during an erection, is the main cause of ED. Patients with Peyronie Disease, mayor found, suffer from pain during an erection in a total of only 3% out of all cases, while the ED is present in 6%, the last one being accompanied by an important psychogenic component. The evaluation of the patients after the treatment confirmed the absence of ED in 75% of patients and the increase in pain at rest and/or during erection from 50% to 8%. Conclusion: The pain at rest and/or during erection, as well as the anxiety to pain are the main factors causing erectile dysfunction showing and important predictive sign while choosing the treatment tactic of the anatomic penile disorders. HBP + Uretră + Penis nr. / 07 vol 6 Romanian Journal of Urology4

143 HBP + Uretră + Penis PM.0.6. Simptomatologia LUTS la pacienţii cu adresabilitate primară pentru disfuncţie erectilă I. Dumbrăveanu, I. Arian, G. Scutelnic, A. Tănase USMF Nicolae Testemiţanu, Catedra Urologie şi Nefrologie Chirurgicală, Chişinău, Rep. Moldova Introducere: Disfuncţia erectilă (DE) este una dintre cele mai frecvente probleme medicale ale bărbatului adult cu o frecvenţă de peste 50%. Pe de altă parte, prezenţa acuzelor urinare joase este una dintre cauzele importante ale adresării la medicul urolog. Către acest moment sunt multe studii care arată corelaţii directe între DE şi simptomatologia LUTS, independent de alte comorbidităţi, dar nu este identificată cert prioritatea apariţiei şi manifestării acuzelor. Lower urinary tract symptoms (LUTS) in patients with erectile dysfunctions in primary visit I. Dumbrăveanu, I. Arian, G. Scutelnic, A. Tănase N. Testemiţanu SMPhU, Department of Urology and Surgical Nephrology, Chişinău, Rep. of Moldova Introduction: Erectile dysfunction (ED) is one of the most common health issue in adult males, with a frequency of over 50%. On the other hand, the presence of lower urinary tract symptoms (LUTS) is one of the most commonly reported reasons that led patients to consult with their urologist. Nowadays, a lot of studies have shown the correlation between ED and LUTS, independently of any other comorbidities, although the priority of complaints occurrence and manifestation hasn t been identified. Material şi metode: În perioada au fost examinaţi 76 pacienţi cu DE, dintre care 398 s-au adresat pentru tulburări de erecţie, ca principal şi unic simptom, în absenţa altor maladii diagnosticate anterior. Vârsta pacienților: 73 ani. Pentru diagnostic am utilizat chestionarele SHIM, IPSS, NIH-CPSI, AMS. Pacienţii au fost divizaţi în 3 grupe: între şi 40 ani 0 pacienţi, între 4 şi 60 ani - 4 pacienţi şi peste 6 ani 54 pacienţi. Rezultate: Analiza chestionarelor IPSS a arătat prezenţa LUTS la 6 de bărbaţi (3%), cu diferenţe seminficative între grupele de studiu, 4 bărbaţi din prima grupă (7%) respectiv 67 de bărbaţi (47%) şi 45 de bărbaţi (83%) din grupele şi (30%) de bărbaţi din grupele şi 3 au fost dignosticaţi cu adenom de prostată, prostatită cronică 35 (8%), adenocarcinom de prostată 3 (,5%). Au fost analizate şi corelaţiile între Indexul Masei Corporale, nivelul de trigliceride şi cholesterol, DE şi LUTS Concluzii: Simptomatologia LUTS este puţin asociată cu DE la pacienţii tineri (7%), dar prezenţa la majoritatea bărbaţilor trecuţi de 40 ani, inclusiv 83% la cei trecuţi de 60 ani (p< 0.05). Disfuncţia erectilă poate fi un marcher precoce nu doar a patologiilor cardiovasculare sau endocrine, ci şi a celor urinare. Materials and methods: A total of 76 patients with ED were examined between , 398 of them presented erectile dysfunctions as the main and the only symptom, without any other previously diagnosed pathology. The age range was to 73 years. For diagnosis, we used SHIM, IPSS, NIH-CPSI, AMS questionnaires. Patients were divided into 3 groups according to age: 0 patients between and 40 years, 4 patients between 4 and 60 years and over 6 54 patients. Results: IPSS questionnaires analysis demonstrated LUTS presence in 6 men (3%), with significant differences between age groups, 4 men into the first age group (7%), respectively 67 men (47%) and 45 men (83%) into the second and the third group. 59 (30%) patients from the second and the third group were diagnosed with prostate adenoma, 35 (8%) with chronic prostatitis and 3 (,5%) with prostate cancer. Also, it was analysed the correlation between Body Mass Index, triglycerides level an cholesterol, ED and LUTS. Conclusions: LUTS is poorly associated with ED in young patient (7%), but is present in the majority of men over 40, including 85% of men over 60 (p<0.05). Erectile dysfuncyion can be an early marker not only for cardiovascular and endocrine diseases, but also for urinary disorders. 4Romanian Journal of Urology nr. / 07 vol 6

144 PM... Predictorii independenţi ai funcţiei grefei renale întârziate la pacienţii transplantaţi cu timp de ischemie rece sub ore C. Baston,, R. Vrabie, C. Gîngu,, I. Manea, S.S. Guler Margaritis,, C. Dudu, C. Codoiu,, A.T. Preda, L. Domnişor, D. Teodorescu, I. Sinescu, Centrul pentru Uronefrologie şi Transplant Renal, Institutul Clinic Fundeni, Bucureşti, România UMF Carol Davila Bucureşti, România Independent predictors of delayed graft function among kidney transplant recipients with cold ischemia time less than hours C. Baston,, R. Vrabie, C. Gingu,, I. Manea, S.S. Guler Margaritis,, C. Dudu, C. Codoiu,, A.T. Preda, L. Domnisor, D. Teodorescu, I. Sinescu, Center for Uronephrology and Renal Transplantation, Fundeni Clinical Institute,Bucharest Carol Davila University of Medicine and Pharmacy,Bucharest,Romania Varia Introducere. În transplantul renal, au fost identificați o serie de factori de risc legați de caracteristicile donatorilor și receptorilor, de tehnicile chirurgicale de efectuare a transplantului sau de imunologie, care au o influență importantă asupra funcției grefei renale. Funcția întârziată a grefei (FIG) este una dintre cele mai importante și frecvente complicații care apar în perioada imediat posttransplant în randul grefelor renale prelevate de la donatori viu-înrudiți sau cadavru, cu un impact major asupra supraviețuirii grefei renale si cu consecinte pe term lung. Obiective. Scopul studiului a fost evaluarea factorilor cu valoare predictivă asociați cu întârzierea funcției grefei renale la pacienții transplantați renal cu timp de ischemie rece (TIC) mai mică de ore. Materiale si Metode. Am efectuat un studiu prospectiv observational, incluzând o serie de 80 de pacienți transplantați renal ce au primit grefe renale de la donatori cadavru sau viu-înrudiți, în perioada ianuarie-august 06 în centrul nostru. Dosarul medical al donatorilor și al receptorilor a fost revizuit și analizat în ceea ce privește rezultatul imediat al transplantului renal. Apariția FIG a reprezentat obiectivul principal al studiului, definit ca necesitatea efectuării dializei temporare post-transplant. TIC a fost mai mic de o oră pentru grefele renale prelevate de la donator viu-înrudiți si respectiv mai mic de ore pentru cele prelevate de la cadavru. Predictorii FIG au fost investigați folosind un model de regresie logistică. Rezultate. Un total de 67 de receptori au fost incluși de la donatori cadavru și 3 de la donatori viu-înrudiți. Introduction. In kidney transplantation, a number of risk factors related to donor and recipient characteristics, transplant surgery techniques or immunology were identified to have important influence on graft function. Delayed graft function (DGF) is one of the most important and frequent complication occuring in the early posttransplantation period of living or deceased donor kidneys with a great impact on graft survival and long term consequences. Ojective. The aim of the study was to evaluate the predictors associated with delayed graft function in kidney transplant recipients with cold ischemia time (CIT) less than hours. Patients and methods. We performed a prospective observational study including a series of 80 patients with kidney transplant received from deceased or livind donors performed from January to August 06 in our center. The medical records of donor and transplant recipents were reviewed and analysed in regards with early outcome of transplantation. Occurence of DGF was the primary study endpoint, defined by the requirement of temporary post-transplat dialysis. CIT was lower than one hour and hours in all kidneys from living and deceased donors respectivelly. Predictors of DGF were investigated using a logistic regression model. Results. A total of 67 recipients were included from deceased and 3 from living donors. The median age of the recipients was /-.5 years. The majority of recipients were males (65%). Pre-transplant creatinine level of recipients was 7.76±.78 mg/dl. The incidence nr. / 07 vol 6 Romanian Journal of Urology43

145 Varia Vârsta medie a receptorilor a fost de 39,3 +/-,5 ani. Majoritatea receptorilor au fost bărbați (65%). Valoarea creatininei pre-transplant a receptorilor a fost de 7,76 ±,78 mg / dl. Incidența FIG a fost de 3,8% (pts) și de 7,7% (pt) în rândul receptorilor de la donatori viu-înrudiți. Analiza multivariată a arătat că nivelul creatininei pre-transplant a receptorilor, sexul masculin al receptorului, vârsta receptorilor> 40 de ani, donatorul cadavru, dializa peritoneala pre-transplant și hemodializa pre-transplant au fost predictori independenți asociați cu FIG. Cu toate acestea, nivelul creatininei înainte de transplant a fost singurul factor predictiv cu valoare semnificativ statistic (HR,30, CI,0-,65, p = 0,0), care a crescut riscul de FIG cu 30% pentru fiecare creștere de mg / dl a creatininei serice. Concluzii. In concluzie, incidența FIG a fost de 3,8% în studiul nostru și singurul predictor independent semnificativ al FIG a fost nivelul de creatinină pre-transplantant. of DGF was 3.8% (pts) and 7.7% (pt) among transplant recipients from living donors. Multivariate analysis showed that recipient pre-transplant creatinine level, recipient male gender, recipient age > 40 years, deceased donor, pre-transplant peritoneal dyalisis and pre-transplant hemodyalisis were independent predictors associated with DFG. However, only recipient pre-transplant creatinine level was statistical significant (HR.30, CI.0-.65, p=0.0) which increases the risk of DGF by 30% for every mg/dl increase of serum creatinine. Conclusions. In summary, the incidence of DGF was 3.8% in our study and the only significant independent predictor of DGF was recipient pre-transplant creatinine level. 44Romanian Journal of Urology nr. / 07 vol 6

146 PM... Priapismul malign complicație a cancerului de prostată studiu de caz M. A. Manu,, B. Pârliţeanu, V. Hurduc, D. Moiseanu, Rucsandra Manu, I. Sinescu, Universitatea de Medicină şi Farmacie Carol Davila, Bucureşti, România Centrul pentru Uronefrologie şi Transplant Renal, Institutul Clinic Fundeni, Bucureşti, România Malignant priapism, complication of prostate cancer case report M. A. Manu,, B. Pârliţeanu, V. Hurduc, D. Moiseanu, Rucsandra Manu, I. Sinescu, Carol Davila University of Medicine and Pharmacy, Bucharest, Romania Center for Uronephrology and Renal Transplantation, Fundeni Clinical Institute, Bucharest,Romania Varia Introducere şi Obiective: Priapismul malign, descris pentru prima dată de către Peacock în 938, reprezintă o complicație rară a cancerului de prostată, datorată invaziei celulelor tumorale la nivelul sinusurilor cavernoase. Materiale şi Metode: Această lucrare prezintă cazul unui pacient de 6 de ani, diagnosticat cu un cancer prostatic local avansat ce a prezentat priapism malign la săptămâni post radioterapie și la 6 luni de la diagnosticul inițial. Rezultate: Pacientul a fost diagnosticat în urmă unei puncții biopsie prostatică cu un cancer de prostată local avansat, risc înalt, Gleason 9 (4+5). S-a inițiat hormonoterapia (Flutamide și Goserelin) în combinație cu radioterapie. La două săptămani de la terminarea radioterapiei acesta s-a prezentat acuzând erecție permanentă și dureroasă și glob vezical.examenul computer tomografic și rezonanta magnetică au relevat multiple determinări secundare pulmonare, hepatice, și osoase, adenopatii ilio-obturatorii bilaterale și tromboza partială a sinusurilor cavernoase. O echipă multidisciplinară, în vederea stabilirii conduitei ulterioare a pacientului, a decis: montarea unui drenaj urinar suprapubian, reechilibrarea bio-umorală a pacientului, începerea chimioterapiei și tratament paleativ, cu scopul reducerii dureri și îmbunătățirii calități vieții pacientului. Evoluția pacientului a fost una rapidă către deces, acesta survenind la scurt timp după cea de-a două sedintă de chimioterapie. Introduction and Objectives: Malignant priapism, first time described in 938 by Peacock, is a rare disorder secondary to the invasion into the cavernousal sinuses of the malignant cells. Materials and Methods: The paper presents a case of 6 years old man diagnosed with prostate cancer which presented malignant priapism two weeks after radiotherapy and 6 months from cancer diagnostic. Results: The patient was diagnosed after prostate biopsy with locally advanced high grade prostate cancer Gleason (4+5).He started on Hormonotherapy (Flutamide and Goserelin) in combination with radiotherapy. Two weeks after the last radiotherapy procedure he presented permanent and painful erection and complete urine retention. A full body scan revealed multiple pulmonary, hepatic and bone lesions, pelvic lymph nodes and partial thrombosis of the corpus cavernosum. We inserted a cystostomy tube ant referred the patient to oncology for chemotherapy and palliative treatments. The patient further evolution was dreadful; he died after only two chemotherapy sessions. Conclusion: Malignant priapism in an extremely rare condition. Review of literature reveals about 500 cases of secondary penile malignancies. It represents an important factor in survival rates of patients with prostate cancer. Concluzii: Priapismul malign este o complicație rară secundară unui patologii neoplazice. O evaluare a cazurilor publicate relevă existența a aproximativ 30 de astfel de cazuri secundare cancerului de prostata. Priapismul malign poate fi considerat un important factor în stabilirea duratei de supraviețuire a pacientului cu cancer de prostată. nr. / 07 vol 6 Romanian Journal of Urology45

147 Varia PM..3. Ureter ectopic cu implantare vaginală pe duplicitate pieloureterală completă la vârsta adultă caz clinic F. Stănescu, D. Georgescu, G. Bălan, B. Geavlete, M. Brăgaru, C. Moldoveanu, P. Geavlete Clinica de Urologie Spitalul Clinic de Urgență Sf. Ioan București, România Ectopic ureter with vaginal implantation in complete pyeloureteral duplication in adulthood - case repor F. Stănescu, D. Georgescu, G. Bălan, B. Geavlete, M. Brăgaru, C. Moldoveanu, P. Geavlete St. John Clinical Hospital of Emergency, Bucharest, Romania Introducere: Scopul lucrării este prezentarea unui caz particular de duplicitate pieloureterala completă cu implantare vaginală a ureterului pielonului superior descoperit la o femeie de vârstă adultă. Material și metodă: Pacientă în vârstă de 38 de ani cu pierderi de urina prin vagin din copilarie interpretate ca incontinență urinară, cu multe consulturi ginecologice, cu 3 nașteri pe cale vaginală, se internează pentru precizare diagnostic. Sunt evaluate dificultățile de diagnostic și tratamentul cazului la vârsta adultă. Rezultate: Ecografia suspicionează duplicitate pieloureterală dreaptă cu hidronefroză pe pielonul superior. Urografia intravenoasă evidențiază pe clișeele tardive schiță de excreție pe polul superior renal drept, duplicitate pieloureterală stângă incompletă. Examenul CT evidențiază duplicitate pielo-ureterală dreaptă completă cu posibila deschidere a ureterului superior intravaginal, excreție tardivă cu hidronefroză importantă pe pielonul superior. Cistoscopic uretră de aspect normal, un singur orificiu ureteral pe partea dreapta, fără fistula vezicală. Ureteropielografie retrograda aparent aspect normal. La vaginoscopie - se reușeste evidențierea orificiului ectopic de deschidere a pielonului superior în vagin pe peretele anterior și se se practică ureteropielografie. Se practică apoi nefrectomie parțială pe pielonul superior drept cu ureterectomie subtotală. Pe piesa operatorie se evidențiază parenchim mult redus. Pacienta a fost informată privind oportunitatea dar și de morbiditatea asociată ureterectomie totale și s-a decis să se efectueze doar ureterectomie subtotală. Concluzii: Particularitatea cazului constă în descoperirea acestei malformații la vârsta adultă și problemele de diagnostic și tratament determinate. Datele din literatura pediatrică privind necesitatea ureterectomiei totale în cazul ectopiei ureterale arată mai puțin de 0% șanse de re-operație pentru îndepărtarea ureterului distal, preferându-se să se reducă morbiditatea asociată acestei operații. Introduction: The aim of the study was to present a particular case of complete pyeloureteral duplication with vaginal implantation of the superior ureter diagnosed in an adult female patient. Material and methods: The 38 years old patient, with vaginal urine leakage since childhood, previously diagnosed as urinary incontinence, with multiple gynecological checkups, 3 vaginal births, is hospitalized for diagnostic. Diagnosis and treatment difficulties associated with the adult patient were assessed. Results: Ultrasound exam revealed possible pyeloureteral duplication with hydronephrosis on the upper ureter. The late films of intravenous urography showed a pattern of excretion in the right renal upper pole and left incomplete pyeloureteral duplication. CT highlighted right complete pyeloureteral duplication with vaginal implantation of the superior ureter and late excretion with important hydronephrosis in upper pole. On cystoscopy the urethra was normal and there was a single right normal ureteral orifice, without bladder fistula. The retrograde ureteropyelography was apparently normal. The vaginoscopy brings evidence of the ectopic superior ureteral opening in the anterior wall of the vagina and retrograde ureterography was performed. Upper pole partial nephrectomy with subtotal ureterectomy was performed. The parenchyma of the upper pole was significantly reduced. The patient was informed about the opportunity of total ureterectomy but also about associated morbidity of the procedure and decided to undergo partial ureterectomy only. Conclusion: The particularity of this case is represented by the late diagnosis of the defect in adulthood. Pediatric literature data on the need for total ureterectomy in ureteral ectopy show less than 0% chance of re-operation for the removal of distal ureter, preferring to reduce morbidity associated with this operation. 46Romanian Journal of Urology nr. / 07 vol 6

148 PM..4. Utilizarea instrumentarului neconvenţional în urologie la camera de gardă C. Moldoveanu, B. Geavlete,, D. Georgescu,, C. Ene,, F. Stănescu, G. Bălan, C. Bulai, M. Jecu,, P. Geavlete, Clinica de Urologie, Spitalul Clinic de Urgenţă Sfântul Ioan, Bucureşti, România Universitatea de Medicină şi Farmacie Carol Davila Bucureşti, România The use of unconventional instruments in emergency room of urology C. Moldoveanu, B. Geavlete,, D. Georgescu,, C. Ene,, F. Stănescu, G. Bălan, C. Bulai, M. Jecu,, P. Geavlete, Department of Urology, Saint John Emergency Clinical Hospital, Bucharest, Romania Carol Davila Univesity of Medecine and Pharmacy Bucharest, Romania Varia Introducere: Ştangularea peniană cu inel metalic este o patologie clinică rară şi reprezintă o urgenţă chirurgicală urologică. Material şi metodă: Doi pacienţi cu vârsta de 60 şi respectiv 0 ani au fost aduşi la Unitatea de Primiri Urgenţe de la Spitalul Clinic de Urgenţă Sfântul Ioan Bucureşti, în anul 06 (aprilie şi iulie) în vederea unui consult urologic de specialitate. În urma examenului local, s-a constatat că pacienţii aveau la baza penisului 3 inele, şi respectiv inel de duraluminiu, edem important, coloraţie violacee tegumentară, necroză tegumentară (doar cel de 0 ani). Din declaraţiile acestora am reţinut că au dorit să le utilizeze în scop erotic pentru îmbunătăţirea performanţei sexuale. Rezultate: Tăierea inelelor s-a realizat sub ser fiziologic rece cu ajutorul unui microflex, protejand penisul cu şmirghel și o sondă canelată. Cateterismul uretro-vezical nu a fost necesar. Perioada de spitalizare a fost de 48 ore. În cursul internării s-a efectuat tratament antibiotic (Cefort, Metronidazol, Gentamicina) şi antinflamator (Voltaren). În plus, pentru pacientul cu un singur inel s-a realizat lavaj cu apă oxigenată şi ser betadinat. Evoluţia pacienţilor a fost favorabilă sub tratament. Aceştia s-au externat în stare ameliorată, urmând a continua tratamentul la domiciliu. Concluzii: Încarcerarea peniană cu dispozitive circulare metalice poate avea consecinţe grave. Decompresia de urgenţă a penisului prin îndepărtarea inelelor metalice este necesară pentru a preveni potenţialele complicaţii. Microflexul nu există în dotarea obișnuită a camerei de gardă într-un serviciu de urgenţă și reprezintă din punctul nostru de vedere cea mai bună soluţie pentru astfel de cazuri. Introduction: The penile incarceration with encircling metallic object it is a rare clinical pathology and a urological surgical emergency. Material and method: Two patients aged 60 and 0 years were brought to the emergency room from Saint John Emergency Clinical Hospital Bucharest in 06 (April and July) to a urology specialist consultation. Following local examination, it was found that patients had at the base of the penis 3 rings and ring duralumin, important edema, skin up violet color, skin necrosis (only the 0 years). I noted in their statements that they wanted to use erotic aim to improve sexual performance. Results: Cutting rings was carried out in the cold saline by a microflex protecting penis with sandpaper and a grooved probe. Urinary catheterization was not necessary. The hospital stay was 48 hours. During hospitalization was performed antibiotics (Cefort, Metronidazole, Gentamicin) and anti-inflammatory (Voltaren). In addition, patients with a single ring lavage was performed with hydrogen peroxide and betadine serum. Evolution was favorable under treatment patients. They were discharged in improved condition, will continue treatment at home. Conclusions: Penile incarceration with circular metal devices can have serious consequences. Emergency decompression by removing metal rings penis is needed to prevent potential complications. Microflex no ordinary room endowment call in an emergency service and is in our view the best solution for such cases. nr. / 07 vol 6 Romanian Journal of Urology47

149 Varia PM..5. Mecanisme de asigurarea calităţii impactul asupra cunoştinţelor asistenţilor medicali din clinica de urologie despre calitate, legislaţie şi acreditare Ileana Paula Ionel,, Florentina Ligia Furtunescu, V. Jinga,, P. Armean Universitatea de Medicina si Farmacie Carol Davila Bucureşti, România Spitalul Clinic Prof. Dr. T. Burghele Bucureşti, România Quality assurance mechanisms impact on nurses knowledge from the Urology Clinic about quality, legislation and accreditation Ileana Paula Ionel,, Florentina Ligia Furtunescu, V. Jinga,, P. Armean University of Medicine and Pharmacy Carol Davila Bucharest, Romania Clinical Hospital Prof. Dr. T. Burghele Bucharest, Romania Context. Asteptarile referitoare la sistemele de sanatate s-au modificat profund in ultimele decenii, exercitand o presiune in continua crestere asupra asigurarii calitatii. De aceea, majoritatea tarilor au dezvoltat mecanisme de acreditare pentru furnizorii de ingrijiri de sanatate, ca sisteme voluntare sau obligatorii de asigurarea calitatii. Este si cazul Romaniei, care incearca sa dezvolte acreditarea spitalelor incepand cu anii 90. Material si metoda: Am aplicat un chestionar cu 3 de itemi la 78 de asistenti medicali care lucreaza in sectiile de urologie ale unui spital clinic din Bucuresti, inainte si dupa acreditare. Chestionarul a avut patru sectiuni dedicate cunostintelor despre calitate, acreditare si legislatie, precum si perceptiei personalului asupra satisfactiei pacientilor. Primele trei scoruri au fost calculate ca proportie a raspunsurilor corecte din respectiva sectiune. Scorul perceptiei personalului asupra satisfactiei pacientilor a fost calculat ca scor mediu alocat de respondenti. Am comparat rezultatele utilizand testul T de mostre pereche pentru variabilele scalei si testul Chi patrat sau testul probabilitatii exacte Fisher pentru cele calitative. Rezultate: Am obtinut o crestere a scorurilor cunostintelor despre calitate, acreditare si legislatie, dar semnificatia statistica a fost obtinuta numai pentru legislatie. De asemenea, perceptia personalului asupra satisfactiei pacientilor s-a imbunatatit semnificativ dupa acreditare. Concluzii: In studiul nostru, pregatirea pentru acreditare a condus la imbunatatiri semnificative in ceea ce priveste cunostintele personalului despre legislatie si perceptia personalului despre importanta satisfactiei pacientilor. Background: The expectations related to health systems have been profoundly changed in the last decades, putting a continuously higher pressure on quality assurance. Thus, most of the countries have been developed accreditation mechanisms for health care providers, either as voluntary, or compulsory systems for quality assurance. This is also the case of Romania, that tries to develop hospitals accreditation since the late 90 ies. Methods: we applied a 3 items questionnaire in 78 nurses working in a the Urology Departments of a Clinical Hospital from Bucharest before and after accreditation. The questionnaire had four sections dedicated to knowledge about quality, accreditation and legislation respectively and to staff perception on patients satisfaction. The first three scores were calculated as proportion of correct answers for the respective section. The score of staff perception on patients satisfaction was calculated as mean score allocated by the responders. We compared the results using the paired samples T test for scale variables and the Chi square or Fisher exact test for qualitative ones. Results: we obtained an increase in scores of knowledge about quality, accreditation and legislation respectively, but the statistical significance was met only for legislation. Also the staff perception on patients satisfaction has been improved significantly after accreditation. Conclusion: In our study the preparation for accreditation conducted to significant improvements in staff knowledge about legislation and in staff perception about importance of patients satisfaction. 48Romanian Journal of Urology nr. / 07 vol 6

150 PM..6. De ce costurile investigaţiilor imagistice ale unui pacient cu colică renală sunt atât de diferite? Why the costs of imagistic investigations of a patient with renal colic are so different? Varia D. Puia,, R. Andriciuc, C. Pricop, ¹ Clinica de Urologie și Transplant Renal, Spitalul Clinic Dr. C.I. Parhon, Iași, România ² Universitatea de Medicină și Farmacie Gr. T. Popa, Iași, România D. Puia,, R. Andriciuc, C. Pricop, ¹ Clinic of Urology and Renal Transplantation, Clinical Hospital Dr. C.I. Parhon, Iaşi, Romania ² University of Medicine and Pharmacy Gr. T. Popa, Iaşi, Romania Introducere: Colica renala e unul dintre cele mai frecvente motive de adresare a pacientilor la unitatile de primire a urgentelor. Pentru diagnosticul pozitiv si evaluarea gradului de urgenta sunt necesare o serie de investigatii (conform recomandarilor EAU). Am comparat costul acestora la spitalele de stat/private, in Romania si in diverse tari europene conform ofertelor de pe internet. Material si metoda: Am colectat si comparat datele privind pretul oficial al investigatiilor necesare diagnosticului de colica renala din Romania si diverse tari europene de pe site-urile diverselor institutii medicale. Rezultatele au fost exprimate in euro ( euro=4,5 ron). Rezultate: Pretul echografiei aparatului urinar in spital de stat din Iasi e de 3,33, spital privat Iasi 6,66, spital privat Bucuresti 44,44, in alte tari europene e de 50 ( Germania), 6 ( Elvetia), 58 (Spania), (Italia) si 75-0 (Franta). Pentru efectuarea unei radiografii renal simple ( nu toti pot efectua examen CT fara substanta de contrast in urgenta! ) preturile sunt de 7, in spital de stat romanesc, 3,33 spital privat Romania, 0 (Spania), 5-40 (Italia), 4-63 (Franta), 37 (Elvetia si Germania). Tinand cont de recomandarea EAU de efectuarea CT nativ in colica renala, preturile pt aceasta sunt de 60-0, Romania, 00 Italia, 396 Franta, 50 Austria. Concluzii: Desi din punct de vedere tehnic serviciile de care beneficiaza pacientii sunt relativ identice, diferentele de pret sunt semnificative. Pacientii care nu au asigurare medicala si care opteaza pentru servicii medicale private in Romania sau mai ales in alte tari europene sunt nevoiti sa plateasca sume considerabil mai mari pentru servicii de calitate foarte asemanatoare. Introduction: Renal colic is one of the most common reasons for addressing to emergency rooms units. For a positive diagnosis and evaluation of the severity of the disease a series of investigations are required (as recommended EAU). We have compared their cost at state/private hospitals in Romania and in various European countries based on the offers on the internet. Material and methods: We collected and compared data on the official price of the necessary investigations for the diagnosis of renal colic in Romania and various European countries on the websites of various medical institutions. Results are expressed in euros ( euro =4.5 RON). Results: The price for a renal echography in a state hospital in Iasi is 3.33, 6.66 in a private hospital from Iasi, in a Bucharest private hospital, in other European countries is 50 (Germany), 6 (Switzerland) 58 (Spain), (Italy) and 75-0 (France). For an abdominal X-ray film (not all of us can have the possibility to perform an NCCT in emergency) the prices are 7. in a Romanian state hospital, 3.33 Romanian private hospital,0 in Spain, 5-40 in Italy, 4-63 in France, 37 in Switzerland and Germany. Taking into account the EAU recommendation to perform a NCCT in renal colic, prices for it are from 60 to 0. in Romania, 00 in Italy, 396 in France and 50 Austria. Conclusions: Although technically the medical services that patients benefits are identical, using the same technologies, price differences are significant. Patients who do not have medical insurance and/or choose for private medical services in Romania and especially in other European countries are required to pay considerably higher amount of money for investigations of very similar quality. nr. / 07 vol 6 Romanian Journal of Urology49

151 Varia PM..7. Litiaza renală la pacienţii tineri: costurile sunt în creştere! Urolithiasis in young patients: the costs are increasing! D. Puia,, C. Pricop, D. Puia,, C. Pricop, ¹ Clinica de Urologie și Transplant Renal, ¹ Clinic of Urology and Renal Transplantation, Spitalul Clinic Dr. C.I. Parhon, Iaşi, România Clinical Hospital Dr. C.I. Parhon, Iaşi, Romania ² Universitatea de Medicină și Farmacie ² University of Medicine and Pharmacy Gr. T. Popa, Iași, România Gr. T. Popa, Iaşi, Romania Introducere: Litiaza urinara e o afectiune cu incidenta in creste ce afecteaza pacientii tineri. Datorita tendintei de a recidiva, tinerii reprezinta o categorie speciala de interes datorita implicatiilor medico-economice la aceasta categorie de pacienti. Material si metoda: Am evaluat fisele medicale si decontul spitalizarii pacientilor litiazici cu varsta maxima 45 ani, internati in Clinica Urologica Iasi in 05 versus 06. Rezultate: Au fost inclusi 75 pacienti, 348 barbati si 404 femei, cu varsta medie 3,73 ani, fara diferenta semnificativa intre ani (33,03 vs. 3,47, p=0,35). In 05 s-au efectuat 356 internari continue si 336 internari de zi, iar in respectiv 344. Nr total de zile de spitalizare a fost in 05 de 60 iar in 06 de 774. Am remarcat ca in 05 s-au efectuat semnificativ mai putine ESWL (93 vs. 99, p<0,05) iar costurile totale au fost proportionale 63 euro(05) vs 53 euro(06). La pacientii internati in 06 s-a efectuat un numar mai mare de cateterisme ureterale 7 vs 3 (din care 5 vs 00 in primele 4 ore) si au avut o incidenta mai crescuta a comorbiditatilor astfel: ITU 85 vs. 6, IRA 79 vs.58, sindrom inflamator 7 vs 4, acest lucru coroborat cu numarul mai mare de pacienti poate explica costurile totale de spitalizare mai mari in 06 ( euro vs euro) Concluzii: Tot mai multi pacienti tineri cu litiaza si comorbiditati necesita interventii urologice. Profilaxia activa, accesul la tehnologii moderne si metafilaxia personalizata a litiazei le poate ameliora situatia si per total sa scada costurile. Introduction: Urinary lithiasis is a disease with increasing incidence affecting young patients. Because of the well documented tendency to relapse, young people are a special category of interest both for the heath and economic implications. Material and methods: We reviewed the medical records and hospitalization bills of lithiasic patients under 45 years, admitted in our clinic in 05 versus 06. Results: A total 75 patients were admitted in these years, 348 men and 404 women, average age 3.73 years. In 05, 356 continuous hospitalizations and 336 day care hospitalizations were performed (total 60 days) and in 06, 396 respectively 364 (total 774 days). We found that in 05 significant less SWL procedures were made (93 vs. 99, p<0.05) and total costs of the procedures was proportional 63 euro (05) vs. 53 euro (06). In 06 vs. 05 a higher number ureteral catheterization was performed 37 vs. 3 (of which 5 vs. 00 in the first 4 hours). The expenses for the JJ stent extraction were also higher in 06 (5833 EURO vs. 588 euro). The patients hospitalized in 06 compared with 05 had a higher incidence of comorbidities such as: UTI 95 vs. 6, AKI 79 vs.58, inflammatory syndrome 37 vs. 4, and this, together with the increasing number of patients may explain the total costs of hospitalization highest in 06 ( vs euro). Conclusions: More and more young lithiasic patients with more comorbidities need an urologic intervention. Active prophylaxis, the access to modern technologies and personalized scientific metaphylaxis of urolithiasis can improve their situations and overall, can limit the costs. 50Romanian Journal of Urology nr. / 07 vol 6

152 PM..8. Impactul fişei de informare a pacientului cu nefrostomie percutanată asupra prevenţiei complicaţiilor legate de sonda la domiciliu The impact of patient information sheet about the prevention of complications related to the percutaneous nephrostomy at home Varia A. Miron,, C. Ristescu, C. Vechiu, D. Puia,, C. Pricop, ¹ Clinica de Urologie și Transplant Renal, Spitalul Clinic Dr. C.I. Parhon, Iași, Romania ² Universitatea de Medicină și Farmacie Gr. T. Popa, Iași, Romania A. Miron,, C. Ristescu, C. Vechiu, D. Puia,, C. Pricop, ¹ Clinic of Urology and Renal Transplantation, Clinical Hospital Dr. C.I. Parhon, Iasi, Romania ² University of Medicine and Pharmacy Gr. T. Popa, Iasi, Romania Introducere: Prezenta sondei de nefrostomie percutanata, indiferent de boala de baza a pacientului, poate sa determine complicatii. Acestea vor duce la amplificarea suferintei bolnavului, cresterea a riscului infectios, cresterea numarului de prezentari in urgenta si, nu in ultimul rand, cresterea costurilor ingrijirii lui. Materiale si metoda: Am elaborat un material informativ pentru ingrijirea sondei de nefrostomie care se ofera la externare din la toti pacientii la care se insera sonda de nefrostomie percutanta. In studiu au fost inclusi 6 de pacienti purtatori cronici de sonda de nefrostomie percutanata aflati in evidenta clinicii din si am comparat rata de complicatii legata de prezenta stomei pe anul 05 (fara materialul informational) cu rata complicatiilor in anul 06 la aceeasi pacienti cand acestia au primit la externare informatii scrise privid ingrijirea la domiciliu. Rezultate: Din cele 6 de cazuri analizate 7(6,9%) pacienti aveau inserate sonde de nefrostomie Foley iar 9(73,07%) sonde de nefrostomie tip mono J. Numarul total al inlocuirilor de sonde de nefrostomie in 05 la acesti 6 de pacienti a fost de 35 (59 de inlocuiri la termen; 76 depozitionari), fata de anul 06 cand numarul de inlocuiri al sondelor de nefrostomie a scazut la 97 (89 de inlocuiri la termen; 8 depozitionari). Costul total al internarilor celor 6 de pacienti in anul 05 a fost de 4.08RON, cu un cost mediu pe pacient de 8.66 RON, iar costul internarilor in anul 06 a fost de.795ron, cu un cost mediu pe pacient de 4.684RON. Concluzii: Materialul informativ oferit pacientilor reduce rata complicatiilor (scazand numar de depozitionari cu 48%), cat si o reducere semnificativa a costurilor de internare (54% / an). De mentionat ca un impact mai mare al materialul informativ s-a constatat la pacientii din mediu urban cu studii superioare sau medii. Introduction: The presence of percutaneous nephrostomy can cause complications, regardless of the underlying disease of the patient. This will lead to increased patient suffering, increased risk of infection, increasing number of emergency presentations and, last but not least, the rising cost of care. Material and method: We developed an patient information sheet about nephrostomy homecare that was been offered to all patients with percutaneous nephrostomy discharged from our clinic since The study included 6 patients with percutaneous nephrostomy dwelling performed in our clinic care from and compared the rate of complications related to the nephrostomy in 05 (without material information) with the complications rate in 06 from the same patients when they received written informational material about the homecare. Results: Of the 6 examined cases, 7 (6.9%) patients had Foley catheter nephrostomy and 9 (73.07%) patients have mono J type nephrostomy catheter. The total number of nephrostomy catheter replacements in 05 at these 6 patients was 35 (59 replacements on time; 76 for depositioning of the probe) compared to 06 when the number of nephrostomy catheter replacements dropped to 97(89 replacements on time, 8 for depositioning of the nephrostomy probe). The total cost of the 6 patient admissions in 05 was 4.08RON, with an average cost per patient of 8.66RON, and the cost of admissions in 06 was.795ron, with an average cost per patient of 4.684RON. Conclusions: In conclusion, the information material provided to patients reduce complication rate (decreasing the depositioning number with 48%) and a significant reduction in hospitalization costs (less with 54%/year). It should be mentioned that the greater impact of the informational material has been found in patients living in urban areas with medium or higher education nr. / 07 vol 6 Romanian Journal of Urology5

153 Varia PM..9. Fibroza retroperitoneală Retroperitoneal fibrosis O. Azis, O. Osman, I. Iorga, F. Voinea O. Azis, O. Osman, I. Iorga, F. Voinea Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Sf. Apostol Andrei Constanţa, România Sf. Apostol Andrei Clinical Emergency Hospital, Constanţa, Romania Introducere: Fibroza retroperitoneală cunoscută şi sub numele de Boala Ormond reprezintă o afecţiune idiopatică, cu caracter benign ce constă în apariţia unor arii de ţesut fibrotic în spaţiul retroperitoneal ce adesea interesează structurile anatomice de la acest nivel cum ar fi Aorta, Vena Cavă Inferioară şi Ureterele determinând astfel fenomene compresive. Stabilirea diagnosticului reprezintă de multe ori o provocare. Biopsia este obligatorie în acest caz pentru a confirma sau infirma caracterul de malignitate. Tratamentul de bază este medicaţia imunosupresoare în cazurile uşoare până la moderate, ajungându-se ca în cazurile severe să necesite tratament chirurgical. Material şi metodă: Pacient în vârstă de 65 ani se internează in Clinica de Urologie din Constanţa cu fenomene de IRA obstructivă, dureri lombare bilaterale, creatinină elevată (8 mg/ dl), greţuri, vărsături şi stare generală alterată. În urma investigaţiilor imagistice se constată Hidronefroză bilaterală prin compresie ureterală extrinsecă de către o tumora retroperitoneală. Se decide şi se practică inserţia bilaterală de stenturi ureterale Double J transtumorale şi prelevare de biopsie din spaţiul retroperitoneal. Evoluţia postoperatorie favorabilă, starea pacientului se ameliorează, externându-se cu stare generală bună cu valori ale creatininei de,4 mg/dl. Rezultatul anatomopatologic relevă fibroză cu caracter hipocelular ce asociază hialinizare extensivă şi discret infiltrat inflamator cronic. Se instituie tratament cu Glucocorticosteroizi şi Chelatori de estrogeni urmărindu-se evoluţia pacientului periodic. Rezultate şi concluzii: Conduita terapeutică a Fibrozei retroperitoneale poate reprezenta o adevarată provocare dat fiind caracterul idiopatic cat şi momentul stabilirii diagnosticului. Există şanse mari de vindecare a acestei afecţiuni atâta timp cât este diagnosticată precoce iar tratamentul este instituit cât mai rapid. Endoprotezarea ureterală trebuie luată în considerare chiar din momentul diagnosticului pentru a evita apariţia sau agravarea hidronefrozei prezente. Controlul periodic presupune urmărirea constantelor fiziologice cât şi efectul medicaţiei cu corticosteroizi şi chelatori de estrogeni. Introduction: Retroperitoneal fibrosis known as Ormond Disease is an idiopathic and benign disorder consisting of the appearance of fibrotic areas of tissue in the retroperitoneal space that often is interesting anatomical structures at this level such as the aorta, inferior vena cava and the ureters, causing compression. Diagnosis is often a challenge. Biopsy is required in this case to confirm or rule out malignancy character. The base treatment are immunosuppressive medication in mild to moderate cases, leading to severe cases that require surgical treatment. Materials and methods: 65 years old patient was hospitalized in the Clinic of Urology in Constanta with obstructive acute renal failure, bilateral lumbar pain, elevated creatinine (8 mg/dl), nausea, vomiting and malaise. Following imaging investigations finds bilateral hydronephrosis by extrinsic ureteral compression by a retroperitoneal tumor. The following attitude is decided: bilateral ureteral catheterization and biopsy of the retroperitoneal space. Favorable postoperative evolution, the patient s condition improves, discharging with good general condition and creatinine.4 mg/ dl. The biopsy reveal hipocellular fibrosis with extensive hyalinization and discreet chronic inflammatory infiltrations. Results and Conclusions: The management of retroperitoneal fibrosis can be a challenge given the idiopathic character and the moment of diagnosis. There are a high chances of healing as long as this condition is diagnosed early and treatment is established as soon as possible. Ureteral catheterization should be considered right from diagnosis to prevent the occurrence or worsening of hydronephrosis. Periodic monitoring requires constant monitoring physiological effect of medication and corticosteroid and estrogen binders. 5Romanian Journal of Urology nr. / 07 vol 6

154 PM..0. Tratamentul minim invaziv al fistulei uretero-vaginale post histerectomie subtotală laparoscopică Minimally invasive treatment of uretero-vaginal fistula after laparoscopic supracervical hysterectomy Varia G. Beg, V. Lineschi, R. Croitoru, J. Corcan, I. Secăşan Secția de Urologie, Spitalul Județean de Urgență Reșița, România G. Beg, V. Lineschi, R. Croitoru, J. Corcan, I. Secăşan Department of Urology, Reșița Emergency County Hospital, Romania Introducere și obiective: Fistula uretero-vaginală (FUV) reprezinta o comunicare între ureter și vagin, de regulă în urma intervențiilor în sfera pelvina pentru patologie ginecologică. În această lucrare prezentăm diagnosticul și tratamentul a două cazuri de FUV post histerectomie subtotală laparoscopică pentru fibromatoză uterină. Materiale și metodă: Douăpaciente în vârstă de 47, respectiv 4 de ani, la o lună dupa histerectomie subtotală laparoscopică pentru fibromatozặ uterină, prezinta ecografic hidronefroză dreaptă, clinic pierderi involuntare de urină la nivel vaginal. În primul caz urografia i.v. arată stop al substanței de contrast la nivel pelvin, examenul CT evidențiind și extravazat al substanței de contrast la acest nivel, precum și traiectul fistulos. În al doilea caz urografia i.v. arată prezența de extravazat la nivel pelvin. În ambele cazuri se practică ureteropielografie retrogradă, cu evidențierea extravazatului la nivel pelvin, se montează stent ureteral JJ 6 Ch. Clinic pierderile de urină se remit din prima zi postoperator. După 6 săptămâni se înlocuiesc stenturile ureterale JJ de la 6 la 7 Ch, care se suprimă ulterior după 3 luni. Rezultate: Clinic remiterea pierderilor de urină pe cale vaginală, ecografic rinichi fără hidronefroză, urografic funcție renală păstrată cu ușoară zonă de stenoză la nivel pelvin. Concluzii: Ținând cont de numărul în creștere al intervențiilor în sfera ginecologică, cu posibile leziuni ale tractului urinar, stentarea ureterală în cazul FUV reprezintă o metodă eficientă, cu un număr redus de zile de spitalizare și un impact minim asupra calității vieții. Introduction and objectives: Ureterovaginal fistula (UVF) is an abnormal passageway existing between the ureter and the vagina, usually after pelvic surgery for gynecological pathology. In this work we present the diagnosis and treatment of two cases of UVF after laparoscopic supracervical hysterectomy for uterine fibroids. Materials and method: Two women of 47, respectively 4 year-old, with laparoscopic supracervical hysterectomy for uterine fibroids one month prior to the presentation, complaining of vaginal urinary leakage, ecographically they are presenting right sided hydronephrosis. In the first case intravenous urography revealing pelvic obstruction and CT scan periureteral leakage of contrast dye, also the fistula path. In the second case intravenous urography revealed periureteral leakage of contrast dye. In both cases retrograde pyelography revealed pelvic periureteral leakage of contrast dye, and then we have placed ureteral stents 6 Ch. The resolution of the vaginal urinary leakage occurred first day after procedure. The 6 Ch ureteral stents were replaced with 7 Ch after 6 weeks and after 3 months these were removed. Results: Resolution of the vaginal urinary leakage, ecogragraphically no hidronephrosis, urographically preserved renal function, with a slight pelvic ureteral stenosis. Conclusions: Considering the increasing number of pelvic surgery for gynecological pathology, with possible lesions of urinary tract, ureteral stenting in UVF is efficient, short hospitalization and minimally impact on quality of life. nr. / 07 vol 6 Romanian Journal of Urology53

155 Varia PM... Factori de risc în hernia lombară incizională Risc factors for incisional lumbar hernia A. Josan, E. Ceban, P. Banov, A. Josan, E. Ceban, P. Banov, G. Scutelnic, A. Tănase G. Scutelnic, A. Tănase Catedra Urologie şi Nefrologie Chirurgicală, IP Department of Urology and USMF N. Testemiţanu, Chişinău, Rep. Moldova Surgical Sephrology, State University of Secţia Urologie, Spitalul Clinic Republican din Medicine and Pharmacy Nicolae Testemiţanu, Chişinău, Rep. Moldova Chişinău, Republic of Moldova Department of Urology, Republican Clinical Hospital, Chişinău, Republic of Moldova Introducere: Herniile lombare incizionale reprezintă 6 % din totalul herniilor peretelui abdominal ceea ce reprezintă un procent relativ mic comparativ cu cele ale peretelui abdominal anterior. Datele literaturii nu dau un răspuns elocvent asupra metodelor de prognozare a apariţiei herniilor postlumbotomice. Material şi metode: A fost efectuat studiu retrospectiv pe un număr de 70 pacienti cu hernii lombare incizionale care au fost trataţi prin lombotomie pentru diferite patologii renoureterale. Pentru evidenţierea factorilor de risc au fost analizaţi parametrii clinici şi demografici ai acestor pacienţi. Rezultate: Hernia lombară incizională a fost asociată mai fecvent vîrstei de peste 60 ani la 48(69%) pacienţi, diabetului zaharat în cazul a 4(60%) pacienti, obezitatăţii de grad II-III la 34(48,5%) pacienţi, BPCO la 8(40%) pacienţi, discolagenozelor - varice a membrelor inferioare, hemoroizi, tromboflebită la 30(43%) pacienţi, 55(78%) sex femeninşi 5(%) masculin. Concluzii: Factorii predispozanţi herniilor lombare postincizionale au caracter morfologic, fiziopatologic cât și biochimic. Vârsta de peste 60 ani, diabetul zaharat, obezitatea şi patologia pulmonară cronică reprezintă factori de risc exponenţiali. Introduction: Incisional hernias represent 6% of the total number of abdominal wall hernias, which represents a relatively small proportion compared to the anterior abdominal wall hernias. Literature data do not give an eloquent answer to the methods of forecasting the occurrence of incisional hernias. Material and methods: A retrospective study was performed on a total of 70 patients with incisional lumbar hernias that were treated for various reno-ureteral pathologies by lumbotomy. In study were analyzed the demographic and clinical parameters to highlight the risk factors of these patients. Results: Incisional hernia was frequently associated with age above 60 years in 48 (69%) patients, diabetes in 4 (60%) patients, obesity grade II-III 34(48.5%) patients, COPD in 8 (40%) patients, collagen diseases - varicose veins of the lower limbs, hemorrhoids, thrombophlebitis in 30 (43%) patients, womens - 55 (78%) cases and males - 5 (%) cases. Conclusion: The incizional lumbar hernia risk factors have morphological character, as well as pathophysiological and biochemical. Age above 60, diabetes militus, obesity, chronic pulmonary disease are risk factors for the occurrence of lombar incisional hernia. 54Romanian Journal of Urology nr. / 07 vol 6

156 PM... Tratamentul chirurgical vs tratamentul conservator în fracturile peniene D. Porav,, C. Chibelean,, C. Todea,, S. Nedelcu, A. Chiujdea, N. Szekeres,, A. Friedl, Orsolya Martha, Universitatea de Medicina si Farmacie Târgu Mures, Romania Clinica de Urologie, Spitalul Clinic Judetean Mures, Romania Surgical treatment vs conservative treatment in penile fractures D. Porav,, C. Chibelean,, C. Todea,, S. Nedelcu, A. Chiujdea, N. Szekeres,, A. Friedl,Orsolya Martha, University of Medicine and Pharmacy Târgu Mures, Romania Clinic of Urology, Mures County Clinical Hospital, Romania Varia Introducere si obiective: Fracturile peniene sunt rar intalnite in practica medicala si reprezinta o urgenta urlologica majora. Tratamentul chirurgical este considerat standardul in terapia acesteia. In unele cazuri se poate aplica insa si o terapia conservatoare. Acest studiu are ca scop evaluarea rezultatelor celor terapii in fracturile peniene. Material si metode: In perioada in Clinica de Urologie Tirgu Mures un numar de 5 pacienti au fost internati cu fracturi peniene. La 3 dintre acesti pacienti s-a practicat interventie chirurgicala pentru tratamentul fracturii peniene, iar la dintre acestia terapie conservatoare, acestia din urma refuzand tratamentul chirurgical. Am urmarit durata de spitalizare, aparitia angulatiei peniene in erectie si functia erectila la mai mult 3 luni post terapie. Rezultate: Varsta medie a fost de 8 de ani la pacientii cu terapie chirurgicala vs de ani la pacientii cu terapie conservatoare. Durata medie de spitalizare a fost de 7 zile vs 9 zile. IIEF -5,5 a fost de identic, 7. La un pacient cu terapie conservatoare a aparut o angulatie usoara de aproximativ 0 grade. Concluzii: Chiar daca rezultatele terapiei conservatoare par a fi similare terapiei chirurgicale, posibilitatea aparitiei angulatiei peniene sau a unei disfunctii erectile ulterioare in cazul terapiei conservatoare trebuie sa ne conduca la aplicarea unei terapii precoce chirurgicale. Introduction and bjectives: Penile fractures is rare medical condition and is a major urlogical emergency. Surgery is considered the standard in its therapy. In some cases it can be applied a conservative therapy. This study aims to assess the results of the two therapies in penile fractures. Material and Methods: Between in Tirgu Mures Urology Clinic a total of five patients were admitted with penile fracture. At 3 of these patients was practiced surgery for treatment of penile fracture and at of them conservative therapy because they refused surgery. We followed hospitalization period, the occurrence of penile angulation during erection and erectile function at more than 3 months post therapy. Results: Mean age was 8 years for patients with surgical therapy vs years for patients with conservative treatment. Average length of hospitalisation was 7 days vs 9 days. IIEF -5,5 was identical IIEF, 7. In patient with conservative therapy there was a slight angulation aproximate 0 degrees. Conclusion: Although the results appear to be similar for conservative and surgical therapy, penile angulation or erectile dysfunction possibility in patients with conservative therapy must lead us to apply early surgical therapy. nr. / 07 vol 6 Romanian Journal of Urology55

157 Video Varia V... Pielolitotomia retroperitoneoscopică 3D C. Gîngu,, A. Mihancea, A. Dick, M. Crăsneanu, S. Ianiotescu, A. Andreşanu, A. Orezanu, C. Baston,, Liliana Domnişor 3, I. Sinescu, Universitatea de Medicină și Farmacie Carol Davila, București, România Centrul pentru Uronefrologie și Transplant Renal, București, România 3 Clinica de Anestezie de Terapie Intensivă II, Institutul Clinic Fundeni, București, România 3D Retroperitoneoscopic Pyelolithotomy C. Gîngu,, A. Mihancea, A. Dick, M. Crăsneanu, S. Ianiotescu, A. Andreşanu, A. Orezanu, C. Baston,, Liliana Domnişor 3, I. Sinescu, Carol Davila University of Medicine and Pharmacy, Bucharest, Romania Center for Uronephrology and Renal Transplantation, Fundeni Clinical Institute, Bucharest, Romania 3 ICU nd Department, Fundeni Clinical Institute, Bucharest, Romania Introducere si obiective. Litotripsia extracorporeala cu unde de soc, ureteroscopia si nefrolitotomia percutanata reprezinta proceduri minim invazive in tratamentul calculilor renali. Dar toate aceste proceduri pot fi nefavorabile in anumite circumstante si pot avea complicatii neplacute cum ar fi: sangerare, leziuni la nivelul sistemului colector renal si uretra, calculi reziduali si conditii septice. Pielolitotomia laparoscopica poate fi luata in considerare in aceste situatii pentru ca are avantajele eficientei operatiei deschise, in acelasi timp reducand invazivitatea.scopul acestei prezentari video este sa evidentiem pielolitotomia retroperitoneoscopica 3D ca o procedura eficienta si sigura in anumite cazuri de litiaza renala. Materiale si metode. Din ianuarie 06 pana in mai 07 am efectuat 0 pielolitotomii laparoscopice 3D. Va prezentam cazul unui pacient tanar de 8 ani, care a fost trimis catre clinica noastra cu dureri in flancul drept. Examinarile ecografice si CT au aratat prezenta unui calcul pielic drept de mm si hidronefroza dreapta gradul secundara. Am optat pentru efectuarea pielolitotomiei 3D retroperitoneoscopica. Un stent ureteral JJ a fost inserat preoperator. Operatia s-a efectuat in decubit lateral stang, utilizand trei trocare: unul de mm, pentru camera, antero-inferior de varful coastei a XII-a, si doua trocare de 5 mm: unul la nivelul liniei axilare anterioare si altul la nivelul unghiului costo-vertebral. Rezultate. Timpul operator a fost de 50 de minute. Pierderea de sange a fost neglijabila si nu au fost complicatii sau incidente intraoperatorii. Calculul a fost inlaturat intr-o singura piesa. Pacientul a fost externat in a IV-a zi postoperator. Stentul ureteral JJ a fost extras dupa de zile. La controlul de 3 luni, pacientul era asimptomatic, cu rinichi drept normal ecografic. Concluzii. Pielolitotomia laparoscopica este considerata acum prea invaziva pentru utilizarea de rutina, dar poate fi efectuata la pacienti atent selectionati. Abordul recomandat este retroperitoneoscopic pentru a preveni contaminarea peritoneului. Complicatiile cauzate de alte tratamente pentru litiaza renala pot fi evitate folosind aceasta metoda sigura si fara risc de a avea calculi restanti. Sitemul laparoscopic 3D reduce timpul operator asigurand o perceptie mai buna a profunzimii, si implicit gesturi chirurgicale mai rapide si mai precise. Introduction and objectives. Extracorporeal shockwave lithotripsy, ureteroscopy and percutaneous nephrolithotomy represent all minimally invasive procedures for the treatment of kidney stones. But they all may be suboptimal in certain circumstances, and could have unpleasant complications, such as bleeding, urethral or renal collecting system lesions, residual stones and septic conditions. Laparoscopic pyelolithotomy may be considered in these situations, because it combines the effectiveness of open surgery, while reducing the invasiveness. The aim of this video is to present the 3D retroperitoneoscopic pyelolithotomy a safe and effective procedure in selected cases of renal stones. Materials and methods. From January 06 to May 07 we performed ten 3D laparoscopic pyelolithotomies. We present the case of an 8 years old male patient, who was referred to our clinic for right flank pain. The ultrasonographic and CT examinations revealed a mm right pyelic stone and secondary grade hydronephrosis. We decide to perform a 3D retroperitoneoscopic pyelolithotomy. The JJ stent was inserted preoperatively. The surgery was performed in the flank position using three ports, a mm one just antero-inferior to tip of th rib for the camera and two 5 mm working ports, one at the anterior axillary line and other at the costo-vertebral angle. Results. The operative time was 50 minutes. Blood loss was neglectable, and no intraoperative complications or incidents were encountered. The stone was removed completely in one piece. The patient was discharged on the 4th postoperative day. The JJ stent was removed after days. At the three months follow-up the patient was asymptomatic, with normal right kidney on the ultrasound. Conclusions. Laparoscopic pyelolithotomy is now considered overly invasive for routine use, but it can be done with proper patient selection. The recommended approach should be retroperitoneoscopic, avoiding peritoneal contamination. Complications related to other renal stone treatments could be averted this way, with a fast, safe and stone free recovery. The 3D vision system reduces the operative time as it ensures better depth perception and faster and more precise surgical gestures. 56Romanian Journal of Urology nr. / 07 vol 6

158 V... Pieloplastia bilaterală laparoscopică 3D C. Gîngu,, A. Dick, S. Ianiotescu, C. Baston,, M. Crăsneanu, A. Andreşanu, A. Mihancea, A. Orezanu, Liliana Domnişor 3, I. Sinescu, Universitatea de Medicină și Farmacie Carol Davila, București, România Centrul pentru Uronefrologie și Transplant Renal, București, România 3 Clinica de Anestezie de Terapie Intensivă II, Institutul Clinic Fundeni, București, România Bilateral 3D Laparoscopic Pyeloplasty C. Gîngu,, A. Dick, S. Ianiotescu, C. Baston,, M. Crăsneanu, A. Andreşanu, A. Mihancea, A. Orezanu, Liliana Domnişor 3, I. Sinescu, Carol Davila University of Medicine and Pharmacy, Bucharest, Romania Center for Uronephrology and Renal Transplantation, Fundeni Clinical Institute, Bucharest, Romania 3 ICU nd Department, Fundeni Clinical Institute, Bucharest, Romania Video Varia Introducere și obiective. Stenoza de joncţiune pielouretală este o boală congenitală si reprezintă cea mai comună cauză de hidronefroză perinatală. Incidenţa este de la 500 de naşteri, dar de multe ori este diagnosticată la adulti, in 0% din cazuri fiind bilaterală. Chiar dacă această malformaţie poate fi tratată prin endopielotomie, cea mai buna opţiune curativă este pieloplastia, fie prin operatie clasică fie laparoscopic. Scopul acestui film este de a prezenta pieloplastia laparoscopică 3D ca tratament pentru stenoza de joncţiune pieloureterală bilaterală asociată cu litiză renală stangă. Materiale si metode. In anul 06 în clinica noastră s-au efectuat doua pieloplastii laparoscopice D si saisprezece 3D. Vă prezentăm cazul unui tânăr de 8 de ani care a fost diagnosticat ecografic şi CT cu sindrom de joncţiune pieloureterală bilaterală, cu hidronefroză grad III simptomatica pe partea dreaptă, si gradul II şi patru calculi secundari de pana la cm in diametru pe stanga. Am început cu pieloplastia dreaptă, pacientul fiind aşezat în decubit lateral stâng. Abordul a fost transperitoneal şi au fost folosite trei trocare: un trocar optic de mm pararectal deasupra ombilicului si două trocare de 5 mm, unul pe linia mediană sub apendicele xifoid şi al doilea sub vârful coastei a XI-a. Presiunea de insuflaţie a fost de mm Hg. După decolarea coloparietală şi identificarea ureterului s-a continuat cu o disecţie ascendentă până la nivelul pelvisului renal, de care a fost amplasat un fir de suspensie pentru a facilita restul procedurii. Bazinetul a fost incizat lateral şi ureterul spatulat un cm sub stenoză efectuându-se o Introduction and objectives. Ureteropelvic junction obstruction is a congenital condition, and the most common cause of perinatal hydronephrosis. It occurs in one in every 500 births, but is often diagnosed during adult life, and is bilateral in 0% of cases. Although this malformation can be treated by endopyelotomy, the gold standard remains pyeloplasty, either open or laparoscopic. The purpose of this video is to present the 3D laparoscopic pyeloplasty as treatment for bilateral ureteropelvic junction obstruction associated with left renal calculi. Materials and Methods. During 06 in our center two D and sixteen 3D laparoscopic pyeloplasties were performed. We present a case of a 8-year-old male diagnosed through ultrasound and abdominal CT scan with bilateral ureteropelvic junction obstruction, symptomatic grade III right hydronephrosis and grade II left hydronephrosis with four secondary left kidney stone up to cm in diameter. We started with a right 3D laparoscopic pyeloplasty, with the patient on a left lateral decubitus position. The approach was transperitoneal, using one mm optic trocar placed pararectally just above the umbilicus, and two 5 mm trocars one on the midline beneath the xiphoid process, and one beneath the tip of the th rib. The insufflation pressure was mm Hg. After right colorectal mobilization the ureter was identified and dissected towards the renal pelvis where a suspension thread that helps the procedure was placed. The pelvis was laterally incised, the ureter spatulated cm under the stenosis and a nr. / 07 vol 6 Romanian Journal of Urology57

159 Video Varia pieloplastie Hynes-Anderson standard cu fire separate vicryl 4.0. Apoi utilizând o tehnică personală un stent JJ 7 Fr a fost montat prin trocarul drept de 5 mm. Pelvisul renal a fost inchis cu un fir în surjet şi un tub de dren de 4 Fr a fost plasat în apropierea zonei de sutură. Sonda Foley a fost scoasă în a III-a zi iar pacientul a fost externat în a IV-a zi postoperatorie, dupa suprimarea tubului de dren. Stentul JJ a fost extras dupa 30 de zile. Două luni mai tarziu a fost efectuată piloplastia laparoscopică 3D stângă si extragerea celor patru calculi. Rezultate. Prima intervenţie a durat 90 de minute iar a doua 00 de minute. Nu s-au înregistrat incidente intraoperatorii sau complicaţii. Pacientul a fost externat în a IV-a zi postoperatorie dupa ambele intervenţii iar stenturile JJ au fost scoase după patru săptamâni. La controlul de trei luni, ambii rinichi arătau perfect normali, fară semne de hidronefroză reziduală. Concluzii. Pieloplastia laparoscopică, prin lipsa inciziilor parietale, este caracterizată de o durere mai mica şi o recuperare mai rapidă a pacientului. Sistemul 3D HD, conferind o percepţie a adancimii structurilor, asigura o vedere mai bună în interiorul cavităţii abdominale, facilitând astfel gesturi chirurgicale mai sigure şi mai rapide. standard Hynes-Anderson pyloplasty with separate 4-0 vicryl sutures was performed. A 7 Fr JJ stent was placed using a personal technique trough the right 5 mm trocar. The pelvis was closed with a running suture. A 4 Fr drain tube was placed. The Foley catheter was removed on the 3rd day and the patient was discearged on the 4th day after suppressing the drain tube. The JJ stent was removed after 30 days. Two months later a left 3D laparoscopic pyeloplasty was conducted, in a similar fashion, while also removing the four kidney stons. Results. The first intervention had an operating time of approximately 90 minutes, and the second lasted 00 minutes. There were no introperative incidents or later complications. The pacient was discharged on the 4th postoperative day after both surgeries. The JJ stents were suppressed after a period of 4 weeks. At the three months follow-up ultrasound revealed normal kidneys, with no sign of residual hydronephrosis. Conclusions. Laparoscopic pyeloplasty, having no parietal incisions, is characterized by less pain and a faster recovery for the patient. The 3D HD vision system, providing depth perception, ensures a better view inside the abdominal cavity, which in turn translates into faster and safer surgical gestures. 58Romanian Journal of Urology nr. / 07 vol 6

160 V..3. Nefrectomia laparoscopică prin abord bipolar în tumorile renale voluminoase Roxana Andra Coman, N. Crișan, L. Grad, M. Gavrilita, Iulia Andras, I. Coman Secția de Urologie, Spitalul Clinic Municipal, Cluj-Napoca Bipolar laparoscopic nephrectomy for large renal tumors Roxana Andra Coman, N. Crișan, L. Grad, M. Gavrilita, Iulia Andras, I. Coman Urology Departament, Municipal Hospital, Cluj-Napoca Video Varia Introducere: Nefrectomia radicală laparoscopică se poate realiza prin abord transperitoneal sau retroperitoneal, prin diferite tehnici chirurgicale. Abordul retroperitoneal poate fi dificil de utilizat pentru tumorile renale de dimensiuni mari. Obiectivul nostru este evaluarea particularităților tehnice ale abordului bipolar (abordul retroperitoneal pentru ligatura și secționarea arterei renale, iar apoi abordul transperitoneal pentru ligatura și secționarea venei renale și disecția circumferențială a rinichiului) în nefrectomia radicală laparoscopică pentru tumori renale voluminoase. Material și metodă: În serviciul nostru, acestă intervenție s-a practicat pentru trei pacienți diagnosticați cu tumoră renală dreaptă voluminoasă. Pentru abordul retroperitoneal, timpii operatori sunt: disecția pe fața anterioară a mușchiului psoas, cu deschiderea fasciei Gerota, disecția ascendentă până la nivelul pedicului renal și identificarea, cliparea și secționarea între clipuri Hem-o-lock a arterei renale drepte. Pentru abordul transperitoneal, timpii operatori sunt: decolarea medială a colonului ascendent, cu pătrunderea în spațiul retroperitoneal, cliparea și secționarea venei renale, disecția circumferențială a tumorii, cliparea și secționarea ureterului, drenaj lombar. Parametrii perioperatori urmăriți au fost timpul operator, pierderile de sânge, complicații, creatinina și hemoglobina serică, perioada de spitalizare și rezultatul histopatologic. Rezultate: Timpul operator mediu a fost de 85 minute. Pierderile sangvine au fost de 400 ml. Niciunul dintre pacienți nu a necesitat transfuzii de sânge și nu a dezvoltat insuficiență renală postoperator. Odată cu reluarea rapidă a tranzitului intestinal la 48 ore postoperator a fost suprimată sonda uretro-vezicală și drenajul lombar la 7 ore postoperator, iar pacienții au fost externați în a 5-6-a zi postoperator. Rezultatul examenului histopatologic a fost carcinom cu celule renale, cu celule clare, pt3an0m0lovro ( cazuri) și pt3an0m0lovoro ( caz). Concluzii: Nefrectomia radicală laparoscopică prin abord bipolar al pediculului renal reprezintă o alternativă la nefrectomia radicală clasică pentru tumorile renale voluminoase sau local avansate prin minim invazivitate, control bun al hemostazei și prin păstrarea criteriilor de radicalitate oncologică Introduction: Different techniques have been introduced to perform laparoscopic radical nephrectomy using either the transperitoneal or the retroperitoneal approach. For the largest renal tumors, retroperitoneal approach may be challenging. Our purpose is to evaluate the surgical technique of the bipolar approach (retroperitoneal approach for the renal artery control follwed by the transperitoneal approach for the renal vein control and the circumferential dissection of the kidney) in laparoscopic radical nephrectomy for large renal tumors. Material and Methods: In our departament, 3 patients underwent this procedure for large right renal tumors. The surgical steps for the retroperitoneal approach are: dissection of the anterior face of the psoas muscle, with the opening of the Gerota s fascia, dissection up to the renal pedicle, identification of the renal artery, then the artery is clipped with Hem-o-lock clips and cut. The surgical steps for the transperitoneal approach are: mobilisation of the right colon, opening the retroperitoneal space, the renal vein is clipped and cut, circumferential dissection of the renal tumor, the ureter is clipped and cut, lombar drainage. Perioperative parameters including operative time, blood loss, complications, creatinin and hemoglobin seric values, postoperative hospitalisation and pathology data were analyzed. Results: The total operative time was 85 minutes. Blood loss was 400 ml. No intra or postoperative complications were reported. None of the patients had renal failure and need blood transfusion. After the resumption of the intestinal tranzit after 48 hours, the bladder catheter was removed and the lumbar drainage was removed after 7 hours. The patients were discharged after 5-6 days. Histopathological report showed clear cell renal cell carcinoma, pt3an0m0lovro ( cases) and pt3an0m0lovoro ( case). Conclusions: Bipolar laparoscopic nephrectomy is an alternative to open radical nephrectomy for large or local advanced renal tumors through minimal invasiveness, good hemostasis and good oncological results. nr. / 07 vol 6 Romanian Journal of Urology59

161 Video Varia V..4. Nefrectomia parțială laparoscopică prin abord retroperitoneal pentru tumori renale în stadiul ctb I. Andraș, N. Crişan,, F. Dobrotă, P. Kadula, R.C. Giurgiu, D.V. Stanca,, I. Coman, Secția Urologie, Spitalul Clinic Municipal Cluj-Napoca, România Departamentul de Urologie, Universitatea de Medicină și Farmacie Iuliu Hațieganu Cluj-Napoca, România Laparoscopic partial nephrectomy for ctb tumors by retroperitoneal approach I. Andraș, N. Crişan,, F. Dobrotă, P. Kadula, R.C. Giurgiu, D.V. Stanca,, I. Coman, Urology Department, Clinical Municipal Hospital, Cluj-Napoca, Romania Urology Department, Iuliu Hațieganu University of Medicine and Pharmacy Cluj-Napoca, Romania Introducere și obiective. Nefrectomia parțială laparoscopică s-a dezvoltat ca o alternativă minim-invazivă la abordul clasic pentru tratamentul tumorilor renale mici (sub 4 cm). În ultimii ani, indicația pentru nefrectomie parțială s-a extins și pentru tumorile renale mai mari de 7 cm (stadiul Tb). Nefrectomia parțială laparoscopică poate fi realizată atât prin abord transperitoneal, cât și prin abord retroperitoneal. Deși abordul retroperitoneal este de obicei evitat datorită anatomiei mai puțin familiare, acesta oferă acces direct la nivelul arterei renale, cu un timp operator redus și limitarea oricărei posibile complicații la nivelul spațiului retroperitoneal. Material și metodă. Pentru abordul retroperitoneal, am utilizat 3 trocare de mm, cu o dipoziție triunghiulară și un trocar de 5 mm pentru ajutor. După disecția spațiului retroperitoneal, am identificat prezența a două artere renale, care au fost izolate pe lasou. Nefrectomia parțială a fost realizată în timp de ischemie caldă, cu pensarea ambelor artere renale. Renorafia a fost realizată cu fir resorbabil, securizat cu clipuri Hem-o-lock. Rezultate. Prezentăm cazul unui pacient în vârstă de 78 de ani, care s-a prezentat pentru diagnosticarea incidentală a unei formațiuni tumorale renale drepte, de 5/4. cm, stadializată ctb- N0M0, scor PADUA 7. S-a practicat nefrectomie parțială dreaptă. Timpul operator total a fost de 0 minute, timpul de ischemie caldă a fost de minute, iar pierderile sangvine au fost minime. Nu am ânregistrat complicați intra- sau postoperatorii. Drenajul lombar a fost suprimat în ziua 3 post-operator. Rezultatul histopatologic al piesei de nefrectomie parțială a stabilit diagnosticul de carcinom papilar tip, ptbnxmxl0v0r0. Concluzii. Nefrectomia parțială laparoscopică prin abord retroperitoneal este fezabilă și pentru tumori în stadiul ctb în centre cu experiență în laparoscopie, asigurând un timp operator redus și o rată scăzută de complicații. Introduction and objectives. Laparoscopic partial nephrectomy has emerged as a minimally-invasive alternative to the open approach for the treatment of small renal masses up to 4 cm. In the last years, the indication for partial nephrectomy has been extended also for more advanced stages (Tb). The laparoscopic partial nephrectomy can be performed either by transperitoneal approach, or retroperitoneal approach. Although the retroperitoneal approach is usually avoided because of a less familiar anatomy, it provides direct access to the renal artery, with reduced operative time and a limitation of any possible complication to the retroperitoneal cavity. Materials and methods. For the retroperitoneal approach we used three mm trocars with a triangular disposition, and one 5 mm trocar for the assistant. After the dissection of the retroperitoneal space, two renal arteries were identified and isolated. Next, the tumor was identified and dissected. The partial nephrectomy was performed during the warm ischaemia time. For renorraphy we used resorbable suture, secured with Hem-o-lock clips. Results. We present the case of a 78 years old male, who was incidentally diagnosed with a 5/4. cm right renal tumor, staged as ctbn0m0, PADUA score of 7. We performed retroperitoneoscopic right partial nephrectomy. The operative time was 0 mins, the warm ischaemia time was minutes and the blood loss was minimal. There were no intraoperative or post-operative complications. The drainage was removed on the 3rd post-operative day. The histopathological result revealed papillary carcinoma type II, ptbnxmxl0v0r0. Conclusions. Laparoscopic partial nephrectomy by retroperitoneal approach is feasible for Tb tumors in centers with experience in laparoscopic surgery, ensuring shorter operative time and low complicaton rates. 60Romanian Journal of Urology nr. / 07 vol 6

162 V..5. Adrenalectomia bilaterală laparoscopică asistată de robotul DaVinci SI vs. laparoscopică standard pentru feocromocitoame bilaterale simultane R. Couţi, D. L. Grad, C. D. Pop, V. Simon, A. Popa, D. V. Stanca, N. Crişan, I. Coman Secția de Urologie, Spitalul Clinic Municipal, Cluj-Napoca, România Bilateral robotic DaVinci SI laparoscopic adrenalectomy vs. standard laparoscopy for simultaneous bilateral pheochromocytoma R. Couţi, D. L. Grad, C. D. Pop, V. Simon, A. Popa, D. V. Stanca, N. Crişan, I. Coman Clinical Municipal Hospital, Cluj-Napoca, Romania Video Varia Introducere: Adrenalectomia efectuată laparoscopic și-a dovedit până la ora actuală caracterul minim invaziv și avantajele față de metoda clasică în tumorile suprarenaliene secretante cât și în cele nesecretante. Adrenalectomia laparoscopică asistată robotic de către sistemul DaVinci SI este din ce în ce mai utilizată în centrele urologice care dispun de dotare adecvată. Obiective: Prezentarea particularităților tehnice pas cu pas ale adrenalectomiei robotice versus laparoscopica standard (film video) transperitoneale pentru fecromocitomame bilaterale. Materiale și metodă: În Centrul de Chirurgie Robotică Urologică Cluj-Napoca au fost efectuate din noiembrie 009 până în prezent adrenalectomii asistate robotic si 9 laparoscopic standard din care una bilaterala pentru ambele tehnici. Am evaluat particularitatile acestor tipuri de interventii minim invazive, dificultatile cat si parametrii perioperatorii (timp operator, pierderi de sânge, complicații), numărul zilelor de spitalizare post operator, timpul de reluare a tranzitului intestinal și momentul de mobilizare al pacientului. Rezultate: Investigațiile clinice corelate cu examenul histopatologic au relevat ca ambele tumori au fost feocromocitoame. Timpului operator efectiv a fost 80 minute (robotic) vs. 00 minute (laparoscopic standard). Pierderile de sânge au fost în sub 50 ml. Intraoperator nu au existat incidente majore și nu a fost cazul conversiei. Mobilizarea pacientilor a avut loc a doua zi postoperator, tranzitul s-a reluat la 36 ore iar externarea Introduction: The laparoscopic adrenalectomy has proven to date it s minimally invasive nature and advantages compared to the traditional method in secreting and non secreting adrenal tumors. Robotic assisted laparoscopic adrenalectomy by DaVinci SI system is increasingly used in urological centers which have adequate facilities. Objectives: Presentation of the technical peculiarities of robotic versus laparoscopic standard adrenalectomy (videos) for transperitoneal bilateral pheochromocytomas. Materials and methods: The Urological Robotic Center in Cluj-Napoca performed from November 009 to date laparoscopic robotic assisted and 9 standard adrenalectomies out of which one bilateral for both techniques. We evaluated the peculiarities of this type of minimally invasive surgery, difficulties and postoperative parameters (operative time, blood loss, complications), number of hospitalization days after surgery, resumption of bowel movements and the mobilization of the patient. Results: Clinical investigations related to histopathological examination revealed that both were pheochromocytoma tumor. Actual operative time was 80 minutes (robotic) Vs. 00 minutes (standard laparoscopy). The loss of blood were below the 50 ml. Intraoperative there were no major incidents and was not the case of conversion. Mobilization of the patient has occurred the day after the operation, bowel movement taken nr. / 07 vol 6 Romanian Journal of Urology6

163 Video Varia după 5 zile. Nu au existat incidente anestezice majore. Concluzii: Adrenalectomia efectuata prin tehnici minim invazive pentru tumorile secretante bilaterale de suprarenala este o alternativă viabilă pentru interventia clasica prin prisma rezultatelor peri-operatorii și post-operatorii obținute. Disecția și manevrele intra-operatorii sunt facilitate de vederea 3D și gradele de libertate oferite de sistemul chirurgical DaVinci SI, avantaje utile mai ales in cazurile de feocromocitom. In centrele cu experienta, laparoscopia standard este o alternativa fezabila chirurgiei robotice cu rezultate superpozabile. up to 36 hours and the patient was discharged after 5 days. There were no major anesthetics incidents. Conclusions: Adrenalectomy performed by minimally invasive techniques for bilateral secreting adrenal tumors is a viable alternative to the classic intervention based on the peri-operative and post-operative results. Dissection and maneuvers are facilitated by intra-operative 3D view and degrees of freedom offered by Da- Vinci surgical system, advantages especially useful in cases of pheochromocytoma. In experienced centers, standard laparoscopy is a feasible alternative to robotic surgery with overlapping results. 6Romanian Journal of Urology nr. / 07 vol 6

164 V..6. Nefrectomia radicală dreaptă cu trombectomie la nivelul venei cave inferioare prin abord laparoscopic bipolar: retroperitoneal și transperitoneal D.L. Grad, P. Kadula, Iulia Andraş, R. Couţi, Margareta Moga, A. Z. Mihaly, N. Crişan, I. Coman Spitalul Clinic Municipal, Cluj-Napoca, România Clinica E-URO, Cluj Napoca, România Right radical nephrectomy with thrombectomy in the inferior vena cava through laparoscopic bipolar approach: retroperitoneal and transperitoneal D.L. Grad, P. Kadula, Iulia Andraş, R. Couţi, Margareta Moga, A. Z. Mihaly, N. Crişan, I. Coman Clinical Municipal Hospital, Cluj-Napoca, Romania E-URO Clinic, Cluj Napoca, Romania Video Varia Introducere: Tumorile renale în stadiu avansat, cu extensie venoasă la nivelul venei cave inferioare, impun strategii chirurgicale de complexitate crescută cu risc important de complicații intra și postoperatorii.abordul laparoscopic reprezintă o alternativă avantajoasă atât pentru accesul minim invaziv pe care îl oferă,dar și pentru izolarea facilă a structurilor vasculare. Obiectiv: Filmul video prezintă tehnica nefrectomiei radicale drepte cu cavotomie pentru tromb tumoral infrahepatic prin abord bipolar retroperitoneal și transperitoneal. Material și metodă: Abord retroperitoneal cu 4 trocare. Se izolează,se clipează și se secționează între clipuri artera renală dreaptă și venele lombare. Se repoziționează trocarele pentru abord transperitoneal. Se decolează spre medial colonul ascendent și flexura colică dreaptă. Se izolează vena cavă inferioară. Se izolează pe lasou vena renală stangă. Se plasează lasou la nivelul venei cave inferioare la cm caudal față de nivelul vărsării venelor renale, precum și la 4cm cranial, sub venele hepatice. Se strâng cele 3 lasouri cu ocluzia circulației venoase la nivelul venei cave inferioare și a venei renale stângi. Se efectuează cavotomie cu extragerea trombului tumoral și secționarea venei renale drepte la nivelul abușării acesteia în vena cavă inferioară, urmată de cavorafie în dublu strat cu fir monofilament neresorbabil. Se extrag lasourile cu restabilirea circulației venoase în vena cavă inferioară și vena renală stângă. Se extrage piesa de nefrectomie în sac de organ. Drenaj lombar și pelvin. Introduction: Advanced renal tumors with venous extension to the inferior vena cava require complex surgical strategies with increased intra- and postoperative complications risks. Laparoscopic approach is an attractive alternative for both minimally invasive access they provide, but also for easy isolation of vascular structures. Objective: The video presents the technique right radical nephrectomy with cavotomy for infrahepatic tumor thrombus by bipolar approach retroperitoneal and transperitoneal. Material and method: Retroperitoneal approach with 4 trocars.the right renal artery and lumbar veins are isolated, clipped and sectioned. Trocars are repositioned for transperitoneal approach.ascending colon and right colic flexure are mobilized medially. Inferior vena cava is isolated. The left renal vein is isolated and a tourniquet is placed. Tourniquet is placed on the inferior vena cava cm caudal to the renal vein spillage,as well as cranial 4cm below the hepatic veins.after fastening all of the tourniquets venous occlusion in the inferior vena cava and left renal vein is obtained. Longitudinal cavotomy is performed with tumor thrombus extraction and the right renal vein is sectioned, followed by double layer non resorbable monofilament suture. All tourniquets are released and venous circulation in the inferior vena cava and left renal vein is restored. Nephrectomy specimen is extracted in organ bag. Lumbar and pelvic drainage are placed. nr. / 07 vol 6 Romanian Journal of Urology63

165 Video Varia Rezultate: Timpul operator 80 minute. Pierderile sangvine - 300ml. Mobilizarea progresivă a pacientului din ziua 3 postoperator. Tranzit intestinal reluat în ziua 3 postoperator. Suprimare drenaj lomba r- ziua postoperator,iar cel pelvin - ziua 5 postoperator. Timpul de spitalizare - 0zile. Fără complicații intraoperatorii sau postoperatorii precoce. Rezultatul histopatologic a indicat carcinom cu celule renale clare, Fuhrman, ISUP, pt3anxmxl0vr0. Concluzii: Nefrectomia radicală cu trombectomie la nivelul venei cave inferioare poate beneficia de abord laparoscopic în cazuri selecționate. Deși este o tehnică dificilă ce presupune abilități laparoscopice avansate și experientă vastă a chirurgului,aceasta poate fi considerată fezabilă și oferă avantajul identificării relativ facile a elementelor vasculare și disecția minuțioasă a venei cave inferioare. Abordul bipolar retroperitoneal și transperitoneal oferă un management eficient al pediculului renal. Results: Operating time was 80minutes. Blood loss 300ml. Progressive mobilization of the patient from day 3 postoperatively. Bowel movements resumed on day 3 after surgery. Lumbar drainage extraction on postoperative day, and the pelvic drainage on day 5.Hospital stay was 0 days. No intraoperative or early postoperative complications. Histopathological result showed clear cell renal carcinoma, Fuhrman ISUP pt3anxmxl0vr0. Conclusions: Radical nephrectomy with thrombectomy in the inferior vena cava may benefit from laparoscopic approach in selected cases. Although it is a difficult technique that requires advanced laparoscopic skills and experience of the surgeon, it can be considered feasible and offers the advantage of relatively easy identification of vascular elements and thorough dissection of the inferior vena cava. Retroperitoneal and transperitoneal bipolar approach provides an efficient management of renal pedicle. 64Romanian Journal of Urology nr. / 07 vol 6

166 V..7. Enucleorezecție laparoscopică retroperitoneală D pentru tumoră renală A. Cealan, D. Pop, V. Simon, A. Popa, C. Porumbel, F. Dobrota, N. Crișan, I. Coman Secția de Urologie, Spitalul Clinic Municipal, Cluj-Napoca, România Clinica E-URO Cluj-Napoca, România 3D laparoscopic retroperitoneal enucleoresection of kidney tumours A. Cealan, D. Pop, V. Simon, A. Popa, C. Porumbel, F. Dobrota, N. Crișan, I. Coman Urology Department, County University teaching Hospital Cluj-Napoca E-Uro Clinic, Cluj-Napoca Video Varia Introducere: Nefrectomia parțială este recomanda rea pentru tumorile renale Ta. Rezultatele funcționale sunt determinate direct de timpul de ischemie. Enucleerea fără timp de ischemie reprezintă o alternativă pentru tumorile cu localizare renală. Prezentăm tehnica chirurgicală cu enucleere laparoscopică pentru o tumoră renală dreaptă Ta cu artere. Material și metodă: Intervenția laparoscopică s-a practicat prin abord retroperitoneal cu 4 trocare. S-a realizat disecția pe fața anterioară a mușchiului psoas cu izolarea arterelor renale pe lasou. Se practică izolarea masei tumorale renale și enucleerea fără timp de ischemie, urmată de renorafie. Rezultate: Nu au existat incidente intraoperatorii și postoperatorii. Timpul de ischemie a fost zero. Timpul operator a fost de 90 minute. Pierderile sangvine au fost de 50 ml. Drenajul lombar a fost suprimat la 3 zile postoperator, sonda Foley la zile postoperator, iar pacienta a fost externata a V-a zi postoperator. Examenul histopatologic a pus în evidență un angiomiolipom renal. Concluzii: Nefrectomia parțială laparoscopică prin enucleere și-a dovedit utilitatea pentru tumorile renale Ta cu rezultate oncologice și functionale bune. Introduction: Partial nephrectomy is a recommendation for kidney tumors Ta. Functional results are determined directly of time of ischemia. Enucleation without time of ischemia it is an alternative for localized renal tumors. We present the surgical technique of laparoscopic enucleation for a renal tumor on the right Ta with arteries. Material and Methods: Laparoscopic intervention was performed through retroperitoneal approach with 4 trocars. Dissection was performed on the front face of the psoas muscle with isolation of the renal arteries with lasso. It is practiced isolating of the tumor mass and enucleation without time of ischemia and followed by renorafy. Results: No intra or postoperative incidents were reported. Ischemia time was 0 minutes, whilst total operative time was 90 minutes. Blood loss was 50 ml. Bladder catheter was removed on day, lumbar drainage on 3rd day, and the patient was discharged after 5 days. Histopathological report showed renal angiomyolipoma. Conclusions: Laparoscopic partial nephrectomy by enucleation has proven useful for Ta tumors, with good oncological and functional results. nr. / 07 vol 6 Romanian Journal of Urology65

167 Video Varia V..8. Nefrectomia parțială laparoscopică prin abord retroperitoneal în tratamentul tumorilor renale Laparoscopic partial nephrectomy through retroperitoneal approach in the treatment of kidney tumors A. Haşegan, N. Grigore A. Haşegan, N. Grigore Clinica de Urologie, Facultatea de Medicină Urology Clinic, Faculty of Medicine Sibiu, Sibiu; România Romania introducere: Nefrectomia radicală sau parțială laparoscopică prin abord transperitoneal sau retroperitoneal este tratamentul de elecție în tumorilor renale ( stadiul T sau T). Material și metodă: Nefrectomia parțială laparoscopică prin abord retroperitoneal s-a efectuat la pacienți. Poziția pacientului în decubit lateral. Accesul retroperitoneal printr-o incizie la vârful coastei a XII, cu disecție digitală pentru crearea camerei de lucru. Montarea trocarelor sub control digital sau la vedere (4 trocare). Rezultate: Diametrul mediu al tumorii 3.5 cm (3-6,5cm), localizarea tumorală: pol superior 4 p, pol inferior 6 p, mediorenal p. Timp mediu de clampare al arterei renale 8 min., cu o medie între 5-30 min., sutura parenchimului renal s-a efectuat cu fir 0 poliglactin într-un singur plan. Pierderi sangvine 50 ml (media între ml). Filmul prezintă tehnica nefrectomiei parțiale prin abord retroperitoneoscopic în tratamentul tumorilor renale. Concluzii: Nefrectomia parțială laparoscopică prin abord retroperitoneal este o procedură fezabilă, minim-invazivă, cu rezultate oncologice similare chirurgiei clasice, dar net superioară din punct de vedere funcțional și estetic. Introduction: Laparoscopic radical or partial nephrectomy by transperitoneal or retroperitoneal approach is the treatment of choice in stage T or T of renal tumors. Material and method: Patient (p) in lateral decubitus position. Retroperitoneal access through an incision at the tip of twelfth rib with digital dissection to develop a working space. Trocars position under digital or visual surveillance (4 trocars). Results: Laparoscopic partial nephrectomy through retroperitoneal approach was performed in patients. The average tumor diameter 3.5 cm (3-6,5cm), the location of the tumor: the upper pole 4 p, the lower pole 6 p, mediorenal p. The average time of clamping of renal artery 8 min., with an average 5-30 min. Renal parenchymal suturing was performed with 0 Polyglactin in a single plane. Blood loss: 50 ml (with an average between ml). The film shows partial nephrectomy technique by retroperitoneoscopic approach in the treatment of renal tumors. Conclusions: Laparoscopic partial nephrectomy through a retroperitoneal approach is a feasible procedure, minimally invasive, with similar onocologic results to conventional surgery, but superior in functional and aesthetic terms. 66Romanian Journal of Urology nr. / 07 vol 6

168 V..9. Suprarenalectomia laparoscopică prin abord retroperitoneal în tratamentul tumorilor adrenale N. Grigore, A. Haşegan Clinica de Urologie, Facultatea de Medicină Sibiu, România Laparoscopic adrenalectomy by retroperitoneal approach in the treatment of adrenal tumors N. Grigore, A. Haşegan Urology Clinic, Faculty of Medicine Sibiu, Romania Video Varia Introducere: Suprarenalectomia laparoscopică reprezintă tratamentul de elecție în patologia tumorală suprarenaliană. Material şi metodă: Filmul prezintă experiența Clinici de Urologie Sibiu în tratamentul laparoscopic retroperitoneal al tumorilor suprarenale, efectuat la 9 pacienți cu patologie suprarenaliană. Rezultate: Abord lateral retroperitoneal la 6 p. Poziţia pacientului în decubit lateral. Accesul retroperitoneal printr-o incizie de,5 cm la vârful coastei a XI, cu diseţie digitală pentru crearea camerei de lucru. Montarea trocarelor sub control vizual sau digital (4 trocare). Abord posterior retroperitoneal la 4 p. Poziţia pacientului în decubit ventral. Accesul retroperitoneal printr-o incizie la nivelul costei a XII de,5 cm cu disecţie digitală pentru crearea camerei de lucru. Montarea trocarelor sub control digital unul la vârful coastei a XI şi unul în unghiul costomuscular (3 trocare). Pierderi de sânge: 80 ml. Durata intervenției: 90 min, fără incidente intraoperatorii. Durata de spitalizare: zile. Toți pacienții au prezentat emfizem subcutanat care s-a remis spontan în 4 ore. Mobilizare precoce cu reluarea tranzitului intestinal în prima zi postoperator. Concluzii: Suprarenalectomia laparoscopică retroperitoneală este superioară chirurgiei laparoscopice prin abord transperitoneal şi chirurgiei clasice. Evitarea pneumoperitoneului, minimalizarea disecţiei, traumatism parietal minor, incizii mici, conduc la scăderea durerilor postoperatorii, diminuarea perioadei de convalescenţă cu recuperare şi integrare socio-profesională rapidă. Introduction: Laparoscopic adrenalectomy is the treatment of choice in adrenal tumor pathology. Material and method: The film presents experience of Urology Clinic Sibiu in retroperitoneal laparoscopic treatment of adrenal tumors, performed in 9 patients with adrenal pathology. Results: Retroperitoneal lateral approach to 6 p. Patient in lateral decubitus position. Retroperitoneal access through an incision of.5 cm from the tip of twelfth rib under digital dissection to create the working space. Four trocar were position under visual or digital control. Retroperitoneal posterior approch to 4 p. Patient in ventral decubitus position. Retroperitoneal access through an incision of.5 cm from the tip of twelfth rib with digital dissection to create workingspace. Trocar position under digital control, one at the top of twelfth rib and one in costomuscular angle (3 trocars). Loss of blood: 80 ml. Mean operative time: 90 min without intraoperative incidents. Medium hospitalization period was two days. All patients had subcutaneous emphysema which has been resolved spontaneously within 4 hours. Early mobilization with resumption of bowel activity in the first postoperative day. Conclusions: Laparoscopic retroperitoneal adrenalectomy is superior to laparoscopic transperitoneal surgery and open surgery. Avoiding pneumoperitoneum, minimize dissection, minor parietal trauma, small incisions lead to lower postoperative pain, reduced recovery period of convalescence and quick socio-professional integration nr. / 07 vol 6 Romanian Journal of Urology67

169 Video Varia V..0. Nefroureterectomia radicală laparoscopică retroperitoneală pentru tumorile uroteliale înalte Retroperitoneal laparoscopic radical nephroureterectomy for high urothelial tumors N. Grigore, A. Haşegan N. Grigore, A. Haşegan Clinica de Urologie, Facultatea de Medicină Sibiu, România Urology Clinic, Faculty of Medicine Sibiu, Romania Introducere: Nefroureterectomia radicală reprezintă tratamentul de elecție în tumorile uroteliale înalte, prin care se excizează în bloc rinichiul cu grăsimea perirenală şi întreg ureterul, incluzând mucoasă vezicală perimeatică (cistectomie perimeatică endoscopică,clasică sau laparoscopică). Material și metodă: Tehnica nefroureterectomiei radicale laparoscopice prin abord retroperitoneal impune doi timpi: unul laparoscopic în care se excizează rinichiul și ureterul pe tot traiectul cu limfodisecție, apoi printr-o incizie ilio-inghinală (Gibson) se practică excizia meatului ureteral incluzând coleret vezical cu sutură vezicală și extragerea în bloc a piesei operatorii. Nefroureterectomia radicală laparoscopică prin abord retroperitoneal s-a practicat la 3 pacienți în perioada Rezultate: Poziția pacientului în decubit lateral. Accesul retroperitoneal prin-o incizie la vârful coastei a XII, cu disecție digitală pentru crearea camerei de lucru. Montarea trocarelor sub control digital sau la vedere (4 trocare). Timpul operator 00 minute, fără tulburări hemodinamice majore pe parcursul intervenției. Nu s-au întregistrat complicații intraoperatorii (vasculare sau intestinale). Pierderile sangvine intraoperatorii aproximativ 70 ml. Reluarea tranzitului intestinal în a doua zi postoperator. Tuburile de dren și sonda uretro-vezicală au fost suprimate la zile postoperator. Durata spitalizării- 5 zile. Concluzii: Abordul laparoscopic retroperitoneal în tumorile uroteliale înalte reprezintă o opțiune minim-invazivă, cu rezultate oncologice cel puțin egale cu chirurgia deschisă. Introduction: Radical nephroureterectomy is the treatment of choice in high urothelial tumors, which are excised kidney with fat, whole ureter, including a portion of the bladder mucosa (perimeatic cystectomy endoscopic, classic or laparoscopic). Material and method: Laparoscopic radical nephroureterectomy through retroperitoneal approach requires two steps: one laparoscopic the excision of kidney and ureter along the whole length, and then through an incision ilioinguinal (Gibson) is practiced excision meatus ureteral including the portion of the bladder with sutures bladder and extraction in block the operator piece. Laparoscopic radical nephroureterectomy through retroperitoneal approach was performed at 3 patients during Results: Patient in lateral decubitus position. Retroperitoneal access through an incision at the tip of twelfth rib with digital dissection to create workingspace. Trocar position by digital or visual control (4 trocars). The average operating time 00 minutes without major hemodynamic complications during the operation. We have not registered intraoperative complications (vascular or intestinal). Intraoperative blood loss 70 ml. Resumption of bowel activity in the second postoperative day. Drainage tubes and urinary catheter were removed in the second postoperative day. Medium hospitalization period was 5 days (range 3 to 8 day). Conclusions. Retroperitoneal laparoscopic approach in high urothelial tumors is an minimally invasive option with oncologic results at least equal to open surgery. 68Romanian Journal of Urology nr. / 07 vol 6

170 V... O tehnică modificată, fără ligatură de cistectomie radicală N. Vesa, L. Neagoe, U. Roghmann, A. Kranz Dept. of Urology, St. Elisabeth Hospital, Iserlohn, Germany Dept. of Anesthesiology, St. Elisabeth Hospital, Iserlohn, Germany Modified no ligature technique of radical cystectomy N. Vesa, L. Neagoe, U. Roghmann, A. Kranz Dept. of Urology, St. Elisabeth Hospital, Iserlohn, Germany Dept. of Anesthesiology, St. Elisabeth Hospital, Iserlohn, Germany Video Varia Obiective. Prezentarea unei tehnici modificate, fara ligatura, a cistectomie radicale. Material şi metodă. Metoda noastra implica utilizarea extensiva a electrocauterului bipolar, a unui sistem bipolar pentru sigilare vasculara (Aesculap Cayman) si a clipurilor vasculare, permitand o tehnica practic lipsita de ligaturi in cistectomia radicala cu derivatie urinara. O descriere pas cu pas a tehnicii este inclusa in materialul video prezentat. Acest studiu retrospectiv a analizat date privind incidenta complicatiilor intra si postoperatorii (in primele 90 zile) ale cistectomie radicale dupa tehnica mentionata mai sus. Pacientii au fost operati intre 00 si 06 pentru tumori vezicale infiltrative, toti pacientii beneficiind de cistectomie radicala cu limfodisectie standard si ureteroileocutaneostomie. Au fost inregistrate date privind durata operatiei, pierderea de sange, numarul de zile petrecute pe sectia de terapie intenstiva postoperator, numarul de zile de spitalizare. Clasificarea Clavien-Dindo a fost utilizata pentru evaluarea complicatiilor postoperatorii. Rezultate. Varsta medie a pacientilor a fost 7,8 ani. Timpul mediu de operatie a fost 60 minute, pierderea de sange in medie de 600ml. Pacientii au petrecut in medie 3,69 zile pe sectia de terapie intensiva, spitalizarea medie fiind de 7 zile. Complicatii intraoperatorii au aparut in cazuri. Mortalitatea intraoperatorie a fost 0. Complicatii postoperatorii (in primele 90 zile) au aparut in 54,8% din cazuri, majoritatea fiind insa complicatii de grad scazut (74,7% Clavien I-II). Mortalitatea postoperatorie a fost,6%. Objectives. To present our modified no ligature tehnique of radical cystectomy. Material and methods. Our tehnique involves the extensive use of bipolar electrocautery, bipolar vessel sealer (Aseculap Cayman) and vascular clips, allowing for a virtually ligature-less radical cystectomy with urinary diversion. A step-by-step description of the technique is included in the video. This retrospective study reviewed and extracted electronic medical data on the incidence of adverse events that occurred during and within 90 days after radical cystectomy in 50 patients operated with the above mentioned tehnique between All pts. received radical cystectomy for MIBC, with standard pelvic LND and ureteroileocutaneostomy. We recorded the operation time, blood loss, postoperative ICU stay and hospitalisation length. The Clavien-Dindo grading system was used for the classification of surgical complications. Results. Mean age of the patients was 7.8. Average operative time was 60 mins, average blood loss 600ml, ICU stay 3,69 days amd the average duration of hospitalisation 7 days. Intraoperative complications occured in cases. Intraoperative mortality was 0. Postoperative complications (in the first 90 days after operation) occured in 54,8% of the cases, however the vast majority were low grade complications (74,7 %Clavien grade I-II). Postoperative mortality was,6%. Conclusions. Our modified no ligature radical cystectomy technique is a safe procedure which allows a shorter operative time while having a low rate of intra and postoperative complications. Concluzii. Tehnica noastra modificata, fara ligatura, de cistectomie radicala este o procedura sigura ce permite un timp de operatie relativ scurt, cu o rata scazuta de complicatii intra si postoperatorii. nr. / 07 vol 6 Romanian Journal of Urology69

171 Video Varia V... Persistența de duct Müllerian: Diagnostic incidental în cursul unor investigații de rutină pentru infertilitate masculină - studiu de caz D. Diaconescu, F. Vărzescu, G. Predoiu, D. Ioniță, R. Popescu, R. Dănău,, C. Medar,3, V. Jinga,, V. Ambert,, B. Braticevici, Dep. de Urologie, Spitalul Clinic Prof. Dr. Th. Burghele, București, România Universitatea de Medicină și Farmacie Carol Davila, București, România 3 Dep. de Imagistică Medicală, Spitalul Clinic Prof. Dr. Th. Burghele, București, România Persistent Müllerian duct syndrome: Rare incidental finding during check-up for male infertility - a case study D. Diaconescu, F. Vărzescu, G. Predoiu, D. Ioniță, R. Popescu, R. Dănău,, C. Medar,3, V. Jinga,, V. Ambert,, B. Braticevici, Dep. of Urology, Prof. Dr. Th. Burghele Clinical Hospital, Bucharest, Romania University of Medicine and Pharmacy Carol Davila, Bucharest, Romania 3 Dep. of Medical Imaging, Prof. Dr. Th. Burghele Clinical Hospital, Bucharest, Romania Introducere. Sindromul persistenței de duct Müllerian reprezintă o patologie rară, cu transmitere autozomal recesivă, caracterizată de prezența structurilor derivate din ductul Müllerian (uter, trompe uterine, vagin) la un fenotip masculin cu cariotip 46XY. Materiale și metodă. Pacient în vârstă de 35 de ani, se prezintă pentru durere hipogastrica difuză, în evoluție de aproximativ 5 luni și infertilitate primară. Examenul clinic evidențiază testicul stâng hipotrofic și absența testiculului drept de la nivelul bursei scrotale, Imagistic, IRM abdomino-pelvin evidențiază: testicule hipotrofice, cel drept cu hipoplazie extremă și o anomalie congenitală reprezentată de o structură localizată pelvis-subperitoneal postero-lateral stâng față de vezica urinară, cvasitriunghiulară, structural prezentând 3 straturi, cu aspect sugestiv pentru vestigiu uterin. Rezultate. Laparoscopia exploratorie evidențiază o formațiune pelviană, macroscopic cu aspect de corp uterin, asociind structuri tubulare asemănătoare trompelor uterine orientate către orificiile profunde ale canalelor inghinale. Examenul anatomo-patologic evidențiază, un vestigiu uterin, ce prezintă cavitate pe secțiune, cu mucoasă îngroșată. Microscopic se identifică uter cu perete alcătuit din fibre musculare, vase mici cu perete îngroșat și endometru cu hiperplazie glandulară simplă și edem, decelându-se un mic polip adenomatos cu baza la nivelul fundului uterin. De o parte și de alta a uterului se constată structuri alcătuite din fibre musculare concentrice și țesut conjunctiv, compatibile cu alcătuirea histologică a ductului deferent. Cariotipul pacientului este 46XY, stabilindu-se diagnosticul de persistență de duct Müllerian. Concluzii. Persistența structurilor Mülleriene beneficiază de aportul terapeutic al chirurgiei laparoscopice, asociată cu o traumă operatorie minimă, cu beneficiul dispariției riscului de transformare malignă Background. Persistent Müllerian duct syndrome (PMDS) is a rare, autosomal recessive disorder, characterized by the presence of Müllerian duct derivatives (uterus, fallopian tubes, cervix and vagina) in male phenotypes and 46XY karyotypes. Materials and methods. We report the case of a 35 years old male patient, who presented for diffuse hypogastric pain, in evolution for approximately 5 months and primary infertility. On physical examination, the right scrotal sac was empty, while the left scrotal sac contained a hypotrophic testicle. The MRI investigation displays hypotrophic testicles, the right one with extreme hypoplasia, and a congenital anomaly represented by a structure located pelvic subperitoneal, postero-lateral on the left side of the bladder, structurally presenting 3 layers, with a suggestive aspect for a uterine vestige. Results. Exploratory laparoscopy shows the presence of pelvic tumor, with the macroscopic aspect of a uterus with two tubular structures, which appear to be fallopian tubes. The histological examination, highlights the presence of a uterine vestige with a central cavity and thickened mucosa. Microscopically, typical aspect of a uterus, with a wall made out of muscular fibers, small vessels with a thickened endothelium and endometrium with simple glandular hyperplasia and edema, displaying a small adenomatous polyp at the level of the uterine fundus. On each side of the described organ, structures made out of concentric muscular fibers and conjunctive tissue, compatible with the histological structure of the vas deferens are found. The patients karyotype is 46XY so the diagnosis of persistent Müllerian duct syndrome is given. Conclusions. Laparoscopic removal of the Müllerian structures can be accomplished with minimal surgical trauma and the benefit of no malignancy risk in the future. 70Romanian Journal of Urology nr. / 07 vol 6

172 V... Disecţia nerve-sparing intrafascială bilaterală în prostatectomia radicală laparoscopică 3D FULL HD Laparoscopic 3D FULL HD intrafascial bilateral nerve-sparing dissection in patient with prostate cancer M. Gavriliţă, Victoria Nyberg, Iulia Andraş, A. Boc, R.C. Giurgiu, N. Crişan,, I. Coman, M. Gavriliţă, Victoria Nyberg, Iulia Andraş, A. Boc, R.C. Giurgiu, N. Crişan,, I. Coman, Spitalul Clinic Municipal, Departamentul Urologie, Cluj-Napoca, România Departamentul Urologie, Universitatea de Medicină și Farmacie, Cluj-Napoca, România Cluj-Napoca Municipal Hospital, Department of Urology Department of Urology, University of Medicine and Pharmacy Cluj-Napoca Video Varia Introducere: După experiența a 7 de prostatectomii radicale laparoscopice 3D FULLHD efectuate, în prezent, tot mai des se optează pentru disecția bilaterală intrafascială a bandeletelor neuro-vasculare la pacienții activi sexuali, cu risc scăzut. Prostatectomia radicală asistată robotic (RALP) a demostrat eficiența acestei metode prin obținerea rezultatelor bune oncologice și funcționale. În acest film este prezentată tehnica de disecție nerve-sparing intrafascială bilaterală la un pacient cu prostatectomie radicală laparoscopică (PRL3D). Material și metodă: În PRL3D abordul este properitoneal cu 4 trocare în poziție standard. Timpii operatori sunt identici cu cei de la RALP. Disecția și eliberarea planului posterior cu respectarea fasciei Denonvillers a facilitat procedura de nerve-sparing. Anastomoza uretro-vezicală a fost efectuată în dublu sens cu fir Quill. Rezultate: Pacient 57 de ani, activ sexual, a prezentat într-un an o creștere a valorii PSA de la,9 la 4,8 ng/ml. Punctia biopsie prostatei ecoghidată a confirmat adenocarcinom prostatic Gleason 6 ( trase pozitiv MMS din cele ), cazul clinic fiind stadializat: ctc, low-risk. S-a practicat PRL3D cu nerve-sparing intrafascial, bilateral. Timpul operator a fost 90 min., timpul de anastomoza 5 min. Limfadenectomie pelvină nu s-a practicat având în vedere riscul de invazie ganglionară de %. Pierderile sanguine au constituit 300 ml. Tubul de dren a fost suprimat la Z postoperator. Pacientul a fost complet continent la a 7-a zi postoperator după suprimarea sondei uretro-vezicale. Acesta a confirmat prezența erecțiilor și a continenței urinare la o lună postoperator. Concluzii: Procedura de disecție intrafascială a bandeletelor neuro-vasculare bilateral ameliorează semnificativ rezultatele funcționale postoperatorii în cazul prostatectomiei radicale laparoscopice. Introduction: After an experience of 7 3D FullHD laparoscopic radical prostatectomy, in the sexually active patients, with low-risk, more often we opted for bilateral intrafascial dissection of neuro-vascular bundles. Robotic assisted radical prostatectomy (RALP) has demonstrated the effectiveness of this technic with good functional and oncological results. This film will present the intrafascial bilateral nerve-sparing dissection technique in a patient with laparoscopic radical prostatectomy (LRP3D). Material and method: In LRP3D we performed an preperitoneal approach with 4 trocars in standard position. The intraoperatives steps are identical to those in RALP. NS procedure is performed easier if it s realized after the posterior dissection. Urethro-bladder anastomosis was performed with Quill wired in two-way directions. Results: A 57 years-old, sexually active patient, had an elevation of PSA value from.9 to 4,8 ng/ml in a year. After ultrasound guided prostate biopsy ( from samples was positive - MML) it was confirmed prostate cancer Gleason 6 (3+3). The staging was ctc stage, low risk. It was performed PRL3D an intrafascial bilateral nerve-sparing dissection. The operative time was 90 min. Anastomosis time - 5 min. There was no pelvic lymphadenectomy practiced due to low-risk lymph node invasion %. Blood loss was 300 ml. The drain was suppressed in nd postoperative day. The patient was completely continent at the 7th postoperative day. The patient presented erections and urinary continence at the first postoperative control. Conclusions: Intrafascial bilateral nerve-sparing dissection significantly improves the post-operative functional outcomes in the case of laparoscopic radical prostatectomy. nr. / 07 vol 6 Romanian Journal of Urology7

173 Video Varia V..3. Cistectomia radicală laparoscopică cu limfadenectomie pelvină şi derivaţie cutanată transileală tip Bricker pentru tumoră vezicală invazivă muscular A. Szabo, A. Boc, N. Crişan, D.V. Stanca, I. Andraş, L. Grad, R. Couţi, I. Coman Secția de Urologie, Spitalul Clinic Municipal, Cluj-Napoca, România Clinica E-Uro, Cluj-Napoca, România Laparoscopic radical cystectomy with pelvic lymphadenectomy and transileal cutaneous derivation Bricker type in an muscle invasive tumor A. Szabo, A. Boc, N. Crişan, D.V. Stanca, I. Andraş, L. Grad, R. Couţi, I. Coman Clinical Municipal Hospital, Cluj-Napoca, Romania E-Uro Clinic, Cluj Napoca, Romania Introducere: Cistectomia radicală reprezintă tratamentul standard pentru tumorile vezicale invazive muscular și o opțiune de tratament pentru tumorile vezicale non-invazive muscular high-risk. Interesul pentru tehnici minim invazive precum cistectomia radicala laparoscopica este în crestere în centrele din întreaga lume. În video film prezentam experienta initiala si tehnica chirugicala utilizata în serviciul nostru pentru un caz de tumora vezicala invaziva muscular. Material şi metode: Cistectomia radicala laparoscopica cu limfadenectomie pelvina si derivatie cutanata transileala tip Bricker s-a practicat pentru un pacient în vârsta de 55 de ani cu diagnosticul de tumora vezicala ptg3. Abordul laparoscopic a fost transperitoneal cu 4 trocare de lucru ( trocar pentru camera, trocare pentru chirurg și trocar pentru asistent). Interventia chirurgicala presupune incizia peritoneului in fundul de sac Douglas, cu disectia posterioara si izolarea veziculelor seminale, izolarea si sectionarea bilaterala a ureterelor, disectia fetei posterioare si anterioare a vezicii cu controlul pediculilor vasculari, incizia uretrei intre clipuri, limfadenectomia pelvina, introducerea piesei de cistoprostatectomie si a tesutului limfoadipos in sacul de organ si extragerea acestuia prin incizie mediana. Derivatia urinara cutanata transileala este continuata in laparotomie dupa extragerea trocarelor de lucru, prin incizie paramediana dreapta. Au fost urmarite: timpul operator, pierderile de sange, incidente intraoperatorii, complicatiile postoperatorii si analgezia postoperatorie. Rezultate: Timpul operator in cazul pacientului prezentat a fost de 330 minute, pierderile de sange de aproximativ 70 ml, nu au existat incidente intraoperatorii sau complicatii. postoperatorii. Marginile de rezectie au fost negative, cei 4 limfoganglioni excizati au fost liberi de tumora. Pacientul s-a mobilizat a treia zi postoperator, și-a reluat tranzitul intestinal a 4-a zi postoperator și nu a necesitat administrarea de antialgice majore. Concluzii: Cistectomia radicala laparoscopica este o alternativa terapeutica minim invaziva fezabila pentru pacientii cu tumori vezicale infiltrative. Experienta noastra initiala confirma morbiditatea minima a acestei interventii cu rezultate bune oncologice pe termen scurt. Introduction: Radical cystectomy represent the gold standard for muscle invasive bladder tumor with high risk. Interest for minimally invasive procedures such as laparoscopic radical cystectomy is growing in centers around the world. In this video clip we present our inital experience andthe surgical technique used in our department for a case of muscle invasive bladder tumor. Material and methods: Laparoscopic radical cystectomy with pelvic lymphadenectomy and transileal cutaneous derivation Bricker type was used for a 55 years old patient diagnosed with a ptg3 vesical tumor. Transperitoneal approach with 4 trocars ( trocar for the camera, trocars for the surgeon and trocar for the assistant). The surgical procedure implies incision of the peritoneu in pouch of Douglas, with posterior disection and seminal vesicle isolation and bilateral section of the ureters, anterior and posterior disection of the bladder controlling the vascular pedicle, urethral incision between the clips, pelvic lymphadenectomy, entrapment of the bladder, prostate, the lymphatic and fat tissue in endo bag before extraction through median incision. Transileal cutaneous derivation of the urine is realized by laparotomy after trocars extraction, throught right paramedian incision. We collected the following data : operative time, bloodloss, intraoperative complications, post operative complication and post operative analgesia. Results: Operative time for this patient was 330 minutes, blood loss approximately 70 ml, no intra operative or post operative complications. Resection margins were negatives, the 4 resected lymph nodes were tumor free. The patient was mobilised 3 days after the surgery, bowel movement on day 4 post operative and no major pain killers were introduced. Conclusions: Laparoscopic radical cystectomy is a feasible minimally invasive therapeutical alternative for invasive bladder tumors. Our initial experience confirms a low morbidity for this procedure with good short term oncologic outcomes. 7Romanian Journal of Urology nr. / 07 vol 6

174 V..4. Cistoprostatectomie laparoscopică cu nerve sparing pentru o tumoră vezicală volumimoasă P. A. Kadula, N. Crişan, Iulia Aandras, Andreea Szabo, D. Pop, Z. Mihaly, M. Graviliţă, I. Coman Spitalul Clinic Municipal, Cluj-Napoca, România Universitatea de Medicină și Farmacie Iuliu Hațieganu, Cluj-Napoca, România Clinica E-Uro, Cluj Napoca, România Laparoscopic Cystoprostatectomy with nerve sparing of a large bladder tumor P. A. Kadula, N. Crişan, Iulia Aandras, Andreea Szabo, D. Pop, Z. Mihaly, M. Graviliţă, I. Coman Clinical Municipal Hospital, Cluj-Napoca, Romania; University of Medicine and Pharmacy Iuliu Hatieganu, Cluj-Napoca, Romania E-Uro Clinic, Cluj Napoca, Romania Video Varia Introducere. Cancerul de vezica este a 4-a malignitate in frecventa. Cistectomia laparoscopica este o alterativa minim invaziva in centre cu experienta. Obiectiv. Filmul video prezinta tehnica de cistectomie radicala laparoscopica cu nerve sparing pentru o tumora vezicala voluminoasa. Material şi metodă. Dupa evaluarea anestezica, pacientul este pozitionat in decubit dorsal. Am utilizat 4 trocare (mm, de 0 mm si unul de 5 mm). Se creeaza pneumoperitoneul si prin abord transperitoneal se identifica, diseca si izoleaza pe lasou ureterele bilateral. Se diseca perete posterior a vezicii urinara pana la veziculele seminale unde se ligatureaza ductele deferentiale. Disectie latero-posterior a vezicii pe ambele parti si clipare pediculilor vasculari. Disectie anterioara si ligatura plexului Santorini. Izolare si ligatura pediculilor prostatici cu nerve sparing pe dreapta. Disecta si ligatura uretrei, urmata de disectia retroprostatica. Clipare si sectionare ureterelor, cu recupa pentru examenul histopatologic extemporaneu (R0). Plasarea piesei de cistectomie in punga de organ si imfadenectomie pelvina. Ureterostomie cutanata bilaterala si drenaj pelvin. Rezultate. Timpul operator afost de 4,5 ore cu pierdere de sange de 700 ml. Pacientul s-a mobilizat dupa zile; tubul de dren s-a suprimat la 3 zile post-operator. Examenul anatomopatologic a stabilit carcinom urotelial infiltrativ pt3anmx G3. Concluzii. Cistectomia laparoscopica este o alternativa miniminvaziva fezabila pentru cazurile dificile de tumori vezicale cu morbiditate peri-operatorie redusa. Introduction. Bladder cancer is the 4th tumor in frequency. Laparoscopic cystectomy is a minimally invasive alternative in centers with experience. Objective. Video clip that presents the technique for radical cystectomy with nerve sparing in a large bladder tumor Material and methods. After anesthesiological evaluation we performed a radical cystoprostatectomy. The patient is positioned in dorsal decubitus. We used 4 trocars (mm, of 0 mm and of 5 mm). Pneumoperitoneum insufflation and transperitoneal approach until the right iliac ureter, identified dissected and isolated on a loop. The same process is applied on the left ureter. We have dissected the posterior wall of the bladder until the seminal vesicle where we ligature the ductus deferens. Latero posterior dissection on both parts of the bladder with ligature of the pedicles. Anterior dissection and ligature of the Santorini plexus. Isolation and ligature of prostate pedicle on both parts with nerve sparing on the right part. Dissection and ligature of the urethra followed by retroprostatic dissection. Clipping and section of the ureters, intra operative anatomopathological exam of distal parts of the ureters (R0). Cystectomy and entrapment of the resected organ in an endo bag. Pelvic lymphadenectomy Bilateral cutaneous ureterostomy with 0 Ch tubes bilateral. Two pelvic drain tubes. Results. The surgery lasted 4h30 with 700 ml of blood loss. The patient mobilized after days and the drain tubes were removed after 3 days. Anatomopathological exam concluded pt3anmx G3 of an infiltrative urothelial carcinoma. Conclusion. Laparoscopic cystectomy is a minimally invasive technique useful in complicated cases of bladder tumor with low perioperative mobilization nr. / 07 vol 6 Romanian Journal of Urology73

175 Video Varia V..5. Tumoră vezicală situată într-un diverticul vezical. O provocare terapeutică endoscopică L. Maxim, M. Lazăr, I. Scârneciu Clinica de Urologie, Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Braşov, România Bladder tumor located in a bladder diverticulum. A therapeutic endoscopic challenge L. Maxim, M. Lazăr, I. Scârneciu Urology Clinic, County Clinical Emergency Hospital of Brasov, Romania Introducere si Obiective. Tumorile vezicale intradiverticulare reprezinta aproximativ % din toate tumorile vezicii urinare.lipsa stratului muscular din interiorul vezicii urinare creste riscul de perforatie in timpul interventiei endoscopice si face ca rezultatul anatomopatologic sa fie mai dificil de interpretat, neexistand stadiul T. Prezentare de caz. Pacient B.N in varsta de 7 ani, fara antecedente personale patologice semnificative, care se prezinta cu un episod de hematurie macroscopica cu debut recent. Investigatiile imagistice iniatiale (ecografie abdominala) nu ridica suspiciunea unei formatiuni tumorale intravezicale. rinichi stang, rinichi drept normali morfologic. Se efectuaza URO-CT cu substanta de contrast latero-vezical dreapta o formatiune nodulara cu contur lobat cu dimensiuni de 3,4/3,/,5 cm izodensa nativa cu priza omogena de contrast, cu o calcificare inclusa de 6 mm la nivelul zonei de contact cu peretele lateral drept al vezicii urinare pe care il infiltreaza extinzandu-se in lumenul vezicii urinare pe o distanta de 9 mm. Se practica cistoscopie sub anestezie intravenoasa care evidentiaza diverticul vezical situat la nivelul peretelui lateral drept, ocupat in intregime de o formatiune tumorala polipoida.tratamentul a fost endoscopic: TUR-V monopolar urmat de instilatii endovezicale cu agent chimioterapic. Rezultatul histopatologic material bioptic, reprezentat de perete de vezica urinara (mucoasa si submucoasa). In 70% din preparat, se identifica focare de infiltrate tumorale uroteliale. Fara semne de invazie vasculara.(ptg). Reevaluare cistoscopica cu NBI la luna de la interventia chirurgicala, fara semne de recidiva tumorala, zone de fibrina si inflamatorii la nivelul peretelui diverticulului. Discutii si concluzii. Tumorile uroteliale in diverticul vezical au un prognostic mai putin bun fata de celelalte tumori uroteliale ale vezicii urinare, cu risc mai crescut de a evolua de la un stadiu T la un stadiu T3 Introduction and objectives. Intradiverticular bladder tumors represent approximately % of all urinary bladder tumors. The lack of muscular tissue inside the urinary bladder increases the risk of perforation during endoscopic intervention and makes the anatomopathological result difficult to be interpreted, as there is no stage T. Case presentation. Patient B.N, aged 7, with no significant personal pathological antecedents, who shows up with a macroscopic haematuria episode, with early debut. Initial imagistic investigations (abdominal ultrasound) do not raise any suspicions with regard to a intravesical tumor formation. left kidney, right kidney morphological normal. Abdominal contrast enhanced computed tomography (CT) is performed in the right part of the bladder a nodular formation with lobate outline, sized 3,4/3,/,5 cm with homogeneous contrast enhancement, with a 6 mm included calcification at the level of contact with the right wall of the urinary bladder, which it penetrates and extends 9 mm in the urinary bladder lumen. Cystoscopy under intravenous anaesthesia is performed, by means of which intravesical diverticulum is highlighted, at the level of the right wall, totally occupied by a polypoid tumor formation. Treatment was endoscopic: monopolar transurethral resection of the bladder (TUR-V) followed by intravesical instillations with chemotherapy agent. Pathological result bioptic material, represented by urinary bladder wall (mucosal and submucosal layer). Within 70% of the material infiltration niduses of urothelial tumor are identified. Without signs of vascular invasion (ptg). Cystoscopic evaluation with NBI one month after surgery, without signs of tumor recurrence, areas of fibrin and inflammatory areas at the level of the diverticulum wall. Discutions and conclusions. Urothelial tumors in bladder diverticulum have a slight worse prognosis than other urothelial tumors of the urinary bladder, with a higher risk of evolution from level T to level T3. 74Romanian Journal of Urology nr. / 07 vol 6

176 V..6. Prostatectomia radicală laparoscopică extraperitoneală în tratamentul cancerului de prostată. Experienţa iniţială N. Grigore, A. Haşegan Clinica de Urologie, Facultatea de Medicină Sibiu, România Extraperitoneal laparoscopic radical prostatectomy in the treatment of prostate cancer. Initial experience N. Grigore, A. Haşegan Urology Clinic, Faculty of Medicine Sibiu, Romania Video Varia Introducere: Prostatectomia radicală laparoscopică sau robotică este tratamentul de elecţie pentru pacientii cu cancer de prostată localizat (PT-T) şi speranţa de viaţă de peste 0 ani. Scopul prezentării este de a evalua pacienţii cu cancer de prostata care au beneficiat de prostatectomie radicală laparoscopică extraperitoneală cu limfodisecţie ilio-obturatorie bilaterală. Material şi metodă: Am analizat retrospectiv 6 pacienti la care s-a practicat prostatectomie radicală laparoscopică extraperitoneală pentru cancer de prostată în perioada Vârsta pacienţilor a fost între ani. Valoarea PSA-ului seric 6-3 ng/ml cu un scor Gleason între 6-9. Stadiul clinic: T- p, Tb- p, Tc- p. Filmul prezintă tehnica prostatectomie radicale laparoscopice extraperitoneale cu limfodisecție iliobturatorie bilaterală. Rezultate: Pacient în decubit dorsal în poziţie trendelenburg. Incizie subombilicală de cm cu disecţie digitală a spaţiului properitoneal şi montarea a 5 trocare sub control digital. Timpul operator între minute. Pierderi sangvine intraoperatorii 800 ml. Durata spitalizării 4-0 zile cu o medie de 7.6 zile. Suprimarea sondei uretro-vezicale la 7 zile postoperator. Continenţă urinară bună imediat postoperator şi la distanţă. Timp de urmărire -8 luni. Concluzii: Prostatectomia laparoscopică extraperitoneală prezintă multiple avantaje: evită pneumoperitoneului, traumă parietală minimă, permite o vizualizare și o disecție superioară a bandeletelor neurovasculare cu o continență urinară precoce superioară, crescând şansele de erecţii normale postoperator. Introduction: Laparoscopic or robotic radical prostatectomy is the treatment of choice for patients with localized prostate cancer (PT-T) and life expectancy over 0 years. Retrospective evaluation of patients with prostate cancer who underwent extraperitoneal laproscopic radical prostatectomy and bilateral internal iliac and obturator lymphadenectomy. Material and method: We retrospectively analyzed 6 patients who received extraperitoneal laparoscopic radical prostatectomy for prostate cancer during years. Patient s age was between 56-7 years, preoperative PSA levels between 6-3 ng/ml, with a Gleason score of 6-9. Clinical stage: T- p, p Tb-, Tc- p. The film shows the technique of extraperitoneal laparoscopic radical prostatectomy with bilateral internal iliac and obturator lymphadenectomy. Results: Patient in dorsal decubitus - Trendelenburg position. Subumbilical incision with preperitoneal space dissection, and five trocars position under digital control. Average operating time between min. Intraoperativ blood loss was 800 ml. Mean hospitalization was 7.6 days (4-0 days). Urinary catheter was removed on the seventh postoperative day. Good continence and erectile function. Follow up between -8 months. Conclusions: Extraperitoneal laparoscopic prostatectomy has certain advantages: avoiding pneumoperitoneum, minimal postoperative incision, allow a superior view and dissection of the neurovascular strip with early urinary continence, increasing the chances of normal erections after surgery. nr. / 07 vol 6 Romanian Journal of Urology75

177 Video Varia V..7. Mini-NLP în supin la gravidă pentru calcul inclavat în joncțiunea pieloureterală A. Haşegan, N. Grigore Clinica de Urologie, Facultatea de Medicină Sibiu, România Mini NLP in supine position to pregnant women with stones blocked in the pieloureteric junction A. Haşegan, N. Grigore Urology Clinic, Faculty of Medicine Sibiu, Romania Introducere: Litiaza renală este o afecțiune comună care apare și la gravide. Tratamenul presupune măsuri conservatoare de ameliorare a durerii și/sau infecției. Tratamenul endoscopic este rezervat cazurilor complicate care nu raspund la tratament sau pun în pericol evoluția sarcinii. Obțiunile terapeutice sunt: montare de stent JJ, ureteroscopie cu ureterolitotriție, nefrostomie, NLP, MiniNLP. NLP-ul sau Mini-NLP-ul este rezervat cazurilor cu săptămână mică de sarcină la care montarea stentului sau ureteroscopia nu a rezolvat obstrucția litiazică. Mini-NLP-ul a fost dezvoltat pentru a reduce morbiditatea asociată instrumentarului mai mare, cum ar fi sângerarea intra și postoperatorie, durerea postoperatorie și leziuni renale potențiale asociate nefrolitotomie percutanate standard (traiectul percutanat folosit fiind de 4 Fr., similar nefrostomiei). Decubitul dorsal în poziție supin oferă acces renal și ureteral bun, permite efectuarea concomitentă a ureteroscopiei și nu interferează cu ventilația diafragmatică. Material și metodă: Cazuistica clinicii este de 4 paciente gravide cu săptămână mică de sarcină la care s-a practicat Mini-Nlp în poziție supin. Diagnosticul s-a stabilit în urma anamnezei, clinic, bioumoral și ecografic. Instrumentarul folosit a fost ureteroscopul semirigid Stortz 9.5 Fr., teacă de acces renal de 4 Fr., fragmentarea calculului cu ultrasunete cu Calcuson Stortz. Rezultate: Filmul prezintă tehnica Mini-NLP în pozitie supin (Valdivia-Galdakao) sub ghidaj ecografic efectuat la o gravidă de 3 de ani, cu sarcină de 0 săptămâni în evoluție, cu antecedente litiazice. Diagnosticul a fost de calcul (8mm) inclavat în joncțiunea pielo-ureterală dreaptă, hidronefroză secundară gr.ii, cu stent ureteral JJ 6 ch montat sub calcul în urmă cu 3 săptămâni. Concluzii: Mini-perc este o procedură sigură, cu rată de complicații scăzută la pacientele gravide cu calculi de dimensiuni mici şi mijlocii (< cm) Introduction: Kidney stones are a common condition that occurs in pregnant women. The treatment requires conservative measures of pain relief and / or infection. Endoscopic treatment is reserved for complicated cases that do not respond to medical treatment or endangering the pregnancy outcomes. Therapeutic options are: JJ stenting, ureteroscopy with ureterolithotripsy, nephrostomy, PCNL, Mini-PCNL. PCNL or Mini- PCNL is reserved for cases with low weeks of pregnancy, where mounting of the stent or ureteroscopy did not resolve lithiasic obstacle. Mini-perc or mini- PCNL was developed to reduce the morbidity associated with larger instruments, such as intra- and postoperative bleeding, postoperative pain and potential kidney damage associated with standard percutaneous nephrolithotomy (percutaneous paths being used of 4 Fr., similar to nephrostomy). Supine position provides renal and ureteral access, allows simultaneous ureteroscopy and does not interfere with diaphragmatic ventilation. Material and method: Our practice it is 4 pregnant patients with low week pregnancy that was practiced Mini PCNL in supine position. Diagnosis was established based anamnesis, clinical exam and ultrasound. The instrumentation used was the semi-rigid ureteroscope Stortz 9.5 Fr., renal access sheath 4 Fr., stone fragmentation with ultrasonic Calcuson Stortz Results: The film presents the technique of Mini- PCNL in supine position (Valdivia-Galdakao) performed under ultrasound guidance to a pregnant 3 years old, with 0 weeks of pregnancy in evolution, with lithiasis history. The diagnosis was right stone (8mm) blocked in pyelo-ureteric junction with secondary hydronephrosis gr.ii with ureteral stent 6 JJ ch 6,mounted below the stone, 3 weeks ago. Conclusion: Mini-perc is a safe procedure with low complication rate in pregnant patients with small and medium-sized calculi (< cm). 76Romanian Journal of Urology nr. / 07 vol 6

178 V..8. Prolaps avansat Pectopexie Daniela Jovrea, K. Nacer, C. Buzlea, D. Grumeza, S. Ţiganu, Gh. Bumbu Clinica Urologie, Spitalul Clinic Județean de Urgență Oradea, România Advanced prolapse Pectofixation Daniela Jovrea, K. Nacer, C. Buzlea, D. Grumeza, S. Ţiganu, Gh. Bumbu Urology Department, Oradea Emergency Clinical Hospital, Romania Video Varia Introducere: Prolapsul avansat utero-vaginal sau prolapsul de boltă, incluzând aici gradele trei și patru, beneficiază de multiple variante chirurgicale de corecție pe cale abdominală sau vaginală. Adăugăm o variantă nouă, suspensia la ligamentul ilio-pectineal pe care o vom prezenta în această lucrare. Material şi metodă: Din cazuistica Clinicii de Urologie Oradea, se prezintă cazul clinic al unei paciente în vârstă de 7 ani cu prolaps utero-vaginal grad patru, si cu un DIU montat de 5 ani. Se practică histerectomie totală cu anexectomie bilaterală și pectopexie cu meșă de polipropilenă a bontului vaginal. Intervenția presupune ancorarea bontului vaginal în porțiunea mijlocie a meșei și pasajul lateral al brațelor meșei până la ligamentele ileo-pectineale unde se fixează, asigurând suspensia. Rezultate şi Concluzii: Pectopexia asigură o fixare fermă și eficientă a bontului vaginal cu corecția defectului de compartiment vaginal anterior și posterior, evitându-se posibilele efecte secundare ale chirurgiei vaginale. Introduction: Advanced utero-vaginal prolapse or vault prolapse, including grades third and fourth benefits from multiple surgical variants of correction in abdominal or vaginal way. We present a new variant of suspension to the ilio-pectineal ligament. Material and methods: From casuistry of Oradea Urology Clinic, we present a clinical case of a 7 years old female patient with utero-vaginal prolapse grade four, and an IUD installed 5 years ago. It was decided to be practice a total hysterectomy with bilateral anexectomy and pectofixation with polypropylene mesh of vaginal vault. The intervention involves vault anchoring to the middle portion of the mesh and mesh lateral arms fixation to the ileo-pectineal ligament, ensuring suspension. Results and Conclusions: Pectofixation provides a firm and efficient fixation of the vaginal vault with anterior and posterior vaginal compartment correction avoiding possible side effects of vaginal surgery. nr. / 07 vol 6 Romanian Journal of Urology77

179 Index autori Autor / număr rezumat Author / abstract number A Aandras Iulia V.4 Adam D. PM. Albu C. PM., PM 9.0, PM 9. Alexandrescu E. PM 0.7 Ambert V. PM.5, PM.6, PM 0.8, PM 4., V. Amelia P. PM 3.5 Amota Orsolya PM 4.4 Andraş Iulia PM.9, PM.0, V.3, V.4, V.6, V., V.3 Andrei R. PM 5. Andrei S. PM 4. Andreşanu A. PM.5, PM 3., PM 0.3, PM 0.4, V., V. Andriciuc R. PM 3.8, PM 5.7, PM 7.8, PM.6 Angelescu E. PM 4. Angelescu F. PM.9 Anghel R. PM 9.5, PM.9.6, PM 0.0 Anica A. PM.3 Arabagiu I. PM 3.3, PM 6.3, PM 0.7 Ardeleanu C. PM 3.4, PM 8.4 Arian I. PM 0.5, PM 0.6 Armean P. PM.6, PM.5 Aungurenci A. PM.8, PM 7.6 Aurelian J. PM.5, PM.6, PM 3.4, PM 6.5 Avel Mihaela PM 8. Aziz O. PM.9 B Bădescu D. PM.4, PM.5, PM 3.6, PM 4.8, PM 6.5, PM 0.8 Băicoianu I. PM 4. Bălan D. PM.7, PM 8.6 Bălan G. PM.3, PM.4 Bălan Georgiana PM 4.5, PM 4.6 Bălărie Cristina PM 9.5 Banov P. PM 5.3, PM 5.4, PM. Bar N.C. PM 3.9 Barbilian R. PM 5., PM 5., PM 5.3, PM 5.4, PM 6.7 Barbu C. PM. Bardan R. PM.4, PM.6, PM 5.6, PM 9.5 Baston C. PM.5, PM 3., PM 3., PM 0., PM 0., PM 0.3, PM 0.4, PM., V., V. Batîr B. PM. Beg G. PM 0.4, PM.0 Belengeanu Valeria PM. Benguş F. PM.7, PM 7.4, PM 8.5 Berdan G. PM 3.4, PM 3.5, PM 3.6 Biro A. PM 9.3 Bloju M. PM 8. Boc A. V., V.3 Boiborean P. PM.4, PM 8.7 Botea M. PM 3.7 Botea V. PM 7.6 Botezatu D. PM. Botoca M. PM.4, PM.6, PM 8.7, PM 9.5 Brad A. PM.8, PM 4.4, PM 9., PM 0.3 Bradu A. PM 5., PM 5.3 Brăgaru M. PM 6.3, PM.3 Braticevici B. PM.7, PM 3.6, PM 4.9, PM 4.0, PM 4., PM 4., PM 6.6, PM 7.3, PM 7.4, PM 7.5, PM 8.4, PM 8.5, PM 0.9, V. Bratu O. PM 6., PM 8.3, PM 9.5, PM.9.6, PM 0.0 Brînzan D. PM 4. Bucur M. PM. Budău M. PM 3.4, PM 3.5, PM 3.6, PM 3.7, PM 4.8, PM 8.5 Budău Marina PM 9., PM 9.4 Buhaș B. PM.0, PM 5.5, PM 9.7, PM.9.8, PM 9.9, PM 9. Bulai C. PM.4 Bumbu G. PM., PM 5.5, PM 9.7, PM.9.8, PM 9.9, PM 9.0, PM 9., V.8 Buna-Arvinte Mihaela PM., PM 7.7 Bungărdean Cătălina PM.9 Buraga I. PM 5., PM 5., PM 5.3, PM 5.4, PM Romanian Journal of Urology nr. / 07 vol 6

180 Burtea G. PM.7, PM 4.9, PM 7.3, PM 7.5 Buzlea C. PM.0, PM 5.5, PM 9.7, PM.9.8, PM 9.9, PM 9.0, PM 9., V.8 Buzlea Camelia PM.0 C Calin C. PM.7, PM 4., PM 6.6, PM 7.4, PM 8.5 Căta E. PM.9 Cauni V. PM 5., PM 5., PM 5.3, PM 5.4, PM 6.7 Cealan A. V.7 Ceban E. PM 5., PM 5.3, PM 5.4, PM. Cerempei V. PM 4., PM 9. Charbit D. PM 0. Cheorpeacă B. PM.4 Chibelean C. PM.7, PM 4.3, PM 8.6, PM 9., PM 9.3, PM 0.3, PM. Chiperi L. PM 4.7 Chira I. PM 3.7, PM 7.4, PM 8.4 Chirca N. PM 3.7, PM 4.8, PM 6.4, PM 9., PM 9.3, PM 9.4, PM 0.8 Chirilă L. PM 7.6 Chirircuţă C. PM., PM.3 Chiriţă Manuela PM 6., PM., PM. Chiujdea S. PM 8.6 Chiujdea A. PM. Chuaibi A. PM 5.4, PM 6.7 Ciocâltei V. PM.3 Codoiu C. PM 3., PM 7., PM 0., PM 0., PM. Codreanu O. PM.3, PM.4 Cojocaru I. PM 5.4 Coman I. PM.9, PM.0, V.3, V.4, V.7, V., V.3, V.4, V.5, V.6 Coman Roxana Andra V.3 Comin M. PM 3.6 Constantin T. PM.7, PM 4. Constantinescu E. PM 3.3, PM 6.3, PM 0.7 Corcan J. PM 0.4, PM.0 Coroi T. PM 9.4 Costache C. PM 3.8, PM 6.9, PM 7.8 Costache R.C. PM 3.9 Couţi R. V.5, V.6, V.3 Cozea I. PM 3.5 Crăsneanu M. PM.5, PM 3., PM 0.3, PM 0.4, V., V. Crișan N. PM.9, PM.0, V.3, V.4, V.5, V.6, V.7, V., V.3, V.4 Croitoru R. PM 0.4, PM.0 Cumpănaș A. PM.4, PM.6, PM 5.6, PM 9.5 D Damian D. PM 4., PM 8.5 Daminescu L.C. PM.4, PM 8.7 Danău R. PM.7, PM 4.9, PM 4.0, PM 4., PM 4., PM 7.3, PM 7.4, PM 7.5, PM 8.5, PM 0.9, V. Daniel B. PM 3.5 Dănilă D. PM 7. Delongchamps N. B. PM 0. Dema A. PM.6 Demey A. PM 9.4 Desai J. PM 5. Diaconescu D. PM 4.0, PM 4., PM 7.3, PM 7.4, PM 7.5, PM 8.4, PM 8.5, V. Dick A. PM.5, PM 3., PM 0.3, PM 0.4, V., V. Dida T. PM 3.7 Dinu M. PM.8, PM 7.6 Dobra M. PM 7., PM 0., PM 0. Dobrotă F. V.4, V.7 Domnişor Liliana PM.5, PM 3., PM 0.3, PM 0.4, PM., V., V. Drăgoescu O. PM 7. Dragomirişteanu I. PM.3, PM 0.8 Dragoș L.B. PM.4, PM 8.7 Drăguţescu M. PM 5., PM 5., PM 5.3, PM 5.4, PM 6.7 Drocaş A. PM 7. Dudu C. PM 0., PM 0., PM. Dumbrăveanu I. PM 0.5, PM 0.6 Dumitrache M. PM 3.5, PM 4.8, PM 7. Dumitrescu C. T. PM 6.5 Duran C. PM.3 E Enache S. PM 3.6 Enache V. PM 3.5 Ene A. PM 0.7 Ene C. PM 4.3, PM 4.4, PM 4.5, PM 4.6, PM 4.7, PM 8., PM 0.6, PM.4 Ene C.D. PM 0.6 F Ferician Adela PM 5.6, PM 9.5 Ferician O. PM.6, PM 5.6 Filip I. PM 5. Folcuţi C. PM 7. Friedl A. PM.8, PM 8.6, PM. Furtunescu Florentina Ligia PM.5 G Galescu A. PM 5., PM 5.3, PM 5.4 Găman Alice PM 7. Gavriliţă M. PM.9, PM.0, V.3, V. Geavlete B. PM 3.3, PM 4.3, PM 4.4, PM 4.5, PM 4.6, PM 4.7, PM 6.3, PM 8., PM 0.6, PM 0.7, PM.3, PM.4 Geavlete P. PM 3.3, PM 4.3, PM 4.4, PM 4.5, PM 4.6, PM 4.7, PM 6.3, PM 8., PM 8., PM 0.6, PM 0.7, PM.3, PM.4 Index autori nr. / 07 vol 6 Romanian Journal of Urology79

181 Index autori Georgescu D. PM 3.3, PM 4.3, PM 4.4, PM 4.5, PM 4.6, PM 4.7, PM 6.3, PM 8., PM 8., PM 0.7, PM.3, PM.4 Georgescu S.R. PM 0.6 Ghicavîi V. PM 5. Ghilic C. PM 5. Ghirca V. PM 9. Ghirca Veronica PM.8, PM.9, PM 9.3, PM 0.3 Gîngu C. PM.5, PM 3., PM 0.3, PM 0.4, PM., V., V. Giurgiu I. PM. Giurgiu R.C. V.4, V. Gluck G. PM., PM., PM 6. Goman L. PM 8. Grad D. L. V.5, V.6 Grad L. PM.9, V.3, V.3 Grasu A. PM.5, PM.6 Graviliţă M. V.4 Grecu A. PM 5. Greluș A. PM. Grigore N. PM 5.0, PM 7.9, PM 7.0, PM 7., V.8, V.9, V.0, V.6, V.7 Grumeza D. PM.0, PM 5.5, PM 9.7, PM 9.0, PM 9., V.8 Guler Margaritis S.S. PM. Guliciuc M. PM 5. Guraliuc N. PM.3 H Hăineală B. PM 3., PM 7., PM 0., PM 0. Haşegan A. PM 5.0, PM 7.9, PM 7.0, PM 7., V.8, V.9, V.0, V.6, V.7 Herlea V. PM. Himedan O. PM 0.3, PM 0.4 Hogea M. PM., PM 7.7 Hortopan Monica PM. Hurduc V. PM 4., PM 0.5, PM. Huțanu Adina PM.7 I Ianc C. PM 9.0 Ianiotescu S. PM.5, PM 3., PM 0.3, PM 0.4, V., V. Iatagan C. PM 7.6 Iconaru V. PM 0.8 Iliescu A. PM 7.6 Iliuţă O. PM 4.3 Ioiart I. PM., PM 8.8 Ionel I. PM 6.5 Ionel I.P. PM 4.8 Ionel Ileana Paula PM.5 Ionescu R. PM. Ionescu V. PM.5, PM.6 Ioniță D. PM 7.4, PM 8.5, V. Ioniţă S. PM 7.6 Iordache V. PM 4.4, PM 4.7, PM 6.3, PM 0.7 Iorga I. PM 5.9, PM.9 J Jecu M. PM.4 Jinga V. PM.3, PM.4, PM.5, PM.6, PM.7, PM 3.7, PM 4.8, PM 4.9, PM 4.0, PM 4., PM 4., PM 6.5, PM 6.6, PM 7., PM 7.3, PM 7.4, PM 7.5, PM 8.5, PM 9., PM 9.3, PM 9.4, PM 0.8, PM 0.9, PM.5, V. Josan A. PM 5.3, PM. Jovrea Daniela PM.0, PM 5.5, PM 9.7, PM.9.8, PM 9.9, PM 9.0, PM 9., V.8 K Kadula P. V.4, V.6, V.4 Kranz A. PM 3.0, V. L Lațcu S. PM.6 Lazăr F. PM.6 Lazăr M. PM.9, V.5 Lineschi V. PM 0.4, PM.0 Lupescu Ioana PM. M Mădan V. PM.8, PM 7.6 Manea I. PM. Mansour M. PM 8. Manu M. A. PM 4., PM 0.5, PM. Manu Rucsandra PM 4., PM 0.5, PM. Marcu D. PM 6., PM 8.3, PM 9.5, PM.9.6, PM 0.0 Margaritis S. PM 3., PM 7., PM 0., PM 0. Marinescu M. PM 5. Mártha Orsolya PM.7, PM.8, PM 4.3, PM 4.4, PM 8.6, PM 9., PM 9.3, PM 0.3, PM. Marţiş Sandra PM 5.6 Mateescu Corina PM 4.4 Maxim L. PM.9, V.5 Medar C. PM 4.8, PM 4.0, PM 6.6, PM 7.3, PM 8.5, PM 9., PM 9.4, V. Mihaescu G. PM 8.4 Mihai B. PM 5., PM 5., PM 5.3, PM 5.4, PM 6.7 Mihai Mihaela PM 3. Mihai V. PM 9. Mihaly Z. A. PM.0, V.6, V.4 Mihancea A. PM.5, PM 3., PM 0.3, PM 0.4, V., V. Miklos Imola PM., PM 8.8 Minciu R. PM.4, PM 8.7 Minciu R. PM 3.0 Mircea P. PM 3.6 Mirciulescu V. PM 8. 80Romanian Journal of Urology nr. / 07 vol 6

182 Miron A. PM 5.8, PM.8 Miron Oana PM., PM 7.7 Mirvald C. PM 9. Mischianu D. PM 6., PM 8.3, PM 9.5, PM.9.6, PM 0.0 Mitoaica C. PM 7. Mitrache L. PM 3.4, PM 3.5, PM 3.6, PM 3.7 Mitrache Luminița PM 6.6 Mitroi G. PM 7. Mitroi V. PM 6.7 Moga Margareta V.6 Moișanu Daniela PM 4.0, PM 4. Moiseanu D. PM 4., PM 0.5, PM. Moldoveanu C. PM.3, PM.4 Mulţescu R. PM 3.3, PM 4.3, PM 4.4, PM 4.5, PM 4.6, PM 4.7, PM 6.3, PM 8., PM 0.7 Mureşanu H. PM 8.8 N Nacer K. PM.0, PM 5.5, PM 9.7, PM 9.8, PM 9.9, PM 9.0, V.8 Najjar S. PM 9. Neagoe L. PM 3.0, V. Nechifor Boila A. PM 4.3, PM 9., PM 9.3 Nedelcu S. PM. Nedelcuţă C. PM 7. Nedelea S. PM.3 Nica D. PM. Nicolae I. PM 0.6 Niţă M. PM 4. Novac B. PM 3.8, PM 7.8 Nyberg Viktoria PM.0, V. Petcu C. PM 4. Petrescu A. PM.5, PM 3.4, PM 3.6, PM 8.4 Petrescu Amelia PM 6.6 Petruţ B. PM.0, PM., PM 7.7 Peyromaure M. PM 0. Picu G. PM 7.6 Pisoschi M. PM. Pleșacov A. PM 0.5 Pop A. L. PM 9.4 Pop C.D. PM 0., V.5 Pop D. PM 3.4, V.7, V.4 Popa A. V.5, V.7 Popa R. PM. Popescu Cristina PM. Popescu G. PM 7. Popescu M. PM 7.3 Popescu R. PM 4.9, PM 6.6, PM 7.5, PM 4.0, PM 4., V. Porav-Hodade D. PM.8, PM 4.4, PM 5.5, PM 5.6, PM 8.6, PM 9., PM 9.3, PM 0.3, PM. Poroschianu M. PM.3 Porumbel C. V.7 Preda A. PM 3. Preda A.T. PM. Predoiu G. PM.7, PM 3.7, PM 4.9, PM 4.0, PM 4., PM 6.5, PM 6.6, PM 0.9, PM 0., V. Pricop C. PM 5.7, PM 5.8, PM 6.8, PM.6, PM.7, PM.8 Puia D. PM 5.7, PM 6.8, PM.6, PM.7, PM.8 Pupca G. PM 8.7 Index autori O Okemba Gracia PM., PM.9.8, PM 9.9, PM 9. Oltean A. PM 4.3 Onofrei P. PM 6.9 Oprea A. PM 5. Opriş G. PM.5 Orezanu A. PM.5, V., V. Osman O. PM.9 P Pacu O. PM.8 Pănuță A. PM., PM 7.7 Pârliţeanu B. PM 4., PM 0.5, PM. Pârlog M. PM 9., PM 9.3, PM 9.4, PM 0.8 Pascu M. PM 4.8, PM 7.5, PM 9., PM 9.4 Păunescu A. PM.6 Pavelescu C. PM 9. Persu C. PM 6.4, PM 9., PM 9.3, PM 9.4, PM 0.8 Petca Aida PM 4.9, PM 6.6, PM 4.0, PM 4. Petca R. PM.6, PM.4, PM.5, PM.7, PM 4.9, PM 4.0, PM 4., PM 6.6, PM 7.3, PM 7.5, PM 8.5, PM 0.9 R Rădăşanu V. PM 6.8 Rădăvoi D. PM.3, PM.4, PM 3.4, PM 4.8, PM 6.4, PM 7., PM 9., PM 9.4 Radu B. PM., PM., PM 6. Radu T. - PM 4. Radu V. D. PM 3.8, PM 3.9, PM 6.9 Rădulescu A. PM.8, PM 7.6 Rădulescu F. PM.8 Răduţă O. PM. Rascu A.S. PM.4 Rascu A.S.C. PM 4.8 Rascu S. PM 7. Ratea D. PM. Ricu G. PM., PM.3 Ristescu C. PM 3.8, PM 3.9, PM 5.7, PM.8 Rivière A. PM 0. Roghmann U. V. Roman V. PM 0.8 Roșoga G. PM 7.3, PM 7.5 Rouscoff Y. PM 0. Rusu F. PM 7.6 nr. / 07 vol 6 Romanian Journal of Urology8

183 Index autori S Salaheddin Y. PM 4. Şandor M. PM.0, PM.9.8, PM 9.9 Sandu B. PM.3 Sandu I. PM 6.5 Sandu S. PM 7.3, PM 7.5 Savu Carmen PM 4., PM 9. Sbârnă G. PM.6 Scârneciu I. PM.9, V.5 Scripcariu D. V. PM., PM 7.7 Scripcariu V. PM., PM 7.7 Scutelnic G. PM 0.6, PM. Secaşan I. PM 0.4, PM.0 Sima C. PM 3.5, PM 4.8, PM 6.4, PM 7. Simion Carmen PM 4.4 Simon V. V.5, V.7 Sin Anca PM.7, PM 8.6 Sinescu I. PM., PM., PM.5, PM 3., PM 3., PM 4., PM 4., PM 6., PM 7., PM 9., PM 0., PM 0., PM 0.3, PM 0.4, PM 0.5, PM., PM., V., V. Soava P. PM 3.7 Soroiu D. PM 8. Șova E. PM 3.9, PM 6.9 Spînu D. PM 6., PM 8.3, PM 9.5, PM.9.6, PM 0.0 Spiridonescu B. PM., PM., PM 6. Stan M. PM 5.9, PM 0.7 Stanca D.V. V.4, V.5, V.3 Stăncioiu M. PM.5, PM.6 Stănescu C. PM.8 Stănescu F. PM.3, PM.4 Streinu-Cercel Anca PM 6.4 Streza B. PM. Suditu M. PM.3 Surcel C. PM 9. Șurlin V. PM 7. Szabo A. V.3, V.4 Szabo Z. PM 9.3 Szekeres N. PM 4.4, PM 0.3, PM. T Tamas-Szora A. PM.9 Tănase A. PM 5., PM 5.4, PM 0.5, PM 0.6, PM. Tănase D. PM 5. Tănase F. PM 5.3, PM 5.4, PM 6.7 Tătar S. PM 8.6 Tătaru O. S. PM.7, PM.8 Tătaru S. PM 4.4 Teodorescu D. PM. Ţiganu S. PM.0, PM 9.7, PM.9.8, PM 9.0, V.8 Tincu O. PM 0.4 Toader R. PM 6.5 Todea C. PM.8, PM 4.4, PM 9., PM 9.3, PM 0.3, PM. Toma C. PM., PM 4.8, PM 7., PM 7.7 Toma D. PM.4, PM 7., PM 0.8 Tomac I. PM., PM 3.8, PM 5.7, PM 7.7 Tomescu P. PM 7. Traxer O. PM 8.7 Turcu E. PM 8.4 V Vârlan M. PM.0 Vartolomei M.D. PM.7, PM.8, PM 8.6 Vărzescu F. PM.7, PM 4.9, PM 4., PM 7.3, PM 7.4, PM 7.5, V. Vasilescu F PM 3.6 Vechiu C. PM.8 Vesa N. PM 3.0, V. Vida O. PM.8, PM 4.4, PM 9., PM 0.3 Voinea F. PM 5.9, PM.9 Voinescu V. PM 4.0, PM 4., PM 0.9, PM 0. Vrabie R. PM 4., PM. Z Zahiu V. PM.8 8Romanian Journal of Urology nr. / 07 vol 6

184