STUDIUL REPETAT DE EVALUARE A CUNOŞTINŢELOR, ATITUDINILOR ŞI PRACTICILOR TINERILOR CU REFERIRE LA HIV/SIDA RAPORT

Transcription

1 STUDIUL REPETAT DE EVALUARE A CUNOŞTINŢELOR, ATITUDINILOR ŞI PRACTICILOR TINERILOR CU REFERIRE LA HIV/SIDA RAPORT YOUTH S KNOWLEDGE, ATTITUDES AND PRACTICES REGARDING HIV/AIDS REPEATED SURVEY FINAL REPORT Chişinău 2008

2 Grupul de autori: Otilia Scutelniciuc Monitorizarea şi Evaluarea Programelor Naţionale de Sănătate, Centrul Naţional de Management în Sănătate Igor Condrat Monitorizarea şi Evaluarea Programelor Naţionale de Sănătate, Centrul Naţional de Management în Sănătate Luminiţa Guţu lector asistent, catedra Epidemiologie, Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie Nicolae Testemiţeanu Echipa de implementare a studiului: Jigău Ion - Director executiv CBS - AXA Luchian Andrei - coordonatorul studiului, CBS - AXA Otilia Scutelniciuc Monitorizarea şi Evaluarea Programelor Naţionale de Sănătate, Centrul Naţional de Management în Sănătate Luminiţa Guţu lector asistent, catedra Epidemiologie, Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie Nicolae Testemiţeanu Igor Condrat Monitorizarea şi Evaluarea Programelor Naţionale de Sănătate, Centrul Naţional de Management în Sănătate Valeriu Pleşca Monitorizarea şi Evaluarea Programelor Naţionale de Sănătate, Centrul Naţional de Management în Sănătate Group of authors: Otilia Scutelniciuc Monitoring and Evaluation of National Health Programs, National Center of Health Management Igor Condrat Monitoring and Evaluation of National Health Programs, National Center of Health Management Luminita Gutu lector assistant, department of Epidemiology, State University of Medicine and Pharmacy Nicolae Testemiţanu Survey implementation team: Jigau Ion Executive Director CBS - AXA Luchian Andrei Survey Coordinator, CBS - AXA Otilia Scutelniciuc Monitoring and Evaluation of National Health Programs, National Center of Health Management Luminiţa Gutu lector assistant, department of Epidemiology, State University of Medicine and Pharmacy Nicolae Testemiţanu Igor Condrat Monitoring and Evaluation of National Health Programs, National Center of Health Management Valeriu Plesca Monitoring and Evaluation of National Health Programs, National Center of Health Management DESCRIEREA CIP A CAMEREI NAŢIONALE A CARŢII Scutelniciuc, Otilia Cunoştinţele, atitudinile şi practicile tinerilor cu referire la HIV/SIDA= Youths knowledge, attitudes and practices regarding HIV/AIDS : Studiul de evaluare : Raport final / Otilia Scutelniciuc, Igor Condrat, Luminiţa Guţu. - Ch. : Rolsi Media SRL, 2008 (Tipogr. MultiArt ) p. Text paral.: lb. rom., engl. - Bibliogr. în notele de subsol.-1300ex. ISBN Atitudini Tineri - HIV/SIDA. CZU :[616.98: HIV]-053.6=135.1=111 S 39 2

3 Cuprins cuprins CAPITOLUL I... 7 Metoda cercetării...7 Scopul şi obiectivele studiului...7 Tipul studiului...7 Caracteristicile eşantionului...7 Instrumentul de colectare...8 Colectarea datelor...8 Analiza datelor...8 CAPITOLUL II... 9 Structura demografică...9 CAPITOLUL III Cunoştinţe...10 Cunoştinţe despre HIV/SIDA...10 Cunoştinţe despre ITS...12 Cunoştinţe despre prezervativ...13 Consilierea şi Testarea Voluntară la HIV...14 CAPITOLUL IV Atitudini...15 CAPITOLUL V Comportament sexual...17 Eşantionul general al tinerilor de ani...17 Parteneri sexuali nepermanenţi...17 Parteneri comerciali...18 Utilizarea prezervativului...18 Sub-eşantionul tinerilor necăsătoriţi şi fără parteneri sexuali tip concubin pe parcursul ultimilor 12 luni...20 Vîrsta mediană a debutului vieţii sexuale...20 Tinerii sexual activi...21 Mai mulţi parteneri sexuali...21 Utilizarea prezervativului...22 CAPITOLUL VI Consumul de substanţe...24 Tutunul...24 Alcoolul...24 Sedativele şi tranchilizantele...24 Droguri ilegale...24 CONCLUZII LIMITĂRILE STUDIULUI COMPARAREA REZULTATELOR 2006/ ANEXE LISTA FIGURILOR LISTA TABELELOR

4 summary summary CHAPTER I Survey method...45 Survey objective...45 Survey type...45 Sample characteristics...45 Data collection tool...46 Data collection...46 Analysis...46 CHAPTER II Demographics...47 CHAPTER III Knowledge...48 Knowledge on HIV/AIDS...48 Knowledge on STIs...50 Knowledge on condom...51 Voluntary Counseling and Testing...52 CHAPTER IV Attitudes...53 CHAPTER V Sexual behavior...55 General sample of years old youth...55 Non-permanent sexual partners...55 Commercial partners...56 Condom use...56 Sub-sample of unmarried youth and without permanent sexual partners of concubine type during the last 12 months...58 Median age of sexual experience debut...58 Sexually active youth...59 Multiple sexual partners...59 Condom use...60 CHAPTER VI Use of substances...62 Tobacco...62 Alcohol...62 Sedatives and tranquillizers...62 Illegal drugs...62 CONCLUSIONS SURVEY LIMITATIONS COMPARISON OF 2006/2008 RESULTS ANNEXES LIST OF FIGURES LIST OF TABLES

5 STUDIUL REPETAT DE EVALUARE A CUNOŞTINŢELOR, ATITUDINILOR ŞI PRACTICILOR TINERILOR CU REFERIRE LA HIV/SIDA RAPORT

6 Cuvînt înainte Cuvînt înainte Prezentul raport descrie rezultatele studiului repetat de măsurare a Cunoştinţelor, Atitudinilor şi Practicilor tinerilor de ani cu referire la HIV/SIDA. Studiul a fost desfăşurat în cadrul evaluării rezultatelor implementării în anii a proiectului Băncii Mondiale de combatere a HIV/SIDA în Republica Moldova. Obiectivul principal al studiului este evaluarea nivelului de cunoştinţe, atitudini tolerante şi a practicilor protejate cu referire la HIV/SIDA. Grupul de implementare a studiului exprimă recunoştinţe tuturor persoanelor implicate, inclusiv respondenţilor pentru participare şi sinceritate. Acronime HIV Virusul Imunodeficienţei Umane ITS Infecţii cu transmitere sexuală SIDA Sindromul Imunodeficienţei Umane Achiziţionate UNAIDS Agenţia Naţiunilor Unite pentru HIV/SIDA FHI Family Health International 6

7 CAPITOLUL I. Metoda cercetării Metoda cercetării Scopul şi obiectivele studiului Studiul a avut drept obiectiv principal evaluarea cunoştinţelor, atitudinilor şi practicilor referitor la HIV/ SIDA şi consumului de substanţe psihotrope în rîndul tinerilor de ani care locuiesc pe teritoriul Republicii Moldova (malul drept al rîului Nistru ). Obiectivele specifice ale studiului: Măsurarea nivelului de cunoştinţe despre HIV/SIDA; Măsurarea atitudinilor vis-a-vis de persoanele ce trăiesc cu HIV/SIDA; Măsurarea comportamentului sexual şi utilizării metodelor de protejare; Măsurarea practicilor de consum al substanţelor psihotrope. Tipul studiului Sondaj de opinie printre gospodării cu reprezentativitate naţională. Localităţile, străzile, gospodăriile şi respondenţii au fost selectaţi aleatoriu. Interviurile au fost realizate utilizînd procedeul faţă în faţă în gospodăria respondentului. Caracteristicile eşantionului Ţinta eşantionării au constituit-o tinerii de ani care locuiesc permanent pe teritoriul Republicii Moldova (malul drept al rîului Nistru). Pentru a asigura reprezentativitatea eşantionului studiului, procesul eşantionării a cuprins următoarele etapele: 1. Stratificarea în baza a două criterii: Regional. S-au selectat 32 regiuni conform divizăriii administrativ-teritoriale a teritoriilor de pe malul drept al rîului Nistru (raioane); După tipul localităţii. Localităţile au fost divizate: I. sate cu o populaţie de pînă la 3000 locuitori, II. sate cu o populaţie mai mare decît 3000 locuitori, III. localităţi urbane mici 2, IV. municipiile Chişinău şi Bălţi; După stratificare numărul potenţialilor respondenţi per strat a fost calculat proporţional numărului populaţiei fiecărui strat în baza datelor statistice oferite de Biroul Naţional de Statistică al Republicii Moldova (National Bureau of Statistics 2008). 2. Randomizarea. Localităţile, străzile, gospodăriile şi respondenţii au fost selectaţi aleatoriu. Au urmat trei etape de selectare aleatorie: localităţile au fost selectate aleatoriu în baza listei de localităţi cu extragerea din fiecare raion a punctelor de eşantionare; în fiecare punct de eşantionare în dependenţă de mediul urban sau rural au fost utilizate două tipuri de rute pentru gospodăriile din blocuri şi pentru casele de la sol, prin metoda rutei aleatoare; persoanele din gospodăriile selectate care corespundeau criteriilor de includere (locuitor permanent al Republicii Moldova, malul drept al Nistrului, cu vîrsta cuprinsă între 15 şi 24 ani, abil fizic şi mintal pentru a participa la studiu). Dacă în gospodărie erau mai multe persoane care corespundeau criteriilor de includere, atunci intervievată era persoana cu cea mai apropiată zi de naştere. Urmînd etapele de mai sus, a fost acumulat un eşantion naţional în număr de 1182 respondenţi cu o eroare maximă de ±3%. O supraeşantionare pentru mun. Bălţi a fost efectuată în volum de 275 respondenţi şi pentru mun. Chişinău de respondenţi cu o eroare maximă de ±5,6%. Astfel volumul total al eşantionului studiului a constituit 1489 respondenţi Urmare a conflictului armat de pe rîulu Nistru în anii 90, teritoriul de pe malul stîng nu este controlat în totalitate de către Guvernul de la Chişinău. Desfăşurearea studiilor sociologice pe malul stîng este împiedicată de dificultatea negocierilor şi lipsa cadrului de eşantionare. Centrele raionale şi localităţile de tip urban. 7

8 Metoda cercetării Instrumentul de colectare În cadrul studiului repetat a fost folosit instrumentul de colectare a datelor aplicat în anul 2006 pentru a asigura comparabiliteatea rezultatelor. Drept bază pentru elaborarea compartimentului ce ţine de cunoştinţele, atitudinile şi practicile cu referire la HIV/SIDA a servit ghidul pentru Studiile Particularităţilor Comportamentale (Family Health International, 2004). Din acest ghid a fost selectat chestionarul pentru intervievarea populaţiei mature de ani. Drept argument pentru selectarea acestuia a servit faptul că o bună parte din tinerii de pe segmentul de vîrstă ani sunt căsătoriţi sau trăiesc în concubinaj (11.1% din respondenţii studiului desfăşurat în anul 2006)(Scutelniciuc Otilia 2007). Analiza separată pentru tinerii care nu au fost niciodată căsătoriţi şi care nu au avut parteneri sexuali tip concubin pe parcursul ultimului an a fost realizată prin extragerea din baza de date a respondenţilor ce corespund criteriilor de includere în sub-eşantion. Pentru colectarea datelor despre consumul de substanţe a fost utilizat chestionarul recomandat pentru studiile de prevalenţă a consumului de substanţe psihotrope de către Centrul European pentru Monitorizarea Drogurilor şi Dependenţei de Droguri (European Monitoring Centre for Drugs and Drug Addiction 2002). Colectarea datelor Colectarea datelor s-a desfăşurat în perioada 5 martie 9 aprilie Pentru evitarea barierelor de comunicare precum şi pentru ridicarea gradului de sinceritate în teren au mers echipe mixte, compuse din intervievatori de ambele sexe. Intervievatorii au fost familiarizaţi cu obiectivele studiului, chestionarul şi selectare respondenţilor în teren. Dacă persoana eligibilă din gospodăria selectată nu a fost găsită acasă, atunci intervievatorul s-a întors în aceiaşi zi sau a doua zi pentru a o intervieva. Verificarea datelor a fost realizată conform metodei:veridicitatea realizării interviurilor a fost evaluată de către echipa de verificatori utilizînd procedeul verificării a 15% din rutele selectate aleatoriu; Verificarea telefonică a 30% din numerele de telefon din fişele de rută; Calitatea colectării datelor şi consistenţa datelor obţinute au fost verificate pin metoda comparării statistice. Analiza datelor Au fost validate 1489 de chestionare, introduse dublu în baza de date şi procesate. Pentru elaborarea raportului a fost constituită baza de date naţională şi trei baze de date independente cu diferite erori standarde pentru mun. Chişinău (300 chestionare valide), mun. Bălţi (275 chestionare valide) şi tinerii care nu au fost niciodată căsătoriţi şi care nu au avut parteneri sexuali tip concubin pe parcursul ultimului an (951 chestionare valide). Dezagregarea a fost realizată cu scopul urmăririi tendinţelor în timp în diferite medii de rezidenţă. La compararea datelor pentru cele patru medii de rezidenţă (urban, rural, urban mic, mun. Chişinău, mun. Bălţi) trebuie să se ţină cont de diferenţele dintre erorile standard ale fiecărui sub-eşantion. În eşantionul naţional au intrat 1182 chestionare valide. Datele obţinute au fost introduse dublu şi procesate în programul de analiză statistică SPSS Sumarele statistice au fost generate folosind frecvenţele şi tabelele încrucişate. Pentru indicatorii de cunoştinţe şi comportament rezultatele studiului au fost analizate separat pentru sub-eşantionul tinerilor respondenţi care nu au fost niciodată căsătoriţi şi nu au avut parteneri sexuali tip concubin pe parcursul ultimului an (951 chestionare valide) şi pentru întregul eşantion de respondenţi (1182 respondenţi). 8

9 CAPITOLUL II. Structura demografică Structura demografică Eşantionul reprezentativ naţional a fost constituit din 537 respondenţi de sex masculin (45.4%) şi 645 respondenţi de sex feminin (54.6%). Din eşantionul naţional 485 respondenţi (41.0%) erau din mediul urban şi 697 (59.0%) din mediul rural. Grupului de vîrstă de ani i-au revenit 65.7% (776 respondenţi) din eşantion, iar grupului de vîrstă de ani 34.3% (406 din respondenţi) (Figura 1). Distribuţia după grupul de vîrstă a fost diferită în mediul urban şi rural. Astfel în rîndul respondenţilor din mediul urban 57.1% (277 respondenţi) aveau vîrsta de ani şi 42.9% (208 respondenţi) - de ani. În rîndul respondenţilor din mediul rural 71.6% (499 respondenţi) aveau vîrsta de ani şi 28.4% (198 respondenţi) de ani. Majoritatea grupului de vîrstă de ani în mediul rural se explică prin: perioada desfăşurării studiului (5 martie 9 aprilie 2008), cînd studenţii sunt înarafa localităţii de rezidenţă şi probabilitatea de a fi incluşi în eşantion se reduce. În studiile sociologice în gospodării căminele studenţeşti nu sunt luate în calcul în pasul statistic. urmare a secetei din ultimul an, forţa de muncă tînără din mediul rural a migrat înafara localităţii de rezidenţă permanentă în cautarea unui cîştig. Vîrsta medie a respondenţilor din eşantionul naţional a fost de 18.4 ani, iar mediana - de 18 ani. Din tot eşantionul naţional la momentul interviului 8.5% au declarat că sunt căsătoriţi fără diferenţe între mediile de rezidenţă, iar 3.1% trăiau în concubinaj. Respondenţii de sex feminin (13.0%) de 4 ori mai frecvent decît respondenţii de sex masculin (3.0%) erau căsătoriţi la momentul interviului, fără diferenţe seminificative dintre mediile de rezidenţă. La momentul intervievării 50.8% din respondenţi au relatat că au avut vreodată relaţii sexuale. Respondenţii de sex masculin mai frecvent (65.4%) decît respondenţii de sex feminin (38.8%) au relatat despre existenţa experienţei sexuale. Acest procent a fost mai mare în grupul de vîrstă de ani (83.5%) atît pentru respondenţii de sex feminin (79.2%) cît şi pentru respondenţii de sex masculin (87.9%). Respondenţii de ani au avut vreodată relaţii sexuale în 33.8% din cazuri, mult mai frecvent băieţii (52.1%) comparativ cu fetele (19.6%). Nu au fost înregsitrate diferenţe dintre respondenţii din mediu rural (57.2%) şi urban (56.1%). După nivelul de educaţie majoritatea respondenţilor (51.9% din respondenţi sau 613 în cifre absolute) aveau nivelul de studii medii (medii incomplete, medii şi medii profesionale). Studii superioare incomplete şi superioare au fost relatate de 16.5% din eşantion. Fiind întrebaţi dacă sunt angajaţi în cîmpul muncii, 14.1% din eşantion au dat un răspuns afirmativ, ponderea acestoră fiind mai mare în rîndul celor de ani (31.3%). Figura 1 Distribuţia după vîrstă a respondenţilor studiului din eşantionul general şi sub-eşantionul tinerilor care nu au fost niciodată căsătoriţi şi nu au avut parteneri sexuali tip concubin pe parcursul ultimului an, %, Republica Moldova (malul drept al rîului Nistru),

10 Cunoştinţe În sub-eşantionul tinerilor respondenţi care nu au fost niciodată căsătoriţi şi nu au avut parteneri sexuali tip concubin pe parcursul ultimului an (951 chestionare valide), 47.1% le-au revenit respondenţilor de sex masculin şi 52.9% - respondenţilor de sex feminin. Din respondenţii din acest sub-eşantion 59.9%, aveau rezidenţa în mediul rural şi 40.1% - în mediul urban. Majoritari în sub-eşantion sunt respondenţii de ani (74.1%) comparativ cu cei de ani (25.9%) (Figura 1). Dacă în grupul de vîrstă de ani majoritari sunt respondenţii de sex feminin (56.3%), atunci în grupul de vîrstă de ani ponderea acestora este mai mică (43.1%). Respondenţii din acest sub-eşantion au avut vreodată relaţii sexuale penetrante în 40,4% din cazuri. Dezagregînd după sexe, băieţii mai frecvent (60.3%) au relatat despre existenţa experienţei sexuale comparativ cu fetele (22.7%). CAPITOLUL III. Cunoştinţe Cunoştinţe despre HIV/SIDA Marea majoritate a tinerilor intervievaţi (98,8%) au auzit vreodată de HIV sau de SIDA Tabelul 4. Nu au fost înregistrate diferenţe semnificative între respondenţii de diferite vîrste, sexe, medii de rezidenţă Tabelul 5. Fiind întrebaţi dacă cunosc pe cineva care este purtător al virusului HIV sau a decedat de SIDA, 11.1% din respondenţi au dat un răspuns afirmativ Tabelul 6. Referitor la posibilitatea prevenirii transmiterii infecţiei HIV pe cale sexuală, majoritatea respondenţilor au fost de acord că avînd un singur partener sexual fidel HIV neinfectat (79.2%) şi prin utilizarea corectă a prezervativului la fiecare contact sexual (80.8%) poate fi prevenită transmitere virusului HIV (Figura 2) Tabelul 7. Indicatorul cunoaşterii metodelor de prevenire a infecţiei HIV(Family Health International 2004) calculat prin integrarea răspunsurilor la ambele întrebări a atins valoarea de 67.9% (Figura 2), distribuindu-se aproape egal pentru respondenţii de sex masculin (69,5%) şi feminin (66,5%). Valoarea acestui indicator este diferită în rîndul respondenţilor din diferite medii de rezidenţă. Astfel respondenţii din mediul rural au dat dovadă de un nivel de cunoştinţe mai jos (63.1%) comparativ cu cei din mediul urban (74,8%). Au fost înregistrate diferenţe în limitele erorii studiului dintre respondenţii din grupul de vîrstă de ani (66.7%) comparativ cu cei de ani (74.8%). La analiza separată a tinerilor ce nu au fost niciodată căsătoriţi şi nu au avut parteneri sexuali tip concubin pe parcursul ultimilor 12 luni, comparativ cu eşantionul naţional, diferenţe ce depăşesc eroarea standard a studiului nu au fost înregistrate Tabelul 8. Din toţi tinerii intervievaţi, 63.5% au dat un răspuns corect la întrebarea despre posibilitatea infectării cu HIV luînd masa din acelaşi tacîm cu o persoană seropozitivă (Figura 2) Tabelul 7. Ca şi pentru indicatorul precedent, nivelul respingerii concepţiilor greşite s-a dovedit a fi dependent de mediul de rezidenţă şi grupul de vîrstă al respondenţilor. Astfel respondenţii din mediul rural mai rar (51,5%) comparativ cu cei din mediul urban (65,8%), respondenţii din grupul de vîrstă de ani mai rar (61.1%) comparativ cu cei de ani (67.9%) au dat răspunsuri corecte la întrebarea despre concepţiile greşite. Respondenţii de sex masculin au dat mai puţine răspunsuri corecte (60.7%) la această întrebare comparativ cu cei de sex feminin (65.7%). Ponderile răspunsurilor corecte relatate de tinerii respondenţi care nu au fost niciodată căsătoriţi şi nu au avut parteneri sexuali tip concubin pe parcursul ultimului an a înregistart diferenţe mai mari dintre grupurile de vîrstă şi sexe comparativ cu eşantionul naţional Tabelul 9. În majoritate respondenţii (83.8%) au dat un răspuns afirmativ la întrebarea dacă un om aparent sănătos poate fi purtător al virusului HIV(Figura 2) Tabelul 7. La întrebarea despre posibilitatea infectării cu virusul HIV prin folosirea seringilor în comun ponderea răspunsurilor corecte (95.4%) a fost cea mai mare din toate întrebările care măsoară cunoştinţele despre HIV/SIDA (Figura 2) Tabelul 7. Diferenţe importante dintre respondenţii de diferite sexe şi grupuri de vîrstă nu au fost înregistrate Tabelul 10. În 88.7% din cazuri tinerii intervievaţi au răspuns corect la întrebarea despre transmiterea virusului HIV fătului în timpul sarcinii femeii HIV infectate şi în 72.3% cazuri - prin alăptarea copilului de către femeia HIV infectată (Figura 2). Ponderea răspunsurilor corecte la prima întrebare a fost mai înaltă în rîndul respondenţilor de sex feminin (90.6%) Tabelul

11 Cunoştinţe Figura 2 Ponderea răspunsurilor corecte la întrebările referitor la cunoştinţele despre HIV/SIDA în rîndul respondenţilor de ani, eşantionul general, %, Republica Moldova (malul drept al rîului Nistru), Indicatorul integrat al cunos ntelor despre HIV/SIDA 63.5 Cunos nte corecte despre metodele de preven e HIV 79.7 Poate un om sa se infecteze cu HIV luind masa din acelasi tacim cu o persoana seropozi va Un om aparent sanatos poate fi HIV infectat 88.7 Infec a HIV poate sa se transmita fatului in mpul sarcinii 72.3 Infec a HIV poate sa se transmita prin laptele matern 95.4 Poate o persoana sa se infecteze cu HIV u lizind seringi in comun? 79.2 Riscul de infectare cu HIV poate fi redus avind un singur partener fidel si neinfectat 80.8 Riscul de infectare cu HIV poate fi redus folosind corect prezerva vul la fiecare contact sexual În cadrul studiului indicatorul integrat al cunoştinţelor despre HIV/SIDA a fost calculat în baza răspunsurilor corecte la patru întrebări ce ţin de cunoştinţele despre HIV/SIDA 3. La dezagregarea acestuia după mediul de rezidenţă şi grupurile de vîrstă ale respondenţilor au fost înregistrate diferenţe esenţiale (Figura 3). 3 Riscul de infectare cu HIV poate fi redus prin utilizarea corectă a prezervativului la fiecare contact sexual? Riscul de infectare cu HIV poate fi redus, avînd un singur partener sexual fidel şi neinfectat? Virusul HIV poate fi transmis, luînd masa din acelaşi tacîm cu o persoană HIV infectată? Un om aparent sănătos poate fi HIV infectat? 11

12 Cunoştinţe Figura 3 Indicatorul integrat al cunoştinţelor despre HIV/SIDA în rîndul respondenţilor de ani dezagregat după grupul de vîrstă, mediul de rezidenţă şi sexul respondenţilor, eşantionul general, %, Republica Moldova (malul drept al rîului Nistru), 2008 Astfel, tinerii intervievaţi de ani au răspuns mai rar corect la toate întrebările ce ţin de cunoştinţele despre HIV/SIDA (38.3%) comparativ cu cei de ani (45.6%). Cea mai mică valoare a acestui indicator a fost înregistrată în rîndul respondenţilor din mediul rural (34.9%). Cunoştinţe despre ITS Majoritatea absolută a respondenţilor (94.1%) au auzit vreodată despre ITS Tabelul 12. Respondenţii din grupul de vîrstă ani mai frecvent (96.3%) au relatat că au auzit despre ITS comparativ cu respondenţii din grupul de vîrstă de ani (93.0%) Tabelul 13. Fiind întrebaţi despre semnele clinice ale ITS pe care le cunosc, cel mai frecvent indicate au fost durerile la urinare la bărbaţi (25.3%) şi eliminările vaginale (20.3%). Mai rar au fost menţionate de către respondenţi celelalte simptome ale ITS (Figura 4) Tabelul

13 Cunoştinţe Figura 4 Distribuţia răspunsurilor tinerilor de ani la întrebarea Care sunt semnele clinice ale ITS la bărbaţi? şi Care sunt semnele clinice ale ITS la femei?, eşantionul general, %, Republica Moldova (malul drept alr îului Nistru), 2008 Respondenţii din mediul rural comparativ cu cei din mediul urban în mai puţine cazuri au putut numi cel puţin un semn clinic al ITS Tabelul 14. Circa jumătate din respondenţi (52,2%) nu au ştiut să indice nici un semn clinic al ITS. Cunoştinţe despre prezervativ Absoluta majoritate a respondenţilor (98.9%) au auzit vreodată despre metoda de prevenire (protejare) - prezervativul pentru bărbaţi. Diferenţe importante între respondenţii din diferite grupuri de vîrstă şi de diferite sexe nu au fost înregistrate Tabelul 15. Fiind întrebaţi despre posibilitatea evitării unei sarcini nedorite prin utilizarea corectă a prezervativului la fiecare contact sexual, majoritatea respondenţilor (83.2%) au dat un răspuns corect Tabelul 16. Ponderea răspunsurilor corecte a fost cea mai mică în rîndul respondenţilor din mediul rural (79.0%). Diferenţe semndificative între respondenţii de diferite sexe şi gurpuri de vîrstă nu au fost înregistrate Tabelul 17. Majoritatea tinerilor respondenţi (76.6%) au relatat că în opinia lor infectarea cu ITS poate fi evitată prin utilizarea corectă a prezervativului la fiecare contact sexual (Figura 5) Tabelul 18. Diferenţe semnificaive dintre respondenţii de diferite sexe şi grupuri de vîrstă nu au fost înregistrate Tabelul 19. Ponderea răspunsurilor corecte despre posibilitatea evitării infectării cu virusul HIV prin utilizarea corectă a prezervativului la fiecare contact sexual este de 80.8% (Figura 5). 13

14 Cunoştinţe Figura 5 Ponderea răspunsurilor corecte ale tinerilor de ani la întrebările referitor la cunoştinţele despre prezervativ ca metodă de prevenire (protejare), eşantionul general, %, Republica Moldova (malul drept al rîului Nistru), 2008 Valorile indicatorului integrat al cunoştinţelor despre prezervativ (ponderea respondenţilor care au dat un răspuns corect la toate trei întrebări din chestionarul studiului 4 ) sunt mai mici comparativ cu ponderea răspunsurilor corecte la fiecare întrebare în parte. La numitor au fost luaţi în calcul şi respondenţii care nu au auzit niciodată de prezervativ. Astfel, 63.5% din numărul total de respondenţi au răspuns corect la toate trei întrebări (Figura 5). Diferenţe semnificative dintre respondenţii de diferite sexe şi grupuri de vîrstă nu au fost înregistrate. Semnificativă este diferenţa dintre respondenţii din diferite medii de rezidenţă. Astfel, respondenţii din mediul rural mai rar (58.2%) comparativ cu cei din mediul urban (70.8%) au răspuns corect la toate trei întrebări Tabelul 20. Consilierea şi Testarea Voluntară la HIV Circa jumătate din respondenţii studiului (55.3%) au relatat despre posibilitatea efectuării testului la HIV în localitatea (raionul) unde locuiesc Tabelul 21, şi doar 14.9% din respondenţi studiului au relatat că au făcut vreodată testul la HIV. Cel mai rar au indicat acest fapt respondenţii din mediul rural (12.5%) Tabelul 22. Din respondenţii care au relatat că au făcut vreodată testul la HIV, majoritatea (78.8%) au răspuns că au făcut-o benevol, iar 21.4% dintre ei au afirmat că au fost impuşi. Jumătate dintre cei care au făcut vreoadtă testul la HIV (50.0%) au fost beneficiat de consiliere pretest şi circa o treime (30%) au fost consiliaţi posttes. Din numărul celor testaţi vreodată la HIV, 63.7% au făcut acest test pe perioada ulitmului an. Absoluta majoritate a respondenţilor care au făcut vreodată testul la HIV (94.6%), au relatat că îşi cunosc rezultatul Tabelul 23. Din numărul total de respondenţi 6,0% au făcut testul voluntar la HIV pe parcursul ultimului an şi îşi cunosc rezultatul (Family Health International 2004) (Figura 6), iar 7.5% au făcut testul la HIV pe parcursul ultimului an şi îşi cunosc rezultatul. 4 Riscul de infectare cu virusul HIV poate fi redus prin utilizarea corectă a prezervativului la fiecare contact sexual? Riscul de infectare cu ITS poate fi redus prin utilizarea corectă a prezervativului la fiecare contact sexual? O sarcină nedorită poate fi evitată prin utilizarea corectă a prezervativului la fiecare contact sexual? 14

15 Atitudini Figura 6 Distribuţia răspunsurilor la întrebările despre testarea la HIV, tinerii ani, eşantionul general, %, Republica Moldova (malul drept al rîului Nistru), 2008 Nivelul de testare benevolă pe parcursul ultimului an cu cunoaşterea rezultatului s-a dovedit a fi dependent de grupul de vîrstă. O valoare mai mare acest indicator l-a înregistrat în rîndul respondenţilor de ani (8.9%) comparativ cu cei de ani (3.3%) Tabelul 24. CAPITOLUL IV. Atitudini Circa jumătate din tineri au relatat că se consideră pregătiţi, în caz dacă cineva din rudele apropiate s-ar infecta cu HIV, s-o îngrijească la domiciliu în 56.2% cazuri dacă ar fi vorba de o rudă de sex masculin şi în 57.2 % din cazuri dacă ar fi vorba de o rudă de sex feminin (Figura 7). Un nivel de tolenaţa mai jos a fost înregistrat în rîndul tinerilor din mediul rural Tabelul

16 Atitudini Figura 7 Ponderea răspunsurilor tinerilor de ani ce denotă o atitudine tolerantă a respondenţilor vizavi de persoanele ce trăiesc cu HIV/SIDA, eşantionul general, %, Republica Moldova (malul drept al rîului Nistru), 2008 Din tot eşantionul, 61.2% au considerat că dacă un student este purtător HIV, dar nu are simptome SIDA, poate să-şi continue studiile, 52.9% din respondenţi au considerat că un profesor (învăţător) care este purtător HIV, dar nu are simptome SIDA, poate să continue să predea. Atitudini mai puţin tolerante au relatat respondenţii din mediul rural (respectiv 52.4% în cazul unui student ce trăieşte cu HIV/SIDA şi 43.3% în cazul unui profesor ce trăieşte cu HIV/ SIDA). Mai mult de o treime din respondenţii din mediu rural (41.6%) nu sunt de acord ca un student, purtător de HIV, să-şi continue studiile şi circa jumătate dintre ei (49.54%) nu sunt de acord ca un profesor (învăţător), purtător de HIV, să continue să predea. Atitudinea tinerilor faţă de aflarea în colectivele studioase a persoanelor ce trăiesc cu HIV/SIDA diferă în funcţie de sexul şi vîrsta respondenţilor. Astfel, respondenţii de sex feminin s-au manifestat mai toleranţi faţă de această situaţie (64.5%) comparativ cu respondenţii de sex masculin (57.1%), susţinînd că un student, purtător HIV ar putea să-şi continue studiile. La fel respondenţii de sex feminin au dat răspunsuri ce vorbesc de o toleranţă mai înaltă în rîndul lor (55.0%) comparativ cu cei de sex masculin (50.4%) susţinînd că un profesor (învăţător), purtător HIV, poate să continue să predea. 16

17 Comportament sexual Cel mai jos nivel de toleranţă a fost înregistrat pentru întrebările ce ţineau de alimentarea din acelaşi veselă şi continuarea procurării alimentelor dintr-un local al cărui proprietar ar fi purtător HIV. Doar 33.6% (Figura 7) din respondenţi au relatat, că vor continua să cumpere alimente dintr-un magazin alimentar sau local de alimentare publică, dacă ar afla că proprietarul acestui local ar fi purtător HIV. Cît priveşte alimentarea din acelaşi tacîm, ponderea răspunsurilor tolerante este şi mai mică decît pentru întrebarea precedentă. Astfel din toţi tinerii intervievaţi doar 16.7% sunt gata să mănînce din acelaşi tacîm cu o persoană seropozitivă. Respectarea confidenţialităţii statutului seropozitiv al unei persoane a fost susţinută de 58.4% din respondenţi, iar 33.8% au declarat că nu ar păstra în secret informaţia dacă ar afla că cineva din rudele apropiate este purtător HIV. Diferenţe semnificative dintre respondenţii de diferite grupuri de vîrstă şi sexe nu au fost înregistrate. Pentru calcularea indicatorului integrat al atitudinilor tolerante faţă de persoanele ce trăiesc cu HIV/SIDA au fost luate în calcul răspunsurile ce denotă toleranţă la întrebările ce ţineau de aflarea în colectivele studioase a persoanelor ce trăiesc cu HIV/SIDA, alimentarea din acelaşi tacîm şi procurarea alimentelor dintr-un local al cărui proprietar ar fi purtător HIV. Astfel din tot eşantionul doar 10% au dat răspunsuri ce denotă toleranţă la toate 4 întrebări (Figura 7). Diferenţe semnificative ale valorii indicatorului integrat al atitudinilor tolerante faţă de persoanele ce trăiesc cu HIV/SIDA au fost înregistrate între respodenţii din diferite medii de rezidenţă (12.6% - urban şi 8.2% - rural). CAPITOLUL V. Comportament sexual Analiza comportamentului sexual al tinerilor participanţi la studiu este prezentată separat pentru eşantionul general de tineri de ani şi pentru sub-eşantionul tinerilor de ani care nu au fost niciodată căsătoriţi şi nu au avut parteneri sexuali tip concubin pe parcursul ultimilor 12 luni. În chestionarul studiului partenerii sexuali au fost divizaţi în patru categorii: Parteneri tip soţi şi concubini (cu care respondenţii locuiesc/ locuit în aceiaşi gospodărie); Parteneri sexuali permanenţi: calificaţi de respondenţi drept parteneri sexuali permanenţi, dar nu locuiesc/ locuit în aceiaşi gospodărie şi nu sunt plătiţi pentru relaţiile sexuale; Parteneri sexuali nepermanenţi (ocazionali, întîmplători): nu sunt soţi, concubini, nu locuiesc/ locuit în aceiaşi gospodărie şi nu au fost plătiţi pentru contactele sexuale; Parteneri sexuali comerciali (plătiţi): parteneri sexuali care au fost plătiţi pentru contactele sexuale. Comparativ cu studiul precendent (Scutelniciuc Otilia 2007) a fost adăugată o nouă categorie de parteneri - parteneri sexuali permanenţi dar care nu locuiesc/ locuit în aceiaşi gospodărie. Această nouă categorie a fost creată urmare a ajustării chestionarului la caracteristicile grupului ţintă (în majoritate tineri sexual activi necăsătoriţi) şi rezultatele aplicării chestionarului în anul Conform recomandărilor (Family Health International 2004) toţi partenerii sexuali care nu locuiesc/ locuit în aceiaşi gospodărie şi nu au fost plătiţi pentru relaţiile sexuale trebuie clasificăţi drept parteneri sexuali nepermanenţi. Aplicarea în anul 2006 a acestei clasificări a pertenerilor sexuali a arătat că respondenţii au interpretat greşit definiţiile sau au urmat stereotipul propriu de înţelegere a tipurilor de parteneri. Eşantionul general al tinerilor de ani Parteneri sexuali nepermanenţi La calcularea valorii indicatorului a fost luat în calcul numărul respondenţilor care au relatat contacte sexuale cu parteneri nepermanenţi pe parcursul ultimului an, excluzîndu-se cei comerciali (Family Health International 2004). Astfel, 15.4% din eşantion au relatat contacte sexuale cu parteneri nepermanenţi pe parcursul ultimilor 12 luni. La cumularea răspunsurilor despre partenerii sexuali nepermanenţi şi/sau permananeţi dar cu care nu locuiau în aceiaşi gospodărie, 29.9% din respondenţi au relatat că au avut astfel de parteneri pe perioada ultimului an. Numărul mediu de parteneri este de 2.8 parteneri, iar mediana 2 parteneri. Valoarea acestui indicator a înregistart diferenţe ale valorii în dependentă de sex, vîrstă şi mediul de rezidenţă al respondenţilor (Figura 8). 17

18 Comportament sexual Figura 8 Ponderea tinerilor de ani care au relatat contacte sexuale cu parteneri sexuali nepermanenţi/ permanenţi cu care nu locuiesc/locuit într-o gospodărie pe parcursul ultimilor 12 luni, eşantionul general, %, Republica Moldova (malul drept al rîului Nistru), 2008 Astfel, respondenţii de sex masculin de 3 ori mai frecvent (46.1%) comparativ cu cei de sex feminin (16.4%), respondenţii de ani circa de 2 ori mai frecvent (44.3%) comparativ cu cei de ani (22.4%), respondenţii din mediul urban circa de 1.4 ori mai frecvent (36.3%) comparativ cu cei din mediul rural (25.5%) au relatat contacte sexuale cu parteneri nepermanenţi şi/sau permananeţi dar cu care nu locuiau/locuit în aceiaşi gospodărie pe parcursul ultimilor 12 luni. Fiind întrebaţi despre numărul partenerilor nepermanenţi şi/sau permananeţi dar cu care nu locuiau în aceiaşi gospodărie din ultimele 12 luni, 15.9% din eşantionul general au relatat contacte sexuale cu 2 sau mai mulţi parteneri nepermanenţi şi/sau permananeţi dar cu care nu locuiau/locuit în aceiaşi gospodărie. Mai frecvent un număr de 2 sau mai mare de parteneri sexuali nepermanenţi şi/sau permananeţi dar cu care nu locuiau/ locuit în aceiaşi gospodărie pe parcursul ultimului an au relatat respondenţii de sex masculin (31.7%) comparativ cu cei de sex feminin (2.9%) Tabelul 26. Parteneri comerciali Din eşantionul general, 10 respondenţi au relatat contacte sexuale cu parteneri comerciali pe parcursul ultimului an. Utilizarea prezervativului Din tineri care au avut relaţii sexuale pe perioada ultimelor 12 luni, 53.6 % au relatat utilizarea prezervativului la ultimul contact sexual (Figura 9). Diferenţe au fost înregistrate între respondenţii de diferite sexe şi din diferite grupuri de vîrstă. Respondenţii de sex masculin mai frecvent (67.1%) decît cei de sex feminin (35.8%) au relatat utilizarea prezervativului la ultimul contact sexual. Rata de utilizare a prezervativului la ultimul contact sexual este mai mică în rîndul respondenţilor de ani (41.4 %) comparativ cu cei de ani (70.6%). 18

19 Comportament sexual Figura 9 Utilizarea prezervativului la ultimul contact sexual relatată de tinerii respondenţi de ani, eşantion general, %, Republica Moldova (malul drept al rîului Nistru), 2008 La dezagregarea după tipul de parteneri sexuali, rata de utilizare a prezervativului la ultimul contact sexual şi utilizarea consistentă pe perioada ultimului an înregistrează diferenţe (Tabelul 1). Tabelul 1 Rata de utilizare a prezervativului la ultimul contact sexual şi consistenţa pe perioada ultimului an, dezagregare după tipul de parteneri sexuali, tinerii respondenţi de ani, eşantion general, %, Republica Moldova (malul drept al rîului Nistru), 2008 Utilizarea prezervativului la ultimul contact sexual Utilizarea consistentă a prezervativului pe perioada ultimului an Soţ/concubin Permanent neconcubin Ocazional Comercial Rata de utilizare a prezervativului la utlimul contact sexual este cea mai mare în cazul partenerilor sexuali nepermanenţi (ocazionali) (78.5%). Utilizarea consistentă 5 a prezervativului pe perioada ultmului an cu partenerii nepermanenţi a fost relatată în 45.6% din cazuri. 5 La toate contactele sexuale. 19

20 Comportament sexual Sub-eşantionul tinerilor necăsătoriţi şi fără parteneri sexuali tip concubin pe parcursul ultimilor 12 luni Vîrsta mediană a debutului vieţii sexuale La calcularea valorii vîrstei mediane a debutului vieţii sexuale (Family Health International 2004) au fost luate în calcul răspunsurile afirmative ale respondenţilor din sub-eşantionul celor care nu au fost niciodată căsătoriţi şi nu au avut parteneri sexuali tip concubin pe parcursul ultimului an la întrebarea dacă au avut vreodată relaţii sexuale. Se consideră că în această formulă indicatorul este mai sensibil la recentele schimbări ale vîrstei debutului vieţii sexuale, deşi nu oferă plenitudinea distribuţiei perioadelor de vîrstă la primul contact sexual. Vîrsta la care curba (Figura 10) depăşeşte nivelul de 50% din respondenţii de pe segmentul respectiv de vîrstă şi reprezintă vîrsta mediană a debutului vieţii sexuale. Figura 10 Vîrsta mediană a debutului vieţii sexuale a tinerilor de ani, sub-eşantionul tinerilor care nu au fost niciodată căsătoriţi şi nu au avut parteneri sexuali tip concubin pe parcursul ultimului an, ani, Republica Moldova (malul drept al rîului Nistru), 2008 Rezultatele studiului au arătat că vîrsta mediană a debutului vieţii sexuale a sub-eşantionului de respondenţi care nu au fost niciodată căsătoriţi şi nu au avut parteneri sexuali tip concubin în ultimele 12 luni este de 19 ani. Analiza separată pe sexe remarcă o vîrstă mediană a debutului vieţii sexuale mai precoce la respondenţii de sex masculin (17 ani), comparativ cu cei de sex feminin (20 ani). Numărul de respondenţi per vîrstă pe segmentul ani a fost mai mare de 100, după cum este recomandat. Toţi respondenţii din eşantion care au avut vreodată relaţii sexuale fiind întrebaţi despre vîrsta debutului sexual au numit în mediu vîrsta de 16.6 ani, iar mediana - 17 ani. Acest mod de calculare a indicatorului vîrstei medii nu ţine cont de respondenţii ce nu au avut niciodată relaţii sexuale. Fiind întrebaţi despre vîrsta la primul contact sexual, 13.3 % dintre ei au relatat o vîrstă mai mică de 15 ani. 20

21 Tinerii sexual activi Comportament sexual La calcularea valorii indicatorului activităţii sexuale a tinerilor au fost luate în calcul răspunsurile afirmative ale respondenţilor care nu au fost niciodată căsătoriţi şi nu au avut parteneri sexuali tip concubin pe parcursul ultimului an la întrebarea dacă au întreţinut relaţii sexuale pe parcursul ultimilor 12 luni. Acest indicator vorbeşte despre activitatea sexuală prenupţială a respondenţilor. Din subeşantion, 32.9% au relatat că au avut relaţii sexuale pe parcursul ultimului an. Figura 11 Tinerii de ani sexual activi, sub-eşantionul tinerilor care nu au fost niciodată căsătoriţi şi nu au avut parteneri sexuali tip concubin pe parcursul ultimului an, %, Republica Moldova (right bank of Dniester River), 2008 Ponderea răspunsurilor afirmative a înregistrat diferenţe semnificative în rîndul respondenţilor de diferit sex, grup de vîrstă şi mediu de rezidenţă. Astfel, respondenţii de sex feminin mai rar (22.7%) comparativ cu respondenţii de sex masculin (60.3%) (Figura 11), iar respondenţii din grupul de vîrstă de ani mai rar (28,4%) comparativ cu respondenţii de ani (74,8%) au relatat că au avut contacte sexuale pe parcursul ultimului an. Diferenţa dintre răspunsurile respondenţilor din mediul urban şi rural este mai mică. Parteneri sexuali multipli La calcularea valorii indicatorului a fost luat în calcul numărul respondenţilor niciodată căsătoriţi şi fără parteneri sexuali tip concubin pe parcursul ultimilor 12 luni care au relatat contacte sexuale cu 2 sau mai mulţi parteneri pe parcursul ultimului an, fără a face deosebire dintre partenerii permanenţi cu care nu locuiesc/locuit în aceiaşi gospodărie, nepermanenţi şi cei comerciali. Astfel, 17.7% din sub-eşantion au relatat contacte sexuale cu doi sau mai mulţi parteneri pe parcursul ultimilor 12 luni (Figura 12). Numărul mediu de parteneri sexuali pe parcursul ultimului an este de 3, iar mediana de 2 parteneri. 21

22 Comportament sexual Figura 12 Ponderea tinerilor de ani (niciodată căsătoriţi şi nu au avut parteneri sexuali tip concubin pe parcursul ultimului an) care au relatat contacte sexuale cu 2 sau mai mulţi parteneri sexuali pe parcursul ultimilor 12 luni, %, Republica Moldova (malul drept al rîului Nistru), 2008 Astfel, respondenţii de sex masculin circa de 10 ori mai frecvent (33.7%) comparativ cu cei de sex feminin (3.4 %), respondenţii de ani circa de 3 ori mai frecvent (30.9 %) comparativ cu cei de ani (13.1%) au relatat contacte sexuale cu 2 parteneri sau mai mult pe parcursul ultimilor 12 luni. Nu au fost înregistrate diferenţe semnificative ditnre repsondenţii din diferite medii de rezidenţă. Utilizarea prezervativului Tinerii care nu au fost niciodată căsătoriţi şi nu au avut parteneri sexuali tip concubin pe parcursul ultimului an au fost întrebaţi despre utilizarea prezervativului la primul contact sexual din viaţa şi la ultimul contact sexual pe perioada ultimelor 12 luni. Astfel, la primul contact sexual din viaţă, 62.7% din tinerii respodenţi care au avut vreodată relaţii sexuale au folosit prezervativul. La ultimul contact sexual pe perioada ultmelor 12 luni, 70.8 % din tineri care au avut relaţii sexuale au relatat utilizarea prezervativului (Figura 13). Diferenţe au fost înregistrate între respondenţii de diferite sexe şi din diferite grupuri de vîrstă. Respondenţii de sex masculin mai frecvent (75.6%) decît cei de sex feminin (60.0%) au relatat utilizarea prezervativului la ultimul contact sexual. Rata utilizarea prezervativului la ultimul contact sexual este mai mică în rîndul respondenţilor de ani (61.4 %) comparativ cu cei de ani (80.0%). 22

23 Comportament sexual Figura 13 Utilizarea prezervativului la ultimul contact sexual relatată de tinerii respondenţi de ani care nu au fost niciodată căsătoriţi şi nu au avut parteneri tip concubin pe parcursul ultimului an, %, Republica Moldova (malul drept al rîului Nistru), 2008 La dezagregarea după tipul de parteneri sexuali, rata de utilizare a prezervativului la ultimul contact sexual şi utilizarea consistentă pe perioada ultimului an înregistrează diferenţe (Tabelul 2). Tabelul 2 Rata de utilizare a prezervativului la ultimul contact sexual şi consistenţa pe perioada ultimului an, dezagregare după tipul de parteneri sexuali, relatată de tinerii respondenţi de ani care nu au fost niciodată căsătoriţi şi nu au avut parteneri tip concubin pe parcursul ultimului an, %, Republica Moldova (malul drept al rîului Nistru), 2008 Permanent Ocazional Comercial Utilizarea prezervativului la ultimul contact sexual Utilizarea consistentă a prezervativului pe perioada ultimului an 62.4% 81.6% 66.7% 29.3% 49.4% 41.7% Rata de utilizare a prezervativului la utlimul contact sexual este cea mai mare în cazul partenerilor sexuali nepermanenţi (ocazionali) (81.6%). Utilizarea consistentă 5 a prezervativului pe perioada ultmului an cu partenerii nepermanenţi a fost relatată în 49.4% din cazuri. 5 La toate contactele sexuale. 23

24 Consumul de substanţe CAPITOLUL VI. Consumul de substanţe Tutunul Conform rezultatelor studiului 22.8% din respondenţi la momentul intervievării fumau tutun (ţigări sau pipe), iar 17.3% din numărul total de respondenţi au fost fumători în trecut Tabelul 27. Astfel 40.1% din toţi respondenţii au experienţa fumatului pe perioada vieţii. Ponderea fumătorilor a fost mai mare în rîndul respondenţilor de sex masculin (37.4%) comparativ cu cei de sex feminin (11.2%). Cea mai mare diferenţă este înregistrată între gurpurile de vîrstă Tabelul 28. Respondenţii fumători de sex masculin de ani în 42.2% din cazuri fumează de la 5 la 10 ţigări pe zi, iar cei de ani mai des fumează de la 10 la 20 ţigări pe zi (41.8%). Respondenţii de sex feminin din ambele grupuri de vîrstă cel mai frecvent au relatat (respectiv în 57.1% şi 51.4% de cazuri) că fumează pînă la 5 ţigări pe zi Tabelul 29. Alcoolul Din toţi respondenţii 81.8% au consumat pe parcursul ultimilor 12 luni băuturi alcoolice Tabelul 30. Această pondere este mai mică în rîndul respondenţilor de sex feminin atît din grupul de vîrstă de ani (76.3%) cît şi din rîndul celor de ani (82.1%) comparativ cu respondenţii de sex masculin (83.3% pentru cei de ani şi 91.3% pentru cei de ani) Tabelul 31. Consumul cu cea mai mare frecvenţă menţionat de către cei ce au consumat băuturi alcoolice pe parcursul ultimului an a fost de o dată pe lună sau mai rar (48.6%). Consumul la o singură ocazie a şase pahare de vin şi mai mult sau echivalentul lor în alte băuturi alcoolice a fost relatat de 58.7% din respondenţii ce au consumat alcool pe parcursul ultimilor 12 luni. Frecvenţa consumului unei astfel de cantităţi la o singură ocazie este arătată în Tabelul 32. Din numărul total de respondenţi 61.3% au consumat băuturi alcoolice pe parcursul ultimilor 30 de zile. Circa 35.3% din respondenţii studiului au consumat băuturi alcoolice mai rar decît o dată pe săptămînă pe perioada ultimei luni, iar restul 25.8 % au consumat alcool pe parcursul ultimii luni cel puţin o dată pe săptămînă şi mai des Tabelul 33. Sedativele şi tranchilizantele Din numărul total de respondenţi 2.8 % au relatat că au consumat sedative şi tranchilizante pe parcursul ultimilor 12 luni Tabelul 34. Marea majoritate a celor care au relatat că au utilizat sedative şi tranchilizante pe parcursul ultimilor 12 luni au făcut-o o dată pe lună şi mai rar (51.6%). Ultima dată cînd au utilizat sedative şi tranchilizante respondenţii au relatat că le-au procurat din farmacie fără reţetă în 31.3% din cazuri şi în 62.5% din cazuri le-au procurat din farmacie în baza reţetei. Droguri ilegale În cadrul studiului respondenţilor le-au fost formulate o serie de întrebări ce ţineau de consumul de droguri ilegale. Distribuţia răspunsurilor la întrebările vizavi de drogurile ilicite este arătată în Tabelul 35. Cea mai înaltă valoare a prevalenţei consumului pe perioada vieţii a fost înregistrată pentru marijuană şi haşiş (7.1%). Compartimentul din chestionar ce ţine de consumul de substanţe a fost inclus la solicitarea Observatorului Naţional pentru Droguri din cadrul Centrului Naţioanl de Management în Sănătate. Analiza detaliată conform cerinţelor Observatorului European de Monitorizare a Drogurilor şi Dependenţei de Droguri (European Monitoring Centre for Drugs and Drug Addiction 2002) va fi prezentată într-un raport separat. 24

25 CONCLUZII CONCLUZII 1. Rezultatele studiului arată caracterul fragmentar al cunoştinţelor despre HIV/SIDA în grupul ţintă al studiului. Deşi la fiecare întrebare în parte ponderea răspunsurilor corecte este mare, la calcularea indicatorului integrat valoarea acestuia se reduce, în special pe contrul concepţiilor gresite despre transmiterea infecţiei HIV: 40.8% din toţi respondenţii studiului au răspuns corect la setul de întrebări ce ţin de cunoştinţele despre HIV/SIDA. Respondenţii din mediul rural au arătat un nivel mai jos de cunoştinţe despre HIV/SIDA (34.9%). 2. Rezultatele studiului arată caracterul fragmentar al cunoştinţelor despre ITS. Cunoaşterea semnelor clinice ale ITS este rar întîlnită în populaţia supusă studiului: Cele mai frecvent relatate semne clinice ale ITS au fost durerile la urinare la bărbaţi (25.3%) şi eliminările vaginale (20.3%). Circa jumătate din respondenţi (52,2%) nu au ştiut să numească nici un semn clinic al ITS % din respondenţii studiului au afirmat că la utilizare corectă prezervativul protejează în acelaşi timp de sarcină nedorită, ITS şi HIV % din respondenţi au făcut voluntar testul la HIV pe parcursul ultimului an şi îşi cunosc rezultatul, iar 7.5% au făcut testul la HIV pe parcursul ultimului an şi îşi cunosc rezultatul. 5. În atitudinile lor, respondenţii s-au arătat diferit: 61.2% din respondenţi au considerat că dacă un student este purtător HIV, dar nu are simptome SIDA, poate să-şi continue studiile. 52.9% din respondenţi au considerat că un profesor (învăţător) care este purtător HIV, dar nu are simptome SIDA, poate să continue să predea. 16.7% din respondenţi au declarat că sunt gata să mănînce din acelaeaşi veselă cu o persoană seropozitivă. 33.6% au declarat că sunt gata să continue procurarea alimentelor dintr-un local dacă ar afla că proprietarul este seropozitiv. Indicatorul integrat al atitudinilor tolerante a atins valoarea de 10.0%. 6. Din eşantionul general 50.9 % au avut vreodată relaţii sexuale: 15.9% din respondenţi au relatat despre 2 sau mai mulţi parteneri sexuali nepermanenţi pe parcursul ultimilor 12 luni. 78,5% din tinerii respondenţi au utilizat prezervativul la ultimul contact sexual cu un partener sexual ocazional, iar 45.6% au relatat că au folosit prezervativul cu acest tip de partener întotdeauna pe perioada ultimelor 12 luni. 7. Respondenţii din sub-eşantionul celor care nu au fost niciodată căsătoriţi şi nu au avut parteneri sexuali tip concubin pe parcursul ultimului an au avut contacte sexuale vreodată în 40.4% din cazuri şi au avut contacte sexuale pe parcursul ultimului an în 32.9% de cazuri: vîrsta mediană a debutului vieţii sexuale este de 19 ani. Analiza separată pe sexe arată o vîrstă mediană a debutului vieţii sexuale mai precoce la respondenţii de sex masculin (17 ani), comparativ cu cei de sex feminin (20 ani). 62.7% din tinerii respodenţi care au avut vreodată relaţii sexuale au folosit prezervativul la primul contact sexual din viaţă. 17.7% din respondenţi au relatat contacte sexuale cu doi sau mai mulţi parteneri pe parcursul ultimilor 12 luni. 70.8% din respondenţii care au avut contacte sexuale pe parcursul ultimilor 12 luni au relatat utilizarea prezervativului la ultimul contact sexual. 49.4% din respondenţii care au avut contacte sexuale pe parcursul ultimilor 12 luni au relatat că utilizează prezervativul întotdeauna la un contact sexual cu un partener nepermanent. 29.3% din respondenţii care au avut contacte sexuale pe parcursul ultimilor 12 luni au relatat că utilizează prezervativul întotdeauna la un contact sexual cu un partener permanent cu care nu locuiesc/locuit în aceiaşi gopsodărie % din toţi respondenţii au experienţa fumatului pe perioada vieţii: 22.8% din respondenţi la momentul intervievării erau fumători, 17.3% din respondenţi au fumat în trecut % au consumat băuturi alcoolice pe perioada ultimilor 12 luni: Din numărul celor care au consumat băuturi alcoolice pe perioada ultimilor 12 luni 58.7% au consumat la o singură ocazie şase pahare de vin şi mai mult sau echivalentul lor în alte băuturi alcoolice % din respondenţi au consumat cel puţin o dată pe perioada vieţii marijuană şi haşiş. 25